VEMS .

este volumul de aer expulzat din plamani in prima secunda a expiratiei maxime fortate, care urmeaza unui inspire maxim.Marimea VEMS.ului depinde de forta de contractie a muschilor ventilatori, reculul elastic al plamanilor si rezistenta la flux opusa de segmental periferic al cailor aeriene.In mucoviscidoza. Scaderea VEMS-ului este importanta pentru aprecierea evolutie suferintei respiratorii, verificarea eficientei fizioterapiei, recomandati pentru aerosoloterapie. FEF este un parametru ventilometric important, deoarece scade inaintea valorilor VEMS-ului, in sindroamele obstructive, permitind diagnosticarea precoce al sindromului obstructive bronsic distal. PEF reprezinta debitul expirator maxim atins in timpul unei expiratii fortate, pornind de la o inspiratie completa. Depinde de efortul muscular expirator calibrul cailor aeriene mari si reculul elastic pulmonary. Obtinerea acestui varf, este un indicator al unei bune manevre expiratorii, un test bine efectuat. ). Reprezinta fluxul maxim obtinut n urma unui expir maximal fortat. Apare precoce n decursul expirului fortat, n prima zecime de secunda. Este expresia fluxului de aer prin caile aeriene mari Alti parametri : CVL capacitatea vitala lenta VER volumul expirator de rezerva VIR volumul inpirator de rezerva VC volumul curent, frecventa respiratorie, durata unu ciclu respirator, volumul expirator pe minut. MVV ventilatia voluntara maxima- Maximum Volutary Ventilation MEF 25% reprezinta fluxul maxim obtinut cnd 75% din CVF a fost expirata (cnd 25% din CVF a ramas n plamni). MEF 50% fluxul maxim obtinut cnd plmnul s-a golit la jumatate (50% din CVF a fost expirat). MEF 75% reprezinta fluxul maxim obtinut cnd 75% din CVF a ramas n plamni, Acesti parametrii sunt utili pentru diagnosticul precoce al afectiunilor obstructive (afectarea cailor aeriene mici). Unele spirometre folosesc un echivalent pentru MEF: FEF (forced expiratory flow).

SVC (Slow expiratory vital capacity) - Capacitatea vitala lent Testarea acesteia se va face inaintea manevrelor fortate. Etapele procedurii sunt: 1. Respiratie normala (etapa facultativa) 2. Exectuarea unui inspir maximal lent 3. Executarea unui expir maximal lent 4. Respiratie de repaus Se va astepta cel putin un minut naintea urmatoarei nregistrari. Parametrii ce pot fi masurati prin aceasta procedura sunt: CVL (capacitatea vitala lenta),

VER (volumul expirator de rezerva), VIR (volumul inpirator de rezerva), VC (volumul curent), frecventa respiratorie, durata unu ciclu respirator, volumul expirator pe minut. FVC (Forced vital capacity) - Capacitatea vitala fortat Etapele sunt urmatoarele: 1. Respiratie normala (etapa facultativa) 2. Exectuarea unui inspir maximal fortat 3. Executarea unui expir maximal fortat 4. Executarea unui inspir maximal (facultativ) 5. Respiratie de repaus Se va astepta cel putin un minut naintea urmatoarei nregistrari. n mod normal, masuratorile sunt egale pentru SVC si FVC, dar n afectiunile pulmonare obstructive, primele masuratori sunt mai mari dect cele fortate. Parametrii masurati prin aceasta procedura sunt: CVF, VEMS, IRB (VEMS/CVF %), PEF, MEF 25-75% (FEF 25-75% - forced expiratory flow). Graficele reprezentative obtinute sunt curba fluxvolum si curba volum-timp.

Curba flux-volum. Aceasta curba are o forma tipica: punctul maxim este reprezentat de PEF, iar panta descendenta coboara lent pna la intersectarea cu axa orizontala, la FVC. Curba fluxvolum este de ajutor n interpretarea rezultatelor functiei venitaltorii, indicnd prezenta sau absenta obstructiei cailor aeriene, putnd fi folosita pentru diagnostic n primele stadii ale obstructiei. n cazul disfunctiilor obstructive, apare o panta concava n a doua jumatate a curbei, care este cu att mai marcata cu ct creste gradul obstructiei. Aceasta forma este specifica BPCO si celorlalte disfunctii obstructive. n cazul emfizemului sever, n care pierderea elasticitatii cailor aeriene produce colapsul acestora n expirul fortat, va aparea o scadere brusca a fluxului dupa curba n forma de clopot formata de fluxul expirator maxim. n difunctiile restrictive, forma curbei flux-volum este normala, dar exista o reducere a volumului pulmonar, care produce deplasarea punctului de intersectie FVC la stnga, comparativ cu normalul. Curba volum-timp . La fel ca prima curba, si aceasta are o forma specifica: panta ascendenta este abrupta (3/4 din aer este expirat n prima secunda a expirului), platoul curbei este cuprins ntre 4 si 6 secunde.

DISFUNCTIA OBSTRUCTIV. n disfunctiile obstructive, parametrii se modifica astfel: IRB redus - valori mai mici dect 70%-80% din valorile de referinta VEMS redus - valori mai mici dect 80% din valorile de referinta Atunci cnd capacitatea vitala lenta este mai mare dect CVF, se recomanda calcularea raportului VEMS/VC Odata stabilit diagnosticul de disfunctie respiratorie obstructiva, trebuie stabilita severitatea si reversibilitatea obstructiei. Tabelul urmator prezinta gradele de severitate ale reducerii VEMS, n functie de valoarea prezisa.

Gradul de severitate Mic Moderat Moderat sever Sever Foarte sever

%VEMS prezis 70-80% 60-69% 50-59% 35-49% < 35%

DISFUNCTIA RESTRICTIV. Modificarile caracteristice sunt: VEMS, CVF si CV reduse la mai putin de 80% din valorile de referinta IRB normal sau crescut (Peste 80% din valoarea de referinta) Severitatea restrictiei se bazeaza pe gradul de scadere a CVF O valoare scazuta a CVF poate fi indicatia unei afectiuni restrictive, dar poate aparea si la pacientii cu obstructii severe asociate cu air trapping. DISFUNCTIA MIXT. Modificarile caracteristice sunt reprezentate de scaderea CVF si a IRB. Ventilatia voluntara maxima (MVV - Maximum Volutary Ventilation). Manevra consta n efectuarea de respiratii ample si rapide, pentru o perioada de 12 secunde. n mod normal, MVV este aproximativ egala cu VEMS x 40. Daca VEMS este 3 L, MVV va fi aproximativ 120 L/minut. MVV/VEMSx40 < 0,8 indica o obstructie de cai aeriene mari, o boala neuromuscula. Daca pacientul este obez, MVV va ncepe sa scada naintea VEMS.