CHIRURGIE DE CAMPANIE

Principiile de triaj medical la staple de evacuate

Asistenta medico-chirurgicala:
Esalonata la etapa de tratament si evacuare
Etapa acordarii primului ajutor pe cimpul de lupta in focarul de dezastru, ca ajutor reciproc, de unele
echipe sanitare desfasurate in calamitate
Etapa asistentei premedicale la punctul medical al batalionului, pe cimpul de lupta
Etapa asistentei medicale la punctul medical al brigazii in conditii cu mai putin pericol pentru
traumatizanti si personalul medical
Asistenta medicala calificata- in spitalele militare chirurgie de campanie
Etapa asistentei specializate- in institutii militare sau civile specializate se acorda tratamentul diferitor
leziuni ale corpului
Se acorda ajutor in volum bine determinat, in functie de etapa si pregatirea medicala, asigurare cu
utilaj, materiale, distanta de la linia de lupta, de la focarul dezazstrului, numarul de traumatizati,
aprovizionarea pentru etapa concreta.Volumul asistentei medicale-comple de actiuni, manopere
pentru fiecare traumatizat, se eedcuta la fiecare etapa concret, uneori cu o simplificare a volumului
complet in situatii eceptionale de lupta si medicale
!a fiecare etapa- triajul medical- traumatizatii sunt distribuiti in diferite grupe omigene in functie de
leziune, necesitatea de tratament si evacuare.Se face neintrerupt la fiacre etapa cu
respectareacontinuitatii de la etapa la etapa."rupe de triaj:
Persoane ce prezinta pericol pentru cei din jur
#olnavii ce necesita ajutor la etapa data cu repartizarea prin formatiunile acestei etape
$ei ce vor fi evacuati fara asistenta la etapa data si vor forma grupa de triaj in functie de destinatia
evacuarii, ordinea, pozitia, mijlocul de transport.
%raumatizatii cu leziuni grave incompatibile cu viata, li se acorda asistenta simptomatica
%raumatizatii cu leziuni usoare se intorc in unitati
Asistenta medico-chirurgicala se bazeaza pe efectuarea interventiei chirurgicale dupa principiul
urgentei aminate cu profilaia complicatiilor infectioase si hemoragii, si tratamentul lor.
Profilaia
&rgentarea trecerii la etape
Efectuarea operatiilor de alti medici calificati
'. $lasificarea leziunilor vaselor sangvine, hemoragiile eterne, tratamentul la etapele de evacuare
$lasificarea hemoragiilor
(upa cauza- trauma, ranire, proces patologic
(upa termen- primare, secundare, intr-un moment, repetate ) precoce, tardive *
(upa lezarea avsului- arterial, venos, arterio-venos, capilar
(upa locul de scurgere- eterne, interne, intratisulare, asociate
(upa stadiul de hemostaza- contunua, stopata.
$lasificarea leziunilor vaselor
!eziuni deschise leziuni inchise
+ecanism prin arma de foc prin lovituri
taiate, compresie
contuzionate, smulgere
impunse
muscate
morsocate
Schimbari anatomice in vas
!eziuni tangentiale fara ruperea intimei prin contuzie
!eziuni parietale laterale leziunea unor pereti
!eziune gaurita ruptura totala de vas,
!eziune partial transversala leziune cu aschi osoase
!eziune totala spasm
$ontuzia vasului
,umarul de leziuni in regiunile anatomice
-zolate,
Asociate art.. ven.
Vase. nervi
"radul de ischemie a membrelor- compensat, necompensat, ireversibila, necroa membrului
$onsecinta lezarii vasului- anevrism traumatic, maladia vasului ligaturat, redoare ischemica
$linic- fara/ cu hemoragie primara, cu hematom pulsatil
$lasificarea ischemiei acute in lezarea vaselor magistrale ) $oinilov *
$ompensat- racirea membrului distal de ranire0 parestezie, amorteli0 pastrarea miscarilor active,
tactile.) ligaturare, suntare temporara nu-imindicata *
Subcompensat 1 pierderea miscarilor active0 disparitia miscarilor pasive ) restabilirea vasului de
urgenta, suntare temporara *
Proces ireversibil- pierderea miscarilor pasive, intepenirea muschilor ) restabilirea vasului e
contraindicata, amputarea *
,ecroza segmentara- gangrena umeda/ uscata ) amputare *
$aracteristica
2emoragiile arteriale- periculoase, in leziunile transversale totale capetele arteriale se spasmeaza, iar
intima se incovoaie micsorindu-i lumenul, ceea ce contribuie la formarea trombului
2emoragiile venoase- periculoase prin embolia aeriana, hemoragii abundente
2emoragiile capilare- putin intensive, se opresc usor, se determina mai greu sursa hemoragiei. Sunt
periculoase hemoragiile capilare din organele parenchimatoase ) scade coagularea ingelui *
2. Primare- apar in momentul traumei sau lezarii vasului si in timpul apropit dupa trauma
2. Secundare- la o anumita perioada de la oprirea sinestatatoare a hemoragiei sau dupa anumite
interventii pe vase ) bandaj, ligaturare *. Pot fi precoce si tardive.$ele precoce apar la a 3-4-a zi dupa
leziune, datorita impingerii trombului obturational din lumenul vasculr sub cresterea %A0 in
transportarea neglijenta0 imobilizare insuficienta0 manipulari in rana. $ele tardive apar intre ziua 56-
54, datorita distrugerii purulenta a trombului, infectarea hematomului pulsatil0 necroza si sechestrarea
peretelui vascular. $a prevestitori ai hemoragiei tardive- cresterea brusca a t corpului fara semne de
infectare a plagii, aparitia hematomului/ maririi in volum a hematomului eistent, aparitia suflurilor in
aceasta regiune , colorarea plagii, / cheaguri in plaga.
-n canalul lung si ingust, chiar in leziunile vaselor mari hemoragia poate fi minima, iar de-a lungul
canalului se formeaza hematoma, care daca comunica cu o artera formeaza hematomul pulsatil ,
anevrism arterial/ arterio-venos.
2emoragii intratisulare- dureri, cresterea in valom a segmentului afectat, matitate la percutie, racirea
etremitatilor, paliditate, puls periferic slab/ absent.
2emoragii in cavitati- paliditatea tegumentelor, slabiciune, transpiratii reci, sete, somnolenta, vertij,
lipotimie, puls frecvent si slab, hipotensiune.
%ratamentul la etapele de evacuare
Primul ajutor si ajutor premedical-hemostaza provizorie, aplicarea garoului, compresie digitala, fleie
fortata0 imobilizarea0 analgezice0 cardiace0 ciai
Ajutor premedical- hemostaza provizorie, controlul garoului aplicat, lichidarea hemoragei, prevenirea
complicatiilor, transfuzii de singe
%riaj-5* ranitii la care continua hemoragia, desi li s-a aplicat garoul si viata carora este in pericol- sala
de pansamente - rind0 '* ranitii cu hematoame intratisulare fara hemoragie eterna se evacuiaza in -
rind. E posibila hemoragia secundara
5
$ontrolul plagii- sanitarul compreseaza cu degetul vasul mai sus de locul ranit, partial se slabeste
garoul si se elibereaza vasul de la compresiune cu degetul. -n caz de hemoragie puternica , imediat din
nou vasul se compreseaza cu degetul. (aca e imposibil de a compresa cu degetul/ pensa- se aplica din
nou garoul.
Ajutor calificat, specializat-restabilirea vasului prin sutura si plastie a vaselor magistrale. %impul cel
mai favorabil pentru interventie chirurgicala vasculara 1 in primele 7-56 h din momentul ranirii.Sutura
vasculara este indicata in orice timp daca nu se constata ischemie de grad profund si lipseste necroza
membrului.2emostaza hemoragiei secundare tardive a vaselor magistrale- legarea ambelor capete ale
arteriei din plaga. Suturarea nu se face in vaele mici 1 tamponada plagii cu burete hemostatic, solutie
de trombina, plasma uscata
%ransfuzia de singe
%ransportare-temperatura optima-8-9 $0 calea transportarii- aerian/ feroviar0 sortarea flacoanelor-
singe proaspat ) 5'-'8 h *, singe dubios, singe contraindicat pentru transfuzii.
-ndicatii- hemoragie acuta, soc traumatic grad ------, combustii severe, afectiuni radiationale, infectie
purulenta si anaeroba marcata, intoicatie in operatii masive.
$ontrolulu ambalajului, calitatii singelui- singele bun pentru transfuzii are ' straturi: eritrocitele la
fund, pe suprafata lor 1un strat subtire albui sub forma de inel din tromb si leucocite. Plasma-
transparenta, culoare galbuie, fara fibre cheaguri, fara hemoliza.
$ontrolul compatibilitatii- dupa grupa, :h , compatibilitatea individuala, proba biologica.
+etoda administrarii- picatura, get ) ; 56 ml/ min *
(upa 8-9 h de la transfuzie- analiza generala a singelui, urinei, temperatura corpului.
%ehnica-intravenoasa ) venopunctie, venosectie *, intra-arteriala, intra-osoasa ) tibie, capul fibulei,
maleole, stern, crista iliaca *
%ipuri de transfuzii- directa, indirecta, autotransfuzie
$omplicatii post transfuzionale-nehemolitice ) reactii alergice, pirogene, anafilactice *, soc post
transfuzional) frisoane, hipotensiune, puls rapid lab, dureri lombare, paliditate , voma, dilatarea
sfincterilor *, insuficienta cardiaca acuta, enmbolie cu cheaguri de singe sau aer.
-n soc- la fiecare 466 ml de transfuzat- 4 ml $a$l 56< . sol. "lucoza 86<-4 ml, repetat la ' h. Se
administreaza analgezice, antihistaminice, blocaj paranefral cu novocaina, oigenoterapie,
corticosteroizi ) prednizolon 96-5'6 mg i/v * , sol. Adrenalina 5 ml ) 5 : 5666 * . glucoza 566 ml ,
86<
3. Particularitatile plagilor prin arma de foc
Particularitatile :
Prezenta defectelor insemnate pe tegumente si tesuturi moi , ce apar la actiunea proiectilului, schijei,
undei de eplozie.
=ormarea focarelor noi de necroza in orele, zilele apropiate ) zona de comotie moleculara *
>onele de leziune a tesuturilor moi la diferite niveluri ) cu diferite dimensiuni *
%oate plagile sunt contaminate.
$lasificarea
(upa numarul de leziuni la un ranit: unice, multiple, asociate, combinate
(upa agentul de ranire- glonte, schije, bile metalice, proiectile, sageti, ace, eplozi, arme albe,
chirurgical, ocazional
(upa triectul si raportul catre cavuitati- oarbe, penetrante, nepenetrante, tangentiale, transfictiante
+ofologic- punctiforme, morsocate, taiate, intepate, rupte, contuzionale, tocate.
!eziunea tesuturilor- cu lezarea tesuturil.or moi, a oaselor, articulatiilor, organelor interne, nervilor,
arterelor, venelor.
!ocalizarea anatomica- craniu, git, torace, abdomen, bazin , etremitati.
$ontaminare- cu microbi, aseptice.
Particularitatile morfologice
>ona canalului propriu-zis 1umplut cu cheaguri de singe, detrit tisular, bucati de haine?
>ona necrozei primare/ contuziei tisulare- tesuturile ce formeaza peretii canalului
>ona comotiei moleculare si necrozei secundare.
#iologia plagii prin arma de foc
=aza inflamatiei si detasarii tesuturilor necrozate, dureaza 5-' saptamini
=aza regenerarii si formarii granulatiilor
=aza cicatrizarii si epitelizarii, formarea cicatricei, 5'-'6 zile.3 variante de cicatrizare- per primam
intentione, per secundam prin impuroiere odata cu aparitia tesutului granular si cicatriceal, sub crusta
formata din singe inchegat,
Principiile tratamentului la etape
Evacuarea cit mai rapida cu acordarea primului ajutor
-mobilizarea precoce cu atele standarte de transport
Profilaia si terapia antisoc, lupta cu hemoragia din plagi, starea anemica.
Seroprofilaia si antibioticoterapia pentru prevenirea dezvoltarii proceselor inflamatorii
Acordarea asistentei medicale calificate si specializate la etapa respectiva
Epertiza militara.
$lasificarea prelucrarii chirurgicale primare ) P$P*
$u antibioticoterapie- precoce) '8h *, aminata ) '8-8@ h *, tardiva ) ; 8@h *
=ara antibioticoterapie- precoce) 5'h *, aminata ) 5'-'8 h *, tardiva ) ;'8h *
$ontraindicatiile P$P
Stare de soc, agonie
Plagi multiple superficiale ) nu mai adinc de tesutul dermal * provocate de schije mici, ce nu lezeaza
vasele mari
Plagi transfiiante ale etremitatilor tesuturilor moi, fara lezarea vaselor
Plagi penetrante in torace, provocate de gloante/ schije mici ce nu produc pneumotora deschis sau
hemoragie intrapleurala.
Elementele P$P
-ncizia ranii ) de-a lungul aului etremitatii, pe torace- pe spatiile intercostale *- nu sunt supuse
inciziei plagile din ficat, plamin, creier.
Ecizia tesuturilor neviabile
:econstructia si restabilirea anatomica a tesuturilor lezate.
-ndicatii pentru aplicarea suturilor
$hirurgul convins de operatie
Plaga fara distrugeri mari
,-au fost lezate vasele magistrale si nervii periferici
Apropierea marginilor liber fara tensiune
Starea generala a bolnavului satisfacatoare
Posibilitatea de supraveghere 56-5' zile.
$lasificarea suturilor
Primare- suturi rare , nu este proces inflamator, operatii radicale, stare satisfacatoare, supraegherea
chirurgului , se aplica imediat
Primar-provizoriu- nu se ligatureaza fibreAle, nu-s semne de inflamatie, se ligatureaza peste 8-4 zile
Primar- aminate- fibrele se ligatureaza peste 9-B zile fara semne de inflamatie
Secundar-precoce- plaga granuleaza, fara semne de inflamatie profunda ) @-'3 zile *, peste @-54 zile
de la P$P
'
Secundar-tardive- in faza cicatrizarii, se inlatura cicatricea pentru a inlatura marginile, peste '6-36 zile
de la P$P
Esecurile P$P
P$P necalificata, neefectuarea eciziei depline a tesuturilor lezate, nu s-a efectuat incizia de volum
necesar si revizia plagii
-nciziile longitudinale a fasciei ce aduc la marirea zonei de necroza secundara.
Ecizia tegumentelor pe suprafete prea mari
Efectuat de un chirurg fara practica
2emostaza insuficienta ce duce la hemoragiisecundare
-mobilizare insuficienta dupa operatie
Suturarea plagii cu structuri dense
(renarea insuficienta a plagii
Antibioticoterapie neadecvata.
8.Particularitatile socului traumatic in traumatismele de razboi, calamitati
Socul- o reactie generala a organismului la leziunea mecanica grava , manifestata prin dereglarea
organelor functiilor vitale: S,, circulator, respirator, endocrin, cu dereglarea metabolismului, ca
factori initiatori fiind trauma si hemoragia.
=actori predispozanti 1 supraincalzirea sau supraracirea organismului, surmenaj fizic , foame,
hipovitaminoza, iradiatia, imobilizarea insuficienta in fracturi, transportare indelungata, trauma
suplimentara ) inclusiv operatia *
Patogenie-trauma ecitare dureroasa puternica cu supraecitarea scoartei cerebrale si centrilor
subcorticali actioneaza asupra hipofizei, cu cresterea A$%2,stimularea suprarenalelor
catecolemie ) creste de 56 ori * spasmul sfincterelor precapilare ,arteriole, venule se deschid
sunturile arterio-venoasa singele arterial trece in venule ocolind capilarele centralizarea
circulatiei.
%reptat s/renalele se epuizeaza, in tesuturile periferice lipsite de circulatie se dezvolta hipoie,
acidoza, se acumuleaza produse toice ) histamina, serotonina, acid lactic * atonia venulelor,
arteriolelor, precapilarelor decentralizarea circulatiei scade volumul de singe circulant
hipotensiune.
$linic-
=aza erectila-euforie, hiperdinamie, bolnavii nu pierd cunostinta, dar nu se orienteaza in
spatiu.%egumentele- palide, reci, umede,0 pupilele moderta dilatate, %A- norma/crescuta, respiratia,
pulsul- accelerat
=aza torpida- deprimarea functiilor vitale ale organismului, depresie cu pastrarea cunostintei,
paliditatea tegumentelor, hipotrnsiune, scade temperatura corpului,
Soc primar- imediat / primele ' h dupa trauma
Soc secundar- dupa 8- '8 h.
$lasificarea ) faza torpida *
&sor- %A sistolica- 76-566, Ps-566 , resp.-5@-'6
+ediu- %A sistolica-@6- 76 , Ps-556-5'6 , resp. ''-'@, paliditate
"rav- %A sistolica-B4-96 , Ps-; 536 , resp.36-39 superficiala , paliditate, cianoza
=oarte grav%A nu se determina, puls filiform , pe artera carotida, respiratie aritmica , pierderea
cunostintei.
Principiile de tratament
-nlaturarea durerii
Analgetice ) promedol '<- 5-' ml *
#locade novocainice ) in locul fracturii, circular, vagosimpatic, paranefral, intercostal *
Anestezie generala cu amestec de azot si oigen
-mobilizarea trumatismului
%ransportare crutatoare
,euroleptanalgezie
-nlaturarea dereglarilor hemodinamice
2emostaza provizorie
:estabilirea hemoragiei cu plasma, componenti sangvini
Solutii macromoleculare
$resterea tonusului periferic- noradrenalina, mezaton.
-nlaturarea insuficientei respiratorii
C-terapie intebsiva- 9-@ l/min
Ventilatie artificiala, traheostoma
$orectia dereglarilor functionale endocrine, metabolice
2idrocortizon 46-B4 mg i/v, i/m
Pentru inlaturarea acidozei- sol. #icarbonat de sodiu 546-'66 ml p.o.
-n hiper- D-emie- i/v $a$l 56<-56ml.
Vitamina $ 466 mg i/v, vit. #5 4<- ' ml i/m, vit. #9- ',4<-5ml i/m
Stimularea diurezei cu eliminarea produsilor toici- manitol 54<-866 ml, glucoza 4<- '66ml.
Stari terminale-
:esuscitare cardio-respiratorie
%raheostomie
%ratamentul pe etape
Primul ajutor-imobilizarea cu atele, pansamentul plagi, analgezice, eliberarea cailor respiratorii ,
hemostaza temporara, A#$-ul :$P
Ajutor premedical- imobilizarea cu atele, corectia pansamentului, analgezice, incalzirea accidentatului,
analgezia prin mici cantitati de alcool
Ajutor medical-grupe de triaj-
:anitii in stare grave, cu lezarea organelor vitale, hemoragii interne sala de operatie - rind
:anitii starea carota permite aminarea interventiei) 5-' h * sala de tratament antisoc.
:anitii cu interventii chirurgicale temporar aminate- saloane de tratament antisoc, mentinerea
hemodinamicii
:anitii cu garou, pneumotora spontan, asfiie, sala de pansamenta in primul rind ) hemostaza, tub
de drenaj in cavitatea pleurala, traheostomie *
4. Sindromul de strivire
Sinonime- toicoza traumatica, sdr de strivire, sdr copresiei indelungate, sdr #aE- Foters.
(efinitie 1 o patologie poliorganica cauata de compresiunea indelungata a tesuturilor moi a
etremitatilor, regiunii pelviene si a capului.
Etiologia Epozitia compresiei determina gradul dereglarii:
Vol de tesutri moi supuse compresiei este direct proportional cu gravitatea sdr.
(urata epozitiei
:egiunea anatomica supuse compresiei
=orta de compresie
Virsta pacientului
Starea sanatatii pina la compresie.
"radatia
3
&sor , de '-8h , a unor segmente mici ale etremitatilor0 schimbarile sunt reversibile, locale, minime-
redori, deregleri functionale
+ediu , de la 8-9 h , a citeva segmente a etremitatii, pericol pentru viata nu este.
"rav- de la 9-@ h , a unui membru inferior
Etrem de grav- ; @ h a ambelor membre inferioare.
Patogenie
=actorul neuroreflector ) sdr algic * 1 la traumatizarea regiunii dateGecitarea S,$ ) faza erectila *
,dureaza 5-5,4 h, fara hipovolemie, doar dureri puternice. (upa 5- 5,4 h incepe perioada de adaptare ,
faza tropida a socului. Sdr de compresie incepe la decompresia regiunii afectate.(in momentul
decompresiei sdr algic revine, cu artralgii, mialgii, osalgii, dureri la miscarile active si pasive.
=actorul toemiei metabolice si absorbtia produselor devitalizate- cu autointoicare, se absoarbe
mioglobina din muschii necrotizati, microelemente- cel mai periculos este eliminarea caliului din
muschiGhipercaliemie si hiperfosfatemie
Plasmo- si limforeea- etravazare lichidului , edem, hipovolemie.
$linica
Perioada precoce- dereglari acute cardiovasculare, hipovolemie, hipercaliemie ) senzatie de asfiie,
dureri retrosternale, bradicardia *
-ntermediara- insuficienta renala acuta- blocarea canaliculelor renali cu mioglobina0 urina de culoarea
spalaturii de carne.
:econvalescenta-predomina manifestarile clinice locale a regiunii supuse compresiei.!ocal membrul
este palid, sensibilitate crescuta, dureri la miscari active, segmentul creste in volum, edem,
descuamarea epidermului.%esuturile necrotizate se descuameaza, apoi se inlocuiesc cu tesut
conjunctiv ce comprima vasele sangvine, tr nervoase, ce duc la dereglari grave.
Primul ajutor
Antidoloranti i/m
Saturarea organelor cu lichid alcalin '< ,a$C3, profilaia acidozei si hipovolemiei
Simptomatic
Protectia partii necomprimate de conditiile climei
-ndicatia locului
Primul ajutor in $rush sdr
Eliberarea de compresie a tesuturilor in prezenta medicului
Aplicarea pansamentului compresiv de la proimal la distal si garoul se scoate. !a o compresie ; 54
min. "aroul nu se mai scoate , are scopul de a minimaliza absorbtia substantelor toice din plaga
Aplicarea pansamentului aseptic a regiunii deschise
-mobilizarea etremitatii
Asigurarea hipotermiei locale . 59-.5@ $
Antidoloranti
Saturarea organismului cu lichide alcaline
Evacuarea de urgenta.
Primul ajutor medical
-nfuzia substituientilor coloidali si cristaloizi
Antidoloranti i/v
%ratamentul si profilaia hipercaliemiei ) $a$l, gluconat de $a, ,a$l *
$ontinuarea hipotermiei locale
Simptomatic
Profilaia complicatiilor septice
Evacuarea.
$hirurgical
=asciotomie decompresiva
Amputatii si earticulatii.
9.!eziunile termice si particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de
evacuare
Sunt produse prin actiunea curentului electric , temperatura ridicata. (upa actiunea factorului
etiologic- termice, elctrice, chimice.
!eziunile termice- in dependenta de sursa- prin convectie ) flacara, vapori de apa, gaz *0 prin contact
) direct cu tH inalte, sobe *0 prin iradiere ) unda de lumina a bombei atomice *. %emperaturile I 96H $G
necroza umeda de descuamatie0 t ; 96H$G necroza uscata de coagulare, tesuturile se acopera cu
crusta.
Electrice , au actiune termica, in rezultatul rezistentei tesuturilor se elimina caldura0 ionizarea
moleculelor cu coagularea proteinelor0 actiune mecanica
$himice in rezultatul aplicarii acizilor concentrati, sodei caustice.
!eziuni termice locale
$lasificare
Superficiale ) vindecare spontana, fara cicatrice *
2iperemia si edemul pielii ) eritem *
,ecroza si detasarea epidermului ) flictena *
A. necroza partiala a pielii cu pastrarea stratului germinativ, ale aneelor pielii si ducturilor glandelor.
Profunde ) lasa cicatrice, necesitate in tratament plastic *
#. necroza tuturor straturilor pielii
,ecroza pielii si a tesuturilor adiacente.
$alcularea suprafetei arse.
:egula palmei ) palmaJ 5< supraf.corp *
:egula cifrei 7- capul si gitulJ7<0 fiecare membru sup.J7<0 toracele si abdomenul- cite 70 spate si
fese cite 70 fiecare membru inferior cite 5@0 regiunea anala si genitalaJ 5<.
+etoda (olinina- schema corporala este impartita in segmente a cite 5<- se coloreaza segmentele
afectate.
+anifestari clinice
2iperemie difuza0 edemul tesurilor slab, durere locala marcata.
2iperemie in jurul vezicii0 edemul tesurilor marcat, durere locala marcata0 vezicule pe piele cu peretii
subtiri transparenti, timpul detasarii epidermului 4-B zile, epitelizare 7-5' zile
A. $rusta0 edemul tesurilor slab, durere locala pastrata0 vezicule pe piele nu-s obligatorii,cu peretii
grosi, crusta cafeniu-surie, timpul detasarii epidermului '-3 sapt., epitelizare 5-5,4 luni
#. 2iperemie nu-i marcata0 edemul tesurilor slab, durere locala lipseste, crusta intunecata, groasa,
timpul detasarii epidermului 8-9 sapt.,
$rusta neagra, groasa, dura0 timpul detasarii epidermului ;' luni.
#oala arsilor
Socul combustional) 5-3 zile *
Patogenic are loc supraecitarea S,$ de catre impulsurile dureroase, un rol au si reactiile psihogene,
suprafata pielii afectate si a tesuturilor vecine0 se deregleaza microcirculatia si metabolismul0 creste
permiabilitatea capilarelor, partea lichida a singelui trece din vase in spatiul
intercelularGhemoconcentratie ) 2tJ 96-B6<, 2b-'66 g/l* , plasmorea atinge '6-36 <
(iagnosticul 1 de regula nu-i scaderea marcata a %A caracteristica socului traumatic.Simptomul
cardinal- gradul hemoconcentratiei si scaderea diurezei.-ndicele =rancJ suma dintre suprafata
superficiala a leziunii termice si triplul suprafetei profunde. !a etapa de prespital0
&sor: SJ '6-86< din suprafata corpului0 PsJ 79-569/min., %A- ,, starea generala- gravitate medie
"rav: SJ 85-96< din suprafata corpului0 PsJ 556-5'6/min., %A- 566-556 mm 2g, starea generala-
grava, inhibat, oligurie I 36ml/h, voma
=oarte grav SJ;96< din suprafata corpului0 PsJ 5'6-586/min., %A- @4-76 mm 2g, starea generala-
grava,stupor oligurie, anurie I 3-4ml/h, voma K zat de cafea K, 2b-urie.
8
%oemie termica acuta precoce ) 3-58 zile *
-ntoicatie acuta cu produse de dergadare a proteinelor ce petrund in singe din plaga ) histamina,
serotonina, chinine* . (urata toemiei depinde de gradul necrozei. -n necroza umeda mai rapid se
dezvolta inflamatia si aceasta perioada devine mai scurta dar mai grava. -n necroza uscata- mai
prelungita , decurge mai usor. Simptome:
Semne cerebrale, datorita intoicatiei S,$, edem cerebral *J constiinta neclara, delir, ecitatie
psihomotorie, insomnie , apatie. -n @4-76< la a '-4-a zi apare psihoza toico-infectioasa.
$aracteristic- febra 3@-37 $, uneori hectica, bacteriemie tranzitorie in 5/3 cazuri.
Scade hemoconcentratia, se dezvolta anemia, leucocitoza cu deviere la stinga.$aracteristic- reactia
catabolica cu bilantul azotic negativ, scad proteinele in ser.
-nsuficienta renala secundara, hepatita toica, staza pilmonara, dereglarea microcirculatiei pulmonare ,
infectia- pneumonii.
Sepsis
Septicotoemie-
manifestarea complicatilor septice si a febrei datorita resorbtiei purulente. Pina la 8-4 sapt. se
datoreaza procesului inflamator-purulent in tesuturile necrotizate si detasarea tesuturilor. Cdata cu
formarea plagilor granulare toate dereglarile sunt legate de pierderea proteinelor si electrolitilor prin
plaga si absorbtia produselor de degradare a suprafetei ranii. Semne:
=ebra tip remitent
Slabiciune, dereglarea somnului, modificari dispeptice
(ereglari psihice
Pierderea permanenta a proteinelor din plaga, dereglarea functiei ficatului, %"- deficit
proteic) hipoproteinemie, disprotLeinemie *
+odificari distrofice si inflamatorii in miocard, rinichi, ficat pneumonii.
Sepsis, vasculita hemoragica, hepatita toica, eruptii toico-eritematoase cu caracter confluent. =ebra
hectica, leucocitoza, anemie
Epuizare combustionala- scadere ponderala, astenizarea S,, edeme, hemoragii, necroza secundara a
granulatiilor, modificari trofice ale pielii, escare, atrofie musculara, contractura articulatiilor mari, este
un proces reversibil.
:econvalescenta.
%ratamentul pe etape
Primul ajutor si ajutorul premedical- stingerea hainelor arzinde, administrarea promedolului din
seringa-tub, aplicarea pansamentului pe suprafata arsa, adm. A#
Primul ajutor medical- in soc grav- analgetice narcotice, antihistaminice, pooiglucina0 la toti arsii se
adm anatoina tetanica 6,4 ml0 este contraindicata toaleta chirurgicala primara si inlaturarea
veziculelor.
Ajutor calificat- terapie infuzionala, la afectarea cailor resp.- bronholitice, prednizolon, diuretice,
traheostomie.
Ajutor specializat- prelucrarea chirurgicala primara, terapie transfuzionala, alimentare prin sonda
nazogastrica, necrectomie.
%ratament chirurgical 1 autodermoplastie, autoplastie secundara precoce, alo- enoplastie, autoplastie
secundara tardiva.

(egeraturile,particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare
$lasificare.
!a ger uscat- se afecteaza preponderent partile dezgolite sau periferia.se lezeaza protoplesma celulara
cu necroza/ degeneraea tesuturilor
!a frig umed-K picior de transee K in rezultatul dereglarilor vasomotorii si neurotrofice apar modificari
destructive pina la necroza tesuturilor, gangrena umeda, sepsis.
(e contact- apar la contactul nemijlocit al partilor dezgolite a corpului ) minile * cu un obiect metalic
inghetat.
Prin frison 1 o varietate a degeraturii cronice preponderent a partilor deschise ) min, urechi, fata * , ce
apar sub actiunea racelii sistematice , dar neprelungite si nebruste. +ai predispusi sunt cei ce au fost
supusi degerarii. $linic se manifesta prin edem, cianoza, prurit, parestezii, in cazuri grava- fisuri si
ulcere pe piele, dermatoze secundare, dermatite.
Patogenie
Spasmul prelungit al arteriolelor sub actiunea frigului, cu ulterioara lor trombozare dereglarea
microcirculatiei locale necroza.Afectarea tesuturilor are loc neuniform- zonele de necroza
alterneaza cu zonele putin modificateaspect marmorat al pielii. Profunzimea degeraturilor se
determina dupa incalzirea tesuturilor.' perioade.
$linic
Perioada prereactivaJ paliditatea tegumentelor cu pierderea sensibilitatii, scaderea locala a
temperaturii cu dereglarea metabolismului si a circulatiei in zonele degerate.
$a criteriu obiectiv al trecerii in perioada reactiva- aparitia edemului in sectorul afectat, inflamatia si
necroza, delimitarea profunzimii degeraturii.
"radele
(ereglarea circulatiei locale si a inervatiei fara necroza, pe o perioada scurta scade temperatura
tesuturilor.Apare pruritul, dureri arzatoare, parestezii.Pielea- edemata, destinsa, desen
marmorat.Aceste manifestari apar in zilele urmatoare dar se mentine timp indelungat sensibilitatea
regiunii afectate la frig.
Edemul si necroza pielii pina la stratul malpighian.pe pielea cianotica si edemata se formeaza vezicule
cu eudat transparent, ce pot aparea peste citeva zile de la incalzire.dureri intense0 durata
tratamentului; 3 saptamini
2ipotermie tisulara mai indelungata.are loc necroza tuturor straturilor pielii. tesutul subcutanat. Pe
pielea afectata pot aparea vezicule cu continut hemoragic.dureri intensive, prelungite.pielea- palida,
rece la palpare.tesurile moarte se supun destructiei partiale si detasare insotita de purulenta.Vindecare-
secundara ; 36-96 zile.
2ipotermie tisulara mai indelungata, cu brusca a temperaturii tesuturilor.se mortifica si muschii,
oasele. (urerea nu corespunde profunzimii afectarii.pielea- palida/ albastrie, uneori cu vezicule cu
continut intunecat. !inia de demarcare apare peste ' saptamini, diagnosticul este posibil de a stabili
doar dupa 56-5' zile.Pentru a determina mai rapid profunzumea afectarii, veziculele se sparg si se irita
suprafata lor. 1daca este nedureroasa si nu singereaza la iritatie necroza tuturor straturilor.
%ratamentul
Primul ajutor in perioada prereactiva- restabilirea temperaturii corpului si a circulatiei, protectia de
infectare.2ainele ude se schimba, cu atentie la scoaterea hainelor lipite de zonele degerate. Se
incalzeste victima cu termofoare, plapume, lichide calde.:estabilirea circulatiei- frectii cu spirt, cu
miinile uscate.Picioarele- apa '8$, treptat timp de 36-86 min. apa se incalzeste pina la 39-86, cu
masajul concomitent de la periferie spre centru, inclusiv miscari active in articulatii.
!a punctul medical al brigazii- pansament aseptic cu alcool, imobilizarea etremitatilor, anatoina
tetanica, A#.
Pentru restabilirea microcirculatiei, intra-arterial:
Sol. ,ovocaina 6,4< 56 ml
Sol. Eufilina ',8< 56 ml
Acid nicotinic 5< 4 ml
(imedrol '< ' ml
Papaverina '< ' ml
4
=ibrinolizina '6666&-
2eparina 56666&-
2emodez, sol. "lucoza 4< cu 6,'4< novocaina ) I 366 ml *
Prelucrarea chirurgicala primara- inlaturarea veziculelor.
-nghetarea
Perioada ascunsa a hipotermiei generalizate : somnolenta, slabiciune, reactii indetinite, vorbire lenta,
tremor general. Apoi apare confuzia si pierderea cunostiintei, convulsii, intarirea muschilor, dereglarea
respiratiei treptat, cu dereglarea cardiace si moarte. $a semn obiectiv al hipotermiei 1 scaderea
temperaturii rectale I 34M$, pericol dee moarte 1 la scaderea temperaturii I '4M$ .
Perioada reactiva apare dupa incalzirea organismului- apar diverse procese patologice in organele
interne ) pneumonii, nefrite *, dereglarea S,$ ) nevrite, pareze, dereglari trofice, afectiuni psihice *
=azele
Adinamica- tM 34-3' M$ , la inceputul perioadei se intensifica toate functiile organelor vitale, mai intii
creste ecitabilitatea S,$, creste frecvsnta si profunzimea respiratiei, se intensifica Ps, creste %A,
viteza circulatiei, metabolismul si necesitatea organismului in C' Gmentinerea nivelului temp.
normal pe baza intensificarii termogenezei. !a epuizarea functiilorGscaderea temperaturii, a
frecventei respiratiei, palpitatii, constiinta se pierde, reactii lente, somnolenta.
Stupoare- este considerata ca inhibitie protectoare a creerului cu raspindire la segmentele bazale. !a
scaderea temp.- '9-'B $ se inhiba functiile vitaleGrespiratia, Ps, =$$, N hipoia si hipoemia , se
opreste tremorul. Se dezvolta rigiditate musculara, incontinenta sfincterelor. Se inhiba total activitatea
psihica , scade ecitabilitatea centrilor subcorticali, refleele slabesc.
=aza convulsiva- la temp. I '9 $- cu stingerea tuturor functiilor , moarte clinica.
%ratament
Primul obiectiv- incalzirea rapida activa ) incalzirea pasiva doar pierde timpul *. Este periculoasa doar
supraincalzirea . Pentru incalzirea activa- baie calda , % ''-'8M $ , timp 56-'6 minute, pina la
atingerea temp.- 39-86M$. -ncet se fac frectii cu burete. !a cresterea =: ; 5'/ min. Se intubeaza.
Sol. "lucoza . insulina, substituienti sangvini cu masa moleculara mica , s.a. solutii incalzite pina la
temperatura victimei.
2eparina, hormoni, diuretice.
,u se adminestreaza alcool per os, deoarece acesta inhiba S,$
C'- terapia nu se efectuiaza, deoarece tesuturile nu pot capta oigen
$u mare prudenta se administreaza cardiacele, analepticele respiratorii, deoarece pot agrava starea
!a atingerea temperaturii 38M $G terapia antisoc
@.!eziuni de arma de foc a articulatiilor particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la
etapele de evacuare
!eziuni deschise a articulatiilor
$lasificare
,epenetrante: se lezeaza doar tesuturile ce acopera articulatiile, cavitatea articulatiilor ramine intacta.
Penetrante: cu leziunea integritatii membranei sinoviale.
O!ezarea tesuturilor moi ale articulatiilor:
5-lezarea neinsemnata a tasuturilor moi de-a lungul canalului ranii )rani KpunctiformeP*.
'-leziuni insemnate a tesuturilor moi )leziuni KlargiP*
3-leziuni cu defect intins a tesuturilor moi.
O(upa gravitate, leziunile penetrante se clasifica:
- ranirea izolata a capsulei si leziunea totala a articulatiei cu afectarea moderata a epifizelor.
-- raniri oarbe penetrante, cu afectarea limitata a epifizei.
--- fracturi intra-articulare.
O(upa caracterul leziunii
- transfiiate
- oarbe
- tangentiale
O(upa afectarea oaselor:
fara leziunea osului
leziune neinsemnata
leziune insemnata
O!ezarea altor tesuturi:
cu leziunea vaselor
cu leziunea nervilor
$linica
+anifestari locale: umflarea articulatiei in rezultatul hematomului, durere marcata, limitarea
miscarilor in articulatii. &neori- scurgerea lichidului sinovial, la inceput- transparent, apoi devine
tulbure si in fine- caracter purulent.
$ind diagnosticarea este dificila se trage atentia asupra pozitiei etremitatii, orificiul de intrare si
iesire, conturul articulatiei.
!eziunile nepenetrante pot provoca eudat reactiv in articulatii in rezultatul procesului inflamatoriu,
ce se raspindeste pe membrana sinoviala precum si leziunea intra-articulara, datorita actiunii undei
proiectilului, hemoragiei, necroza substantelor spongioase a epifizei.
(eseori se complica cu infectii aerobe si anaerobe:
-n inflamatie purulenta )empiem*- starea generala relativ satisfacatoare, temperatura usor crescuta,
manifestari inflamatorii locale )cresterea volumului articulatiilor, durere, pozitie fortata, la punctie-
puroi*
-n flegmon capsular 1 starea generala se agraveaza, temperatura creste. $reste volumul articulatiei pe
baza edemului rapid progresat al tesutului inconjurator, rezulta cresterea contracturii fleorii. (e
obicei cavitatea articulatiei contine putin puroi, cresc leucocitele, $reste VS2.
Csteoartrita )osteomielita epifizei* 1 stare grava, temperatura creste, cresc semnele intoicarii, dureri
taietoare in regiunea articulatiei. -n cavitatea articulatiei- mult puroi. Are loc infiltrarea substantei
spongioase cu puroi.
Panatrita putrida 1 intoicare grava, suprafata ranii se acopera cu depuneri galbene-murdare, miros
putred.
%ratament
- Primul ajutor 1 analgetice, hemostaza provizorie, pansament, imobilizarea etremitatii ). ' articilatii
vecine*,A#
-- Primul ajutor medical
hemostaza provizorie
analgetice
A#, anatoina tetanica
$orectia imobilizarii
--- Ajutor calificat
bolnav cu indicatie operatorie imediata
bolnav fara indicatie operatorie , necesita evacuare
-nterventia chirurgicala necesita: hemoragie prelungita, infectia anaeroba
tratament comple al socului traumatic
profilul complicatiei infectioniste
-V Ajutor specializat
prelucrarea chirurgicala a articulatiei
tratarea complicatiei infectiei
restabilirea functiei articulatiei
9
tratament conservativ- punctie, evacuarea singelui, spalarea cavitatii articulatiei cu sol. ,ovocaina,
administrarea A# , imobilizare gipsata
la leziunea etremitatii artijculare- P$P, cu ecezia econ. a tesuturilor periarticulate lezate,
deschiderea hematomei, buzunarelor.
!eziuni inchise
$ontuzii / Entorse / :upturi ligamentare / =racturi intra-articulare /!uatii
$ontuziile si rupturi ligamentare - edem, hemoragii, durere, dereglarea functiilor.
=racturile 1 de la fisuri pina la strivirea etremitatilor.
!uatiile - sunt insotite de ruptura capsulei, ligamentelor, muschilor.
Primul ajutor : imobilizare analgezica
Primul ajutor medical: controlul imobilizarii, analgetice.
Ajutor calificat: imbunatatirea imobilizarii, terapie a socului.
Ajutor special : conservativ 1 pansament gipsat
chirurgical 1 repozitie.
7. Particularitatile leziunilor toracelui in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare
clasificare
!eziunile toracelui inchise
=ara lezarea oaselor
$u lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
$u lezarea oaselor
cu lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
leziuni nepenetrante ale toracelui ) leziuni tangentiale ce nu patrund in cavitatea toracelui *
=ara lezarea oaselor
$u lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
$u lezarea oaselor
cu lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
!eziuni penetrante
=ara lezarea oaselor
$u lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
$u lezarea oaselor
cu lezarea organelor interne
fara lezarea organelor interne
!eziuni toracoabdominale
Pneumonii
Atelectazia
Abcese
"angrena
Empiem
=istule bronsice- eterne, interne, totale
$arnificarea plaminilor
=racturi costale
(ureri locale in regiunea fracturii, ce se intensifica la inspir profund si tuse.
:aminerea in urma a hemitoracelui afectat in actul de respiratie
!a palpare 1 durere, crepitatie
Emfizem, hemotora, pneumotora, la lezarea pleurei cu fragmente ooase
-n fracturi multiple de coaste cu lezarea pleurei, plaminilorGsoc, respiratie superficiala ingreuiata,
cianoza, pozitie fortata, limitarea ecursiei cutiei toracice de partea afectata
=racturile sternului- hemoragii in tesutul mediastinului anterior. !a locul fracturii- tumefactie,
deformare locala. !a deplasarea fragmentelor osoase- lezzrea pleurei, plaminilor, organelor
mediastinului, ruperea arterei toracice interne
$ompresia cutiei toracice- dispnee marcata, cianoza, tuse cu eliminare de singe spumos, puls slab ,
frecvent
Asfiia traumatica- cind compresia toracica survine in inspir- cianoza brusca a pielii capului, gitului,
uneori si a toracelui superior, cu multiple focare mici de hemoragii pe piele, sub conjunctive0 starea
generala- grava.
Pneumotora
-nchis- aerul patrunde in cavitatea pleurala in timpul ranirii. (atorita contractiilor muschilor
comunicarea cavitatii pleurale cu eteriorul se intrerupe, dar plaminul ramine colabat.
(eschis- rana deschisa a cutiei toracice serveste drept poarta de intrare a aerului in timpul epirului in
cavitatea pleurala ) ce aspira permanent aer * , iar la epir- iese afara.-n inspir aerul din cavitatea
pleurala comprima plaminul si aerul K vechi K trece in plaminul sanatos.$oncomitent mediastinul se
deplaseaza in partea sanatoasa cu presiunea mai joasa, limitind marcat umplerea plaminului sanatos cu
aer.-n epir o parte din aerul de plaminul sanatos trece in plaminul afectat, care partial se indreapta,
eliminind o parte de aer in afara cavitatii pleuraleGmediastinul se deplaseaza spre partea bolnava, iar
la un alt inspir- iarasi spre partea sanatopasa GP flotatia mediastinului KGcreste insuficienta
respiratorie
$u supapa- la fiecare inspir , in cavitatea pleurala patrunde aer care prin defectele din pleura parietala
sub presiune trece in tesutul subcutanat, ce se raspindeste departe de plaga, pe git, fata. +ediastinul se
deplaseaza spre partea sanatoasa, cu comprimarea plaminului sanatos. =ata 1 tumefiata, pleoape
ingrosate.
2emotora
Sursa hemoragiei- arterele intercostale, lezarea parenchimului pulmonarE, a vaselor sangvine,
diafragmei, pericardul, inima.2emoragiile din vasele mari si cord sunt letale.
2emotora- mic ) singe in sinusuri *, mediu ) la mijlocul scapulei *, masiv ) mai sus de mijlocul
scapulei *
$u cresterea hemoragiei are loc comprimarea plaminului cu cu ecluderea acestuia din respiratie.
Proba :uvil- "reguar : se colecteaza singe prin punctia cavitatii pleurale: daca se coaguleaza
rapidGhemoragia continua, daca lipseste coagulareaGoprirea hemoragiei.
%amponada cardiaca
!ezarea cordului- transfiianta, oarba, tangentiala, penetranta, nepenetranta in cavitatea cordului.
(iagnostic- tugescenta jugularelor, zgomote asurzite, creste matitatea cordului, scaderea brusca a %A.
Emfizem subcutanat
&neori poate atinge membrele inferioare. (aca emfizemul se limiteaza in regiunea gitului- lezarea
traheei, bronhii, esofag.
Volete costale
#ilaterale anterioare ) linia fracturii pe ambele linii parasternale, sternul pierde legatura cu carcasul
pectoral *
Antero-laterale, laterale, posterioare, postero- bilaterale.
:espiratie paradoala
Empiem pleural
B
$a rezultat al infectarii cavitatii pleurale in momentul rnirii, la ruperea unui focar purulent din plamini
sau cutia toracica. Pentru diagnostic- proba Petrov: punctatul pleural se colecteaza in eprubeta, se
dizolva de 8-4 ori cu apa distilata , se amesteca.Singele neinfectat formeaza un mediu transparent
hemolizat, iar lichidul tulbure indica infectarea.
Principii de tratament
Primul ajutor medical-pansament aseptic, ocluzi ) pneumotora *, analgetice, scoaterea din focar.
Ajutor premedical-se inlatura obstructia cailor respiratorii, pansament ocluziv, drenaj pleural,
analgetice, analeptice respiratorii, cardiotonice,
Ajutor medical, triajul, evacuare 1 masuri antisoc, profilaia infectiei, combaterea hemoragiei,
insuficientei cardiace, respiratorii, revizia pansamentelor, drenaj pleural, traheotomie.
Ajutor calificat
:anitii ce nu necesita ajutor la etapa data-contuzii toracice, fracturi costale fara volet mobil in stare
satisfacatoare, plagi penetrante lipsite de leziuni si hemoragii endotoracice pronuntate.
:anitii ce au nevoie de interventii chirurgicale de etrema urgenta, dupa indicatii vitale la etapa data-
hemotora masiv, afectarea grava a plaminilor cu insuficienta respiratorie, hemoragii in lumenul
trahedi, bronhiilor, ranirea cordului si vaselor magistrale, traumatisme toraco-abdominale, hemoragii
intra-abdominale, pneumotora deschis.
:anitii in stare de agonie- tratament simptomatic
Ajutor specializat
:anitii sositi direct / evacuati de la etapa precedenta cu plagi nepenetrante, carora li s-a indicat
prelucrarea chirurgicala primara
Plagi penetrante transfiiante/ oarbe cu orificiul de intrare si iesire mici a proiectilelor . leziuni
viscerale minime, cu hemotora, pneumotora moderat, cu indicatii la tratament conservativ.
Pneumotora deschis cu leziuni viscerale evidente . hemotora mare, emfizem grav mediastinal,
pneumotora cu supapa interna sufocantGtoracotomie
$omplicatiile traumatismelor toracice.
56.particularitatile prelucrarii chirurgicale primare a plagilor contaminate cu substante radioactive,
toice de lupta si bacteriologice.
PlQgile combinate Rn cazul folosirii armei chimice
-n rQzboiul modern arma chimicQ constituie un mijloc de nimicire Rn masQ. -n urma contaminQrii
rQniSilor cu substanSe toice de luptQ apar plQgi combinate. SubstanSele toice de luptQ se clasificQ
dupQ acSiunea asupra organismului - neuroparalitice, vezicantc, sufocante, toice T.a.
Pe lRngQ mQsurile de primQ urgenSQ - punerea mQTtii antigaz, administrarea antidotului specific
degazarca RmbrQcarea echipamentului de protecSie - sRnt necesare mQsuri terapeutice de RnlQturare a
elementelor de contaminare, prelucrarea chirurgicalQ a plQgii.
PlQgile combinate cu substanSe toice vezicante
%perita este o substanSQ toicQ de luptQ cu acSiune localQ vezicantQ, cu efecte sufocante Ti toice
generale. Efectele toice generale apar dupQ o perioadQ de latenSQ Ti se manifestQ prin greSuri, cefalee,
adinamie, febrQ. +oartea survine prin leziuni renale Ti paralizia motorie. PlQgile contaminate cu
substanSe toice vezicante se caracterizeazQ prin apariSia bruscQ Ti precoce a edemului Ti hipcremiei
Sesuturilor lezate, urmatQ la scurt interval de dezvoltarea proceselor necrotice. Rn jurul plQgii con-
taminate se poate observa dupQ 59-36 de ore o dermatitQ eritcmobuloasQ. (iagnosticul unei plQgi
contaminate cu iperitQ se pune pe baza analizei urmQtorilor parametri:
mirosul puternic de cauciuc ars sau muTtar al plQgii0
coloraSia cenuTie a plQgii0
tipul hemoragiei )plQgile contaminate cu iperitQ sRngereazQ
moderat*0
- hiperemia plQgii )Rn cazul contaminQrii cu iperitQ apare dupQ 8-9
ore*.
!a contaminarea pielii cu iperitQ dupQ 59-36 de ore se pot observa vezicule mici, care se unesc Rntre
ele. (upQ spargerea veziculelor apar ulceraSii purulente, etrem de dureroase care se vindecQ greu,
timp de 5-' luni. $icatricele rQmase sRnt intens pigmentate.
!evezita este o substanSQ toicQ de luptQ cu acSiune localQ vezicantQ, care are Ti efecte iritante Ti toice
generale. $aracterul contaminQrii cu levezitQ aminteTte pe cel al iperitei, avRnd urmQtoarele deosebiri:
U perioada de latenSQ a efectelor locale este foarte scurtQ )8-4 ore*0
U acSiunea asupra pielii este mai energicQ, afectRnd Ti Sesuturile
subcutanate0
U vezicaSia produsQ este mai etinsQ Ti mai greu vindecabilQ0
O inspirarea unei cantitQSi Rnsemnate de vapori de levezitQ provoacQ
edemul pulmonar.
!a diagnosticarea unei plQgi contaminate cu levezitQ se Sine cont de urmQtorii factori:
senzaSia dureroasQ este precoce Ti puternicQ0
mirosul puternic Ti persistent de hrean al plQgii0
plQgile contaminate cu levezitQ sRngereazQ abundent0
dupQ 54-'6 min de la contaminare apare hiperemia marginilor plQgii0
edemul pronunSat Rn jurul plQgii0
se dezvoltQ o dermatitQ buloasQ, numQrul vezicelor este mai redus, in dimensiunile lor sRnt mai mari
decRt la iperitQ0
necroza tisularQ consecutivQ are un caracter uscat
Eamenul radiologie este important deoarece levezitQ este o substanta de contrast atRt de radioopacQ,
RncRt poate fi confundatQ cu un obiect metalic Rn plagQ. EvoluSia plQgilor contaminate cu substanSe
toice si vezicante se caracterizeazQ prin apariSia infecSiilor anaerobe Ti putride. Suprapunerea infecSiei
secundare duce la apariSia flegmoanelor musculare profunde, a abceselor multiple, instalarea unor
fistule greu vindecabile, Rn caz de fracturi la distanSQ se observQ focare de osteonecrozQ, inclusiv
formarea sechcstrelor, Ti osteomielitQ cronicQ, Rn plQgile nepenetrante abdominale, toracice deTi
seroasele sRnt anatomic intacte, se dezvoltQ foarte frecvent peritonitQ, empiem sau meningoencefalitQ.
!eziunile penetrante contaminate cu substanSe toice de luptQ duc .u&-sca la un sfRrTit letal, prin
fenomene de septicopiemie.
%ratamentul plQgilor contaminate cu substanSe toice vezicantePrimul ajutor Rn cazul intoicaSiei cu
substanSe toice vezicante ProtecSia cQilor respiratorii se realizeazQ cu ajutorul mastii antigaz, iar a
tegumentelor - cu ajutorul costumului de protecSie, iA-sigur, numai dupQ ce s-au RndepQrtat Rn prealabil
de pe tegumente .uhstanSele toice depuse. (egazarea se poate efectua prin metode mecanice -
Ttergerea pielii cu tampoane de vatQ sau tifon, spQlarea cu Ti sQpun, dizolvarea substanSei toice cu
alcool, petrol lampat etc., cu ajutorul pachetului chimic individual )pastQ de clorurQ de var cu :i pQrSi
apQ sau cu soluSie alcoolicQ de monocloraminQ*. Cchii se spalQ Uu soluSie de bicarbonat de sodiu sau cu
soluSie apoasQ de monocloraminQ6,4<. (upQ acordarea primului ajutor Ti efectuarea degazQrii
bolnavii Ti rQniSii sRnt scoTi din focar Ti evacuaSi la formaSiunile medico-chirurgicale unde urmeazQ sQ
li se acorde ajutorul medical calificat, Rn timpul prelucrQrii chirurgicale a plQgilor contaminate este
necesar sQ se RndepQrteze cRt mai precoce Ti complet substanSele toice vezicante din ele. (upQ
curQSarea mecanicQ a plQgii de corpi strQini, de bucQSile de RmbrQcQminte, pQmRnt etc. se face spQlarea
abundentQ cu un preparat aseptic, folosindu-se o pRlnie mare unitQ cu un tub irigator. (upQ spQlare se
aplicQ pe plagQ un neutralizam specific. !a contaminarea plQgilor cu iperitQ se foloseTte soluSie de
cloraminQ '<. +arginile plQgii infectate cu levezitQ se vor badijona cu soluSie iodatV 4< Ti spQlatQ
ulterior toatQ plaga cu soluSie !ugol,
Rn caz de contaminare a plQgilor cu fosfor, dezinfecSia marginilor plQgii se efectueazQ cu o soluSie de
permanganat de potasiu 6,5<, iar cea a plQgii, cu o soluSie de bicarbonat de sodiu 3< sau cu o pastQ
antifosforicQ. PlQgile contaminate cu substanSe toice neuroparalitice de tipul sarinei vor fi degazate cu
soluSie de bicarbonat '< administrRndu-se Ti antidotul respectiv. -nciziile Ti eciziile se recomandQ sQ
@
fie cRt mai etinse pentru a permite scurgerea eliminQrilor din plagQ. Se vor deschide larg toate spaSiile
fasciculare. 2emostaza trebuie sQ fie efectuatQ minuSios, chiar Ti din vasele mici, pentru a evita
hemoragiile secundare.PlQgi le vor fi drenate Ti Rn nici un caz nu se vor sutura primar.
PlQgile contaminate cu substanSe toice neuroparalitice
SubstanSele toice cu acSiune neuroparaliticQ )sarinQ, V-gaze T.a.* prezintQ agresivitatebiologicQ
deosebit de puternicQ, rapidQ, deoarece resorbSia lor prin intermediul plQgii este mult uTuratQ Ti
acSiunea lor toicQ generalQ se declanTeazQ brutal Ti au o evoluSie letalQ.
-n cazul apariSiei simptomelor de intoicare trebuie sQ se administreze cRt mai urgent posibil antidotul
)atropinQ, morsafenQ T.a.* cu ajutorul seringii de autoinjectare.
:QniSii contaminaSi cu substanSe toice neuroparalitice au Tanse de a supravieSui Rn cazul cRnd sRnt
evacuaSi cRt mai repede din focarul contaminat Ti li se acordQ ajutor medical calificat. !a etapele
medicale r procedeazQ
Rn primul rRnd la degazarea atentQ a intoicatului, Rn scopul de opri procesul de intoicare generat de
pQtrunderea toicului prin plagQ. :Qnitul dezbrQcat este necesar sQ fie spQlat cu o soluSic de
bicarbonat de sodiu '<, care asigurQ degazarea. PlQgile con-i.iimnatc cu substanSe toice
neuroparalitice nu au un aspect particular, inism, de aceea ele vor fi decontaminate atent cu o soluSie
alcalinQ.
fundurile de sac din plagQ se deschid larg, pentru a se permite nimerea secreSiilor. Prelucrarea
chirurgicalQse face dupQ principiile chirurgiei de campanie, fQrQ suturarea plQgii. -ntervenSiilevor fi
temporizate, dupQ caz, pRnQ ce tratamentul antidotic susSinut inlatura fenomenele toice,
PlQgile combinate Rn cazul folosirii armei biologice
(eTi pRnQ Rn prezent arma biologicQ a fost folositQ Rn mod spo-i .nlic, nu se eclude totuTi posibilitatea
ca ea sQ capete o importanSQ mai m.iiti Rn rQzboiul modem. Vectori de transmitere a bolilor
contagioase pui )5 Tobolanii, insectele etc., agenSii patogeni Ti toinele acestora pot )2niluce Rn rRndul
trupelor armate Ti apopulaSiei civile epidemii masive. $aracteristic armei biologice este faptul cQ
utilizarea ei poate trece l.i Rnceput pe neobservate, deoarece germenul patogen nu se identificQ
uiDWdiat. (rept rezultat al folosirii armei biologice vor apQrea probleme dificile de evacuare Ti
tratament.AgenSii biologici sRnt microbii: bacilul morvei, bacilul tularemiei, i -ul pestei, #rucella,
bacteria cQrbunoasQ )antra*, toinele botulinice Rn astfel de situaSii singura mQsurQ e administrarea de
seruri specifice, antimicrobiene sau a unor preparate -muno terapeuSi ce omoloage de RnaltQ valoare
biologicQ, cum sRnt lW.iinaglobulinelc standard, cu scopul de a ridica rezistenSa globalQ a oiiWiimsmului,
Ti Rn primul rRnd imunoglobulinele umane specifice, liohli/atc RncQ Rn timp de pace. :QniSii infectaSi
vor fi trataSi Rn spitalele de boli infectioase -n cazul leziunilor combinate cu arma biologicQ ajutorul
medical include:
O protecSia cQilor respiratorii cu mQTti antigaz, iar a corpului cu costume speciale de protecSie0
administrarea de antibiotice0
instalarea Rn zona contaminatQ cu agenSi patogeni a stQrii de carantinQ0
Prelucrarea chirurgicalQ primarQ a plQgilor contaminate cu germeni patogeni prevede ecRzia tuturor
Sesuturilor necrozate, RnlQturarea corpilor strQini. PlQgile vor fi spQlate abundent cu soluSii antiseptice,
acoperite cu pansamente sterile, Paravulnar se vor injecta antibiotice. (upQ prelucrarea chirurgicalQ
suturi nu se vorefectua.
55. -nfectia purulenta, clasificare, clinica, profilaie, tratamentul la etape.
Crice plaga ce este produsa prin arma de foc este infectata:
#acterii sporogene- tetanos, anaerobii
#acterii asporulate- proteus, $lebsiella, aerogeni
$ocii piogeni- stafilococul auriu, sreptococ b-hemolitic
$omplicatii infectioase:
(upa evolutie- acuta, cronica
(upa manifestari- locale, generale.
-nfectie in plaga-o interactiune dintre maro- si micro-organism
=actorii generali-virsta, hipoproteinemie, hipovolemie, anemie, soc traumatic cronic, (>, insuficienta
vitaminei $, tbc, lues, alcoolism cronic, boala actinica, tratament cu corticosteroizi, dereglari
circulatorii.
=actori locali- localizare,nivelul de infiltrare, prezenta de corpi straini, gradul de strivire a tesuturilor,
spatii ce slab se dreneaza, stare vascularizatiei locale.
Alti factori- caracterul micro-organismului, virulenta) masura patogenica caracteristica anumitei
tulpini de agent patogen *, invazitatea,) proprietatea de a trece barierele imune locale *, toicitatea.
) proprietatea de a produce si elibera toine *
-nfectia purulenta locala-primara ) se dezvolta paralel cu dezvoltarea edemului tesuturilor moi *,
secundara ) se dezvolta mai tirziu, in perioada disparitiei edemului traumatic * .
Evoluiaza in abces, flegmon, colectare) cavitati cu continutul plagii, comunicind cu fistule *
Simptome locale- semne celsiene.
profilaia complicatiilor infectioase a plagii
Preintimpinarea diseminarii mi/o
=olosirea precoce si sistematica a preparatelor antimicrobiene
=olosirea de preparate ce pot stabiliza imunitatea.
Pevenirea infegtiei este posibila respectind anumite principii:
-ntretinerea in curatenie
Aerisirea incaperilor
Epunerea la raze ulraviolete
Personalul-imbracaminte si incaltaminte de schimb
Sanarea regulata a personalului medical si a bolnavilor purtatori ai florei microbiene.
-zolarea stricta a bolnavilor cu plagi purulente in nincaperi speciale
:espectarea stricta a asepticii
Schimbarea periodica a manusilor si instrumentelor
Ecluderea operatiilor brutale
2emostaza buna
:estabilirea anatomica a tesuturilor.
-munizare activa:
Anatoina 5 ml inainte de operatia de urgenta
!a bolnavi cu caseie- imunizare pasiva cu plasma antistafilococica si gama- globulina
antistafilococica.
Plasma 4 ml/ Ag corp, i/v 4 zile
gama- globulina i/m 4 ml peste o zi , B-56 zile.
=ormele morfologice in dezvoltarea unui proces purulent, 57@5
lichefierea maselor necrotice, eliberarea lor cu formarea defectului de tesuturi.
Proliferarea tesutului conjunctiv si formarea tesutului de granulatie
=ibrozarea tesutului de granulatie cu formarea si epitelizarea cicatricei.
(upa $aminev-
Perioada precoce I 5'h
Perioada generativ- inflamatorie, 4-B zile
Perioada regenerativa ; 58 zile
(aca procesul inflamator persista mult timp se dezvolta febra toica :
$resterea temperaturii
(iscomfort
Slabiciune generala
(ereglarea circulatiei sanguine
%ratamentul- lichidarea focarului de infectie
7
+ai tirziu apare sepsisul.
-nfectia anaeroba. ) flegmona si gangrena gazoasa *
-nfectia clostridiana
- grup- $l. Perfringens, septicum, oedematicus ) au proprietate proteolAitica foarte pronuntata
-- grup-$l. 2istoliticum, fallo.
$lasificarea dupa !enon:
"rupa celulitei clostridiene
"r. $elulita necrotica neclostridiana
=ormele- superficiale , profunde
=ormele de dezvoltare- fulger, rapid progresanta, lent progresanta
!ocal 1cu predominare de gaz/ edem
"rupa celulitei clostridiene)gangrena gazoasa locala, flegmona gazoasa, gangrena gazoasa epifasciala*
+iozita
(ureri mari de etensie
:apid creste edemul
Parestezii
=enomen de intoicatie:
Pielea se etinde
Plicile se netezesc
Pe fonul galben pal se observa pete bronze , albastrui
Vezicule epidermale tulbure
$repitatie gazoasa
-ntoicatia creste rapid
-nfectia anaeroba este contagioasa, se va respecta regimul antiepidemic strict, pansamentele se ard,
instrumentele se eplala si o ora se fierb in solutie '< de ,a2$C3,
%ratament:
Plaga larg se deschide
Se inlatura toate suturile
-ncizii longitudinale pe fascii musculare
-nlaturarea tesutului muscular necrotiat
Amputatie.
-ndicatiile amputatiei.
=ormele fulger de infectie anaeroba
"angrena membrului
Afectare masiva si adinca de proces anaerob
Se aplica pansament steril cu 2'C' , plaga nu se sutureaza
Se administreaza ser antitoic 366ml 546666 &A, dizolvat in solutie fiziologica de 3-4 ori
(oze masive de antibiotice
(ezintoicatie
%ransfuzii de singe
Analgetice
$ontrolul functiei renale
Alimentare calorica si bogata in vitamine
-nfectia putrida
$linic J gangrena gazoasa
Se elimina gaze si mult eudat putrid cu miros neplacut, ca rezultat al procesului de descompunere a
proteinelor
hipoproteinemia
dereglarea schimbului electrosanguin
%actica
incizii masive
terapie de dezintoicare
terapie antibacteriana
amputatia
"rupa infectiei neclostridiene
Agenti patogeni- peptococii, peptostreptococii, bacteroidele, bacili gram-pozitivi liberi si aerobii
Se dezvolta ; 3-9 luni de la interventia chirurgicala , mai ales in sectorul postoperator, unde au fost
plasate constructii metalice si materiale sintetice.
$resterea temperaturii indelungata
(ureri in zona postoperatorie
VS2
se deschide prin fistula cu eliminari seroase purulente neinsemnate
la insamintare eudatul este steril si trebuie facuta insamintarea pe medii anaerobe
mecanismul decurge avansat
miros neplacut
necroza tesuturilor, sa distrug sechestre osoase
la copii- uneori asimptomatic
in tabloul radiologic- sarcoma -ving.
%ratament
lichidarea focarului chirurgical
drenarea abacteriana a zonei date
terapia abacteriana
%etanosul
Agentul patogen 1 mobil , anaerob, formeaza spori, formeaza toine cu actiune specifica neuronala:
%etanospasmin ) spasmul muschilor *
%etanolizin ) hemoliza *
$linic
Perioada de incubatie- 4-54 zile, cu cit ea este mai mica , cu atit este mai grava boala.
(ureri in plaga
$ontractia in jurul plagii
(ureri pe traiectul pleurilor nervoase
%rism
:igiditatea muschilor fetei ) ris sardonic *
(isfagia
Pozitie de epistotonus.
(upa gravitate
&soara- perioada de incubatie 3 saptamini, rareori apar convulsii, sist. resp. si S.$-V nu sunt
dereglate0 recuperare-5,4-' saptamini
+edie 1 perioada de incubatie ; ' saptamini, accese de convulsii rare si scurte, putin pronuntate
+oderata- decurge 3 saptamini
"rava- incubatie 7-54 zile0 pronuntate convulsiile , dereglata deglutitia, dar sedativele si
neuroplegicele duc la insanatosire.
=oarte grava- @-7 zile, toate simptomele bine pronuntate- transpiratie, hipotensiune, halucinatii,
dereglari respiratorii.
56
Profilaia
-munizare activa- anatoina tetanica
-munizare active . pasiva ) anatoina . ser *
-munizare pasiva ) ser antitetanic *
Administrarea anatoinei- 3 prize
5,4 ml 86 zile
4 ml 7-5' luni
4 ml urmatoarele vaccinari 3-4 ani
ca profilaie- s/c peste 3666&-%
%ratament
Aminazina ',4<- ' ml , 3-8 ori / '8 h
Cmnopon 5 ml
(imedrol
Scopolamin
$u scop curativ
ser antitetanic 366666&-
anatoina 6,4 ml 3 prize- 4 zile intre ele
antibiotice
dezintoicare
terapie cu vitamine
transfuzii de singe
5'.!eziunile vertebro-medulare
(eosebim urmQtoarele tipuri de leziuni vertebromedulare:
deschise )prin gloanSe, eschile, bile* -- penetrante,)transfiiante Ti oarbe, cu secSiune medularQ totalQ,
cu secSiune medularQ parSialQ*,nepenetrante, tangenSiale, paravertebrale) farQ leziuni osoase , sRnt
RnsoSite de leziuni medulare cu semne neurologice -comoSie medularQ, contuzie medularQ*.!eziunile
nepenetrante Ti tangenSiale sRnt cu semne neurologice )comoSie, contuzie, dilaceraSie* Ti farQ semne
neurologice.
!eziunile Rnchise includ fracturi, luaSii, fracturi-luaSii, care pot fi complicate cu secSiune medularQ
parSialQ, cu compresiune medularQ )etraduralQ, vertebralQ, sanguinQ*, intraduralQ )hematomielie*. C
mare parte din leziunile Rnchise sRnt fQrQ semne neurologice, o parte sRnt RnsoSite de hernii, leziuni
discale, care se manifestQ prin iritaSii Ti compresiune radicularQ, compresiune radiculomcdularQ, Rn
unele cazuri au loc ruperea rQdQcinii Ti dilaceraSii medulare.
(iagnosticul este complicat Ti cere metode de investigaSii speciale: radiografie simplQ a coloanei
vertebrale Rn douQ poziSii, radiografii cu substanSe de contrast, puncSic lombarQ, manometrie, proba
XueAenstaed-StooAE, tomografie compiuterizatQ, scintigrafie etc., care sRnt posibile la etapele
spitalelor de specialitate.
. EaminRnd traumatizaSii la etapele de evacuare medicii acordQ atenSie deosebitQ celor cu Toc spinal
)comoSie medularQ* cu secSiune medularQ completQ, cu hcmisecSiunea mQduvei spinQrii )sindromul
#roLn-Seguard*, cu hematomielie traumaticQ, cu leziuni asociate cu traumatisme toracice,
abdominale, pclviene.
!eziunile prin arme de foc la coloana vertebralQ pot fi izolate, multiple, combinate, asociate, Rn timpul
rQnirii mQduvei spinQrii deseori apare Tocul spinal, paralizie, mai jos de plagQ dispare sensibilitatea.
%raumatizaSii cu leziuni medulare la segmentele proimale, de regulQ, nu acuzQ dureri, iar cei cu
hemoragie subarahnoidianQ cu Rncarcerare radicularQ Ti leziune parSialQ a cozii de cal suferQ de dureri
acute.!eziunile segmentelor lombare Ti a cozii de cal, de regulQ, fac ireversibile retenSia de urinQ Ti a
actului de defecaSie. &lterior apar escare, edem la membrele inferioare, cistitQ, pielitQ, nefritQ,
urosepsie.
!eziunile Rnchise ale coloanei vertebrale Ti mQduvei spinQrii la rQzboi se produc Rn cazurile suflului de
eplozie, Rn timpul surpQrilor Ti prQbuTirilor de teren, construcSiilor etc., auto- Ti aviocatastrofelor,
calamitQSilor. !oviturile acSioneazQ direct sau indirect, provocRnd fracturi vertebrale )lQsate,
cominutive, marginale etc.*, luaSii, fracturi-luaSii, rupturi de ligamente intervertebrale.
%raumatismele vertebrale deseori sRnt asociate cu comoSii, contuzii, compresiuni medulare,
hematomielie.
$ontuzia medularQ )Toc spinal* clinic se manifestQ prin paralizie, dispariSie de sensibilitate, dereglarea
funcSiei organelor interne. (acQ timp de o lunQ de zile funcSia organelor pelviene nu se restabileTte
prognosticul nu este favorabil. $ompresiunea medularQ, de regulQ, este provocatQ de hematoame sub-
sau epidurale, de eschile osoase sau de deplasare vertebralQ. Simptomele de compresiune medularQ
apar imediat, cRnd cauza o prezintQ componentele osoase, Ti mai tRrziu - Rn caz de hematom.
Principiile de tratament al traumatismelor vertebromedulare includ prelucrarea prim-chirurgicalQ a
plQgilor, prin care se prevede RnlQturarea Sesuturilor devitalizate pe traiectul rQnirii )conform particulari
taSii or neurochirurgi c al e*, corpilor strQini, cheagurilor de sRnge, eschilelor osoase, Rnchiderea plQgii
cu oprirea eliminQrii lichidului cefalorahidian, profilaia infecSiei. %ratamentul se efectueazQ cu scopul
profilaiei infecSiei plQgilor, infecSiei cQilor urinare )prin administrarea de antibiotice, sulfamide*,
profilaiei tetanosului. Se iau mQsuri pentru normalizarea echilibrului hidroelectrolitic Ti proteic
)alimentaSie calitativQ, transfuzii de sRnge, plasmQ, lichide, administrare de vitamine etc.*.
EvoluSia traumatismelor nervoase poate duce la vindecarea funcSionalQ totalQ sau la o ameliorare
neurologicQ Ti poate fi defavorabilQ Rn cazurile de Rntrerupere a integritQSii medulare, radiculare. !a
traumatizaSii cu comoSie medularQ restabilirea funcSiei are loc Rn cRteva zile, la cei cu compresiunea
medularQ timpurie prin hematom, hernie de disc, deplasQri osoase operaSia precoce, comform
indicaSiilor concrete, sau tratamentul ortopedic de reducere a deplasQrii osoase poate asigura
ameliorarea neurologicQ, Rn cazurile de hematomielie, de leziuni medulare parSiale pot avea loc
ameliorQri spontane. :ecuperarea funcSionalQ la bolnavii la care paraplegia flascQ a durat mai mult de
' sQptQmRni este imposibilQ. AmeliorQri neurologice se pot produce Rn perioada tardivQ la rQniSii cu
contuzii Ti compresiuni ale rQdQcinilor cozii de cal.
%ratamentul leziunilor vertebromedulare la etapele de evacuare
Primul ajutor prevede aplicarea pansamentului pe plagQ, culcarea traumatizatului Rn decubit dorsal sau
ventral pe un plan dur, transportare cruSQtoare. (e regulQ, rQniSii cu leziuni vertebromedulare Rn zona
toracicQ sau lombarQ sRnt culcaSi Rn decubit ventral, cei cu leziuni cervicale - Rn decubit dorsal, fiind
imobilizat Ti capul.
Etapa ajutorului premedical include administrarea de antibiotice, analgezic, revizuirea pansamentelor,
imobilizQrii.
!a etapa ajutorului medical se efectueazQ prelucrarea sanitarQ parSialQ, eliberarea cQilor respiratorii de
sRnge, mucozitQSi, revizuirea Ti schimbarea )Rn caz de necesitate* pansamentelor, terapia antiToc,
profilaia infecSiei prin administrare de antibiotice, ser antitetanic, anatoinQ tetanicQ, cateterizarea
vezicii urinare la retenSia de urinQ, completarea fiTei primare medicale. :QniSii cu leziuni
vertebromedulare asociate cu plQgi penetrante abdominale, toracice, pelviene0 cu hemoragii eterne
abundente, RmpreunQ cu cei cu plQgi vertebromedulare Rn stare de Toc, dupV ajutorul medical, se
evacueazQ la epata ajutorului medico-chirurgical calificat. %raumatizaSii cu leziuni vertebromedulare
Rn stare satisfQcQtoare se evacueazQ direct la etapa tratamentului medico-chirurgical specializat. -n
timpul evacuQrii se recomandQ sQ fie RnsoSiSi de felcer sau asistentQ medicalQ. Agonicii rQmRn la etapa
datQ pentru tratament simptomatic, Rngrijire Ti supraveghere.
Etapa ajutorului medico-chirurgical calificat eclude injectarea de antibiotice Rn plaga
vcrtebromedularQ penetrantQ cu scopul de a evita Rn viitor iritarea Sesutului nervos, crizele epileptice,
arahnoidita. Se efectueazQ tratamentul Tocului, profilaia complicaSiilor infccSioase ale plQgilor,
intervenSiile chirurgicale ale leziunilor asociate de etremQ urgenSQ )hemoragie abundentQ, leziuni
toracice, leziuni abdominale periculoase pentru viaSQ*.. Evacuarea idealQ a rQniSilor este cea pe calea
aerului, RnsQ nu mai devreme de 58 zile dupQ operaSie. Agonicii rQmRn la etapa datQ.
55
Etapa tratamentului medico-chirurgical specializat )spitale neurochirurgicale, spitale cu profil
ortopedic* permite investigarea modernQ a traumatizaSilor cu leziuni vertebromedulare. Se efectueazQ
lamincctomie decompresivQ posterioarQ, anterolateralQ, conform indicaSiilor0 Rn caz de hernie de disc
se face etirparea lui.
%ratamentul ortopedic la traumatizaSii cu leziuni vertebrale fQrQ complicaSii neurologice se asigurQ
prin etensie, reclinaSie, folosirea de corsete etc. -ntervenSii chirurgicale se efectueazQ la cei cu
fracturi-luaSii, care nu pot fi reduse din cauza angrenQrii apoiRzelor articulare vertebrale0 cu fracturi
multiple ale corpilor vertebrali Ti arcurilor respective - se face rahisinteza posterioarQ. Rn fracturile-
luaSii cervicale, spondilolistezisul traumatic este preferatQ spondilodeza vertebralQ pe calc anterioarQ.
=racturile apofizei adontoide cu deplasarea fragmentelor fQrQ semne neurologice, la indicaSie, se pot
trata prin osteosintezQ occipito-cervicalQ. #olnavii cu compresiuni medulare apQrute tardiv )din cauza
cQluTurilor vicioase la vertebre, apariSiei de arahnoidite, epidurite*, cu procese piogene, cu dureri
pronunSate Ti hipertonii musculare )la care sRnt indicate radicotomii, cordotomii, piramidotomii*, cu
consecinSe urologice )ce necesitQ, cistostomii, RnlQturarea calculilor etc.* sRnt supuTi tratamentului
chirurgical Rn spitalele de specialitate )neurochirurgicale, ortopedice etc.* din interiorul SQrii. Acolo se
prelungeTte Ti tratamentul ortopedic, fizioterapie, se practicQ ergoterapia, psihoterapia.
53.Particularitatile tratamentului chirurgical al plagilor etremitatilor complicate cu lezarea vaselor
sangvine si a nervilor.
Pot fi leziuni Rnchise Ti deschise fQrQ armQ de foc.
!eziunile Rnchise apar Rn formQ de contuzie, compresiune, entorse Ti rupturi. Aceste leziuni sRnt
provocate mai des de prQbuTiri, lovituri ale membrului cu obiecte dure )blocuri de piatrQ, drugi etc.* Ti
pot fi asociate cu luaSii Ti fracturi cu leziunea nervilor.
!eziunea nervilor poate fi provocatQ de comprimarea RndelungatQ cu garoul Ti aparatul ghipsat aplicat
incorect.
(eseori sRnt constatate leziuni ale nervilor membrului superior Rn 94<, Rn 46< cazuri rQnirea nervilor
este asociatQ cu fracturi Ti leziunea articulaSiilor. $el mai frecvent este traumatizat nervul radial, care,
Terpuind, RnconjoarQ humerusul Rn treimea inferioarQ a lui.(iagnosticul leziunilor nervilor periferici se
face Rn spit- ajutorului chirurgical specializat, unde se efectueazQ prelucrarea chirurgicalQ primarQ, sau
la nivelul ajutorului chirurgical calificat .
Semnele principale pentru determinarea leziunilor nerv.- paraliziile, dereglarea sensibilitQSii Rntr-o
zonQ anumitQ Ti dereglari vasomotorice Ti trofice , RnsQ ultimele, ca regulQ, apar mai tirziu .%ulburarea
sensibilitQSii nervului lezat se poate manifesta Rn feluri: prin lipsa sensibilitQSii Ti prin dureri, care pot
apQrea Rn primrlY ore sau zile dupQ rQnire. (intre dereglQrile cu caracter dureros )sensibil Z o
importanSQ deosebitQ o arc cauzalgia. Ea se manifestQ prin apan[i0i [I\ neaTteptate a convulsiilor
etrem de dureroase, arzQtoare. (ureri D alinQ cufundRnd mina Rn apQ rece. AceTti rQniSi se ehinuie fQrQ
odilm.i -tarQ somn.
+ai frecvent cauzalgia este observatQ Rn cazul leziunilor nervului median, care conSine un numQr marc
de fibre simpatice. $auza acest n i fenomen este consideratQ infiltrarea Rn fasciculele nervoase a
eorpiliWi strQini Rn formQ de praf de metal sau evoluSia fulgerQtoare a procesului inflamator.
-n unele cazuri durerile au un caracter de neuropatie, cRnd nervul este eompresat de schijQ pe fondul
neuritei Rn urma infectQrii grave.
%ratamentul. (acQ Rn timpul prelucrQrii chirurgicale va fi observatQ ruptura transversalQ a nervului,
atunci capetele lui trebuie RmprospQtate cu lama Ti suturate. Sutura se va face cu ac rotund de
perincurQ. Este obligator ca acest moment sQ fie Rnregistrat Rn fiTa medicalQ. ,ervul suturat trebuie
acoperit cu Sesuturi moi pentru a preveni includerea lui Rn cQluTul osos sau Rn cicatricele conjunctive,
Rn unele cazuri este necesarQ imobilizarea membrului Rn poziSie compatibilQ cu fractura pentru
prevenirea Rntinderii nervului dupQ suturare. %oSi rQniSii cu leziunile nervilor vor fi evacuaSi Rn spitalele
din centrul SQrii.
]
(acQ Rn timpul prelucrQrii chirurgicale vor fi constatate hematoame, echimoze Rn nerv sau alte leziuni
ele trebuie Rn mod obligator descrise Rn fiTa medicalQ pentru a se evita intervenSii chirurgicale de
prisos.
$lasificarea leziunilor vaselor
!eziuni deschise leziuni inchise
+ecanism prin arma de foc prin lovituri
taiate, compresie
contuzionate, smulgere
impunse
muscate
morsocate
Schimbari anatomice in vas
!eziuni tangentiale fara ruperea intimei prin contuzie
!eziuni parietale laterale leziunea unor pereti
!eziune gaurita ruptura totala de vas,
!eziune partial transversala leziune cu aschi osoase
!eziune totala spasm
$ontuzia vasului
,umarul de leziuni in regiunile anatomice
-zolate,
Asociate art.. ven.
Vase. nervi
"radul de ischemie a membrelor- compensat, necompensat, ireversibila, necroa membrului
$onsecinta lezarii vasului- anevrism traumatic, maladia vasului ligaturat, redoare ischemica
$linic- fara/ cu hemoragie primara, cu hematom pulsatil
$lasificarea ischemiei acute in lezarea vaselor magistrale ) $oinilov *
$ompensat- racirea membrului distal de ranire0 parestezie, amorteli0 pastrarea miscarilor active,
tactile.) ligaturare, suntare temporara nu-imindicata *
Subcompensat 1 pierderea miscarilor active0 disparitia miscarilor pasive ) restabilirea vasului de
urgenta, suntare temporara *
Proces ireversibil- pierderea miscarilor pasive, intepenirea muschilor ) restabilirea vasului e
contraindicata, amputarea *
,ecroza segmentara- gangrena umeda/ uscata ) amputare *
%ratamentul la etapele de evacuare
Primul ajutor si ajutor premedical-hemostaza provizorie, aplicarea garoului, compresie digitala, fleie
fortata0 imobilizarea0 analgezice0 cardiace0 ciai
Ajutor premedical- hemostaza provizorie, controlul garoului aplicat, lichidarea hemoragei, prevenirea
complicatiilor, transfuzii de singe
%riaj-5* ranitii la care continua hemoragia, desi li s-a aplicat garoul si viata carora este in pericol- sala
de pansamente - rind0 '* ranitii cu hematoame intratisulare fara hemoragie eterna se evacuiaza in -
rind. E posibila hemoragia secundara
$ontrolul plagii- sanitarul compreseaza cu degetul vasul mai sus de locul ranit, partial se slabeste
garoul si se elibereaza vasul de la compresiune cu degetul. -n caz de hemoragie puternica , imediat din
nou vasul se compreseaza cu degetul. (aca e imposibil de a compresa cu degetul/ pensa- se aplica din
nou garoul.
Ajutor calificat, specializat-restabilirea vasului prin sutura si plastie a vaselor magistrale. %impul cel
mai favorabil pentru interventie chirurgicala vasculara 1 in primele 7-56 h din momentul ranirii.Sutura
vasculara este indicata in orice timp daca nu se constata ischemie de grad profund si lipseste necroza
membrului.2emostaza hemoragiei secundare tardive a vaselor magistrale- legarea ambelor capete ale
5'
arteriei din plaga. Suturarea nu se face in vaele mici 1 tamponada plagii cu burete hemostatic, solutie
de trombina, plasma uscata
58. $omponentele profilaiei complicatiilor infectioase a plagii
Preintimpinarea diseminarii mi/o
=olosirea precoce si sistematica a preparatelor antimicrobiene
=olosirea de preparate ce pot stabiliza imunitatea.
Pevenirea infegtiei este posibila respectind anumite principii:
-ntretinerea in curatenie
Aerisirea incaperilor
Epunerea la raze ulraviolete
Personalul-imbracaminte si incaltaminte de schimb
Sanarea regulata a personalului medical si a bolnavilor purtatori ai florei microbiene.
-zolarea stricta a bolnavilor cu plagi purulente in nincaperi speciale
:espectarea stricta a asepticii
Schimbarea periodica a manusilor si instrumentelor
Ecluderea operatiilor brutale
2emostaza buna
:estabilirea anatomica a tesuturilor.
-munizare activa:
Anatoina 5 ml inainte de operatia de urgenta
!a bolnavi cu caseie- imunizare pasiva cu plasma antistafilococica si gama- globulina
antistafilococica.
Plasma 4 ml/ Ag corp, i/v 4 zile
gama- globulina i/m 4 ml peste o zi , B-56 zile.
54.$ras-sdr., perioadele, clinica, tratament la etapele de evacuare
Sinonime- toicoza traumatica, sdr de strivire, sdr copresiei indelungate, sdr #aE- Foters.
(efinitie 1 o patologie poliorganica cauata de compresiunea indelungata a tesuturilor moi a
etremitatilor, regiunii pelviene si a capului.
Etiologia Epozitia compresiei determina gradul dereglarii:
Vol de tesutri moi supuse compresiei este direct proportional cu gravitatea sdr.
(urata epozitiei
:egiunea anatomica supuse compresiei
=orta de compresie
Virsta pacientului
Starea sanatatii pina la compresie.
"radatia
&sor , de '-8h , a unor segmente mici ale etremitatilor0 schimbarile sunt reversibile, locale, minime-
redori, deregleri functionale
+ediu , de la 8-9 h , a citeva segmente a etremitatii, pericol pentru viata nu este.
"rav- de la 9-@ h , a unui membru inferior
Etrem de grav- ; @ h a ambelor membre inferioare.
Patogenie
=actorul neuroreflector ) sdr algic * 1 la traumatizarea regiunii dateGecitarea S,$ ) faza erectila *
,dureaza 5-5,4 h, fara hipovolemie, doar dureri puternice. (upa 5- 5,4 h incepe perioada de adaptare ,
faza tropida a socului. Sdr de compresie incepe la decompresia regiunii afectate.(in momentul
decompresiei sdr algic revine, cu artralgii, mialgii, osalgii, dureri la miscarile active si pasive.
=actorul toemiei metabolice si absorbtia produselor devitalizate- cu autointoicare, se absoarbe
mioglobina din muschii necrotizati, microelemente- cel mai periculos este eliminarea caliului din
muschiGhipercaliemie si hiperfosfatemie
Plasmo- si limforeea- etravazare lichidului , edem, hipovolemie.
$linica
Perioada precoce- dereglari acute cardiovasculare, hipovolemie, hipercaliemie ) senzatie de asfiie,
dureri retrosternale, bradicardia *
-ntermediara- insuficienta renala acuta- blocarea canaliculelor renali cu mioglobina0 urina de culoarea
spalaturii de carne.
:econvalescenta-predomina manifestarile clinice locale a regiunii supuse compresiei.!ocal membrul
este palid, sensibilitate crescuta, dureri la miscari active, segmentul creste in volum, edem,
descuamarea epidermului.%esuturile necrotizate se descuameaza, apoi se inlocuiesc cu tesut
conjunctiv ce comprima vasele sangvine, tr nervoase, ce duc la dereglari grave.
Primul ajutor
Antidoloranti i/m
Saturarea organelor cu lichid alcalin '< ,a$C3, profilaia acidozei si hipovolemiei
Simptomatic
Protectia partii necomprimate de conditiile climei
-ndicatia locului
Primul ajutor in $rush sdr
Eliberarea de compresie a tesuturilor in prezenta medicului
Aplicarea pansamentului compresiv de la proimal la distal si garoul se scoate. !a o compresie ; 54
min. "aroul nu se mai scoate , are scopul de a minimaliza absorbtia substantelor toice din plaga
Aplicarea pansamentului aseptic a regiunii deschise
-mobilizarea etremitatii
Asigurarea hipotermiei locale . 59-.5@ $
Antidoloranti
Saturarea organismului cu lichide alcaline
Evacuarea de urgenta.
Primul ajutor medical
-nfuzia substituientilor coloidali si cristaloizi
Antidoloranti i/v
%ratamentul si profilaia hipercaliemiei ) $a$l, gluconat de $a, ,a$l *
$ontinuarea hipotermiei locale
Simptomatic
Profilaia complicatiilor septice
Evacuarea.
$hirurgical
=asciotomie decompresiva
Amputatii si earticulatii.
53