Leziuni Ale Extremitatilor

Prioritatea tratamentului leziunilor extremitatilor fata de alte
leziuni
Stabilirea necesitatii tratamentului chirurgical de urgenta

pentru leziunile extremitatilor
Tratamentul luxatiilor, fracturilor simple si leziunilor tesuturilor

moi
LEZIUNI POTENTIAL PERICULOASE PENTRU VIATA

PACIENTULUI
Hemoragie activa dintr-un vas sanguin major
Leziune severa prin strivire
Fractura deschisa severa
Amputatie proximala
Fracturi multiple proximale ale extremitatii
LEZIUNI PERICULOASE PENTRU EXTREMITATI
Leziune sau obstructie arteriala
Sindromul de timent
Fractura deschisa
Strivire limitata
Luxatia
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR
SCHEMA GENERALA DE MANAGEMENT
In cadrul evaluarii primare se opresc hemoragiile prin

pansament compresiv
In cadrul evaluarii secundare:
–se evalueaza statusul neurovascular al fiecarei extremitati

–se identifica posibilele fracturi/luxatii
–se aplica atelele – in special pentru leziunile potential instabile
–se stabilesc radiografiile necesare
In cadrul tratamentului definitiv se reduc fracturile

sau luxatiile si se trateazaplagile
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR ELEMENTE DE ANAMNEZÃ
Momentul producerii leziunii
Mecanismul leziunii
Daca au fost deja reduse eventualele luxatii
Leziuni ale extremitatilor in antecedente
Cantitatea aproximativa de sange pierdut la locul incidentului
Alergii / medicatie curenta
Statusul imunizarii antitetanice
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR EXAMENUL CLINIC
Trebuie sa includa:
–inspectia pentru deformari, tumefieri, echimoze, plagi
–se palpeaza extremitatile pentru depistarea

zonelor sensibile, crepitatiilor
–se verifica pulsurile distale, reumplerea capilara, sensibilitatea,

activitatea motorie, mobilitatea activa si pasiva a articulatiilor
–se evalueaza functia si integritatea tendoanelor
Fractura de humerus
Fractura de humerus
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR SEMNE POTENTIALE DE
LEZIUNEARTERIALA
Nota: pulsul palpabil nu exclude leziunea vasculara majora
Se suspicioneaza leziune vasculara cand apar:
–dureri intense disproportionale cu gravitatea leziunilor
–slabirea pulsului
–reumplere capilara mai mare de 3 secunde
–parestezii
–paloare
–deteriorarea functiei motorii
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR SINDROMUL DE

COMPARTIMENT
Se suspicioneaza in cazul leziunilor prin strivire, fracturilor,

plagilor impuscate, leziunilor sau obstructiilor arteriale
Reprezinta cresterea tensiunii in tesutul muscular putand duce

la scaderea perfuziei si la moarte celulara
Semne:
tumefiere, durere
slabiciune,paralizie, sensibilitate la palpare, scaderea pulsului,

scaderea reumplerii capilare
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR DIAGNOSTICUL

SINDROMULUI DE COMPARTIMENT
Cea mai buna metoda este masurarea tensiunii

in tesutul muscular, direct, cu un ac sau un cateter cuplat la un
aparat
Presiunea peste 30 mmHg necesita fasciotomie de urgenta

Presiunea sub 30 mmHg nu necesita
fasciotomie dar evaluarea trebuie repetata la 2-4 ore
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE PRIN STRIVIRE
Pericolul este rabdomioliza si insuficienta renala aparuta

datorita hemoglobinei si mioglobinei eliminate in circulatie care
se filtreaza la nivel renal
Tratament
fasciotomie de urgenta daca este cazul
fluide
i.v. pentru a mentine o diureza de peste 50 ml/ora (2
ml/kgc/ora la copii)
NaHCO3 i.v. (50 mEq) sau manitol (1 g/kgc) pot contribui la

reluarea diurezei
se monitorizeaza ureea si creatinina pentru IRA
Sindrom de timent
Fasciotomie mediala superficiala
Sindrom de timent
Fasciotomie mediala
Sindrom de timent
Fasciotomie laterala
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR EVALUAREA RADIOLOGICA
Se efectueaza in caz de:
–edematiere sau echimoza
–deformare
–durere
–status vascular alterat
–crepitatii
–alterarea functiei motorii
–suspiciunea prezentei de corpi straini
Examenul clinic nu poate preciza totdeauna, cu acuratete,

prezenta sau absenta unei fracturi
Radiografiile trebuie sa includa de obicei zona afectata si

articulatiile proximale si distale
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR FRACTURI DESCHISE
Reprezinta o comunicare intre solutia de continuitate de la

nivelul pielii sifractura osoasa
Exista riscul infectiei tesutului moale si

a dezvoltarii osteomielitei
Se suspicioneaza in cazul oricarei plagi care se afla in

vecinatatea fracturii
Majoritatea necesita interventie chirurgicala
Trebuie tratate cu antibiotice i.v. cu spectru anti-stafilococic
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNI FRECVENT

ASOCIATE
Fractura unui os lung pereche asociata cu luxatia perechii

acestuia
Fractura de femur cu luxatia soldului ipsilateral
Fractura calcaneana cu tasare de vertebra lombara
Fractura de glezna cu fractura fibulara inalta
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNI VASCULARE

MAJORE
In cazul leziunilor vasculare majore sau sindromului de timent
factorul cel mai important este timpul
Moartea tesuturilor extremitatilor se instaleaza in cazul

leziunilor vasculare sau a sindromului de timent instalate in
urma cu 4 – 6 ore
Ambele situatii trebuie depistate si tratate cat mai urgent
Este obligatorie efectuarea angiografiei de urgenta

sau a explorarii chirurgicale
Plaga impuscata in regiunea poplitee
Plaga impuscata in regiunea poplitee

Sectiune de artera poplitee
Leziune de artera poplitee

Refacerea traiectului vascular cu grefa venoasa
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LUXATIILE ASOCIATE CU

LEZIUNI VASCULARE MAJORE
Celemai frecvente luxatii care se asociaza cu leziuni vasculare

majore suntlocalizate la:
–genunchi - artera poplitee
–cot - artera brahiala
–glezna - arterele dorsalis pedis +/- tibiala posterioara
–fracturi cu luxatii ale oaselor lungi cu leziuni de vase adiacente
–uneori este necesara reducerea in urgenta a acestor leziuni

pentru restabilirea circulatiei distale
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR MANAGEMENTUL

AMPUTATIEI DISTALE
Se efectueaza hemostaza cu pansament compresiv

Se pastreaza partea amputata - se pune in ser fiziologic racit
(se evitacongelarea)
Posibilitatea reimtarii este decisa de chirurg - nu promiteti

pacientului reimtarea
Antibiotice, ATPA, analgezie
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR CONTRAINDICATII PENTRU

REIMPLANTARE
Antecedente medicale care contraindica anestezia generala de

lunga durata
Amputatie de falanga distala
Timp de ischemie calda mai mare de 4 ore
Plagi strivite, zdrentuite

(pentru o reimtare reusita este necesara o plaga dreapta,
lineara)
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR DESCRIEREA SI

CLASIFICAREA FRACTURILOR
Simple sau cominutive
Deschise sau inchise
Localizare
Orientare
Dislocare
Scurtare
Angulare
Fracturile Salter – Harris la copii
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR DESCRIEREA

FRACTURILOR (cont.)
Cominutive: mai mult de un fragment
Localizare (de-a lungul osului)
–proximala
–distala
–mediala
–intraarticulara
Fracturi simple
Fractura spirala de diafiza humerala
Fractura transversa de diafiza femurala
Fractura spirala de diafiza tibiala
Fractura spirala de diafiza tibiala
Fractura oblica de diafiza tibiala
Fractura transversala de diafiza tibiala
Fracturi cominutive
Fractura spirala cominutiva de

diafiza humerala
Fractura spirala cominutiva de

diafiza humerala
Fractura complexa de
diafiza radiala
Fractura multisegmentara intertrohanteriana

FRACTURILOR (cont.)
Orientarea:
–transversa
–oblica
–spirala
–in lemn verde (ruperea corticalei doar intr-o parte)
–segmentara (2 fracturi paralele ale aceluiasi os)

FRACTURILOR (cont.)
Deplasarea - se aprecizeaza localizarea, marimea in mm sau %
Scurtarea - suprapunerea capetelor osoase, se exprima in mm

sau cm
Impactul - intrepatrunderea capetelor osoase, se verifica pe

radiografie daca acestea se ating in realitate sau sunt doar
suprapuse pe o singura incidenta

FRACTURILOR (cont.)
Angularea:
–se exprima directia si unghiul
–daca este la mijlocul osului se apreciaza directia apexurilor
–daca este in apropierea capetelor osoase se apreciaza

fragmentul terminal (dorsal, ventral, ulnar, radial, etc.)

FRACTURILOR (cont.)
Clasificarea Salter-Harris a fracturilor pediatrice:
tip I – linie de fractura de-a lungul platoului epifizei


tip II – linie de fractura de-a lungul intregii epifize cuprinzand si

o parte din metafiza
tip III – linii de fractura epifizara verticala si transversala

tip IV – linii de fractura care intersecteaza epifiza si metafiza


tip V - zdrobirea platoului epifizei


Sansele de afectare a cresterii osului cresc o data cu cresterea

cifrei corespunzatoare tipului fracturii
Fractura Salter – Harris I
Fractura Salter – Harris I
Fractura Salter – Harris II
Fractura Salter – Harris III
Fractura Salter – Harris IV
Fractura Salter – Harris V
TEHNICA DE GIPSARE
Se face cu apa calduta - apa fierbinte intareste mai repede

gipsul
Se alege latimea fasei gipsate
Se folosesc manusi
TEHNICA DE GIPSARE (cont.)
Se folosesc campuri protectoare care se aseaza pe zona de

gipsa;proeminentele osoase necesita campuri suplimentare de
protectie
Se scufunda fesile gipsate in apa calduta si se tin pana cand nu

mai ies bule de aer; se agita putin fasa in apa
Se stoarce fasa
Se incepe aplicarea fasei

Straturile se aplica astfel
incat sa se lipeasca de straturile subiacente
Marginile campurilor protectoare se indoaie deasupra primului

strat de gips
De obicei sunt necesare cel putin 6-8 straturi
Dupa aplicarea primelor straturi de fasa gipsata se asteapta

intarirea lor dupa care se verifica duritatea prin compresie
digitala. Daca fasa se deprima se vor mai aplica alte straturi de
fasa gipsata
Trebuie lasate afara degetele si paturile unghiale pentru a putea

urmari reumplerea capilara
Pacientul nu trebuie sa aplice presiune pe aparatul gipsat cel

putin 1-2 ore (preferabil 12) pentru a evita ruperea prematura a
gipsului
Optiuni pentru imobilizarea extremitatilor
fasa gipsata cu strat de protectie - se taie doar la lungimea

necesara si se aplica
fesi gipsate care necesita campuri protectoare
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR IMOBILIZAREA

FRACTURILOR
Trebuie efectuata in cadrul evaluarii secundare

Trebuie efectuata inaintea mobilizarii pacientului (pentru
radiografii, etc.)
Este important pentru reducerea durerii
Poate reduce chiar sangerarea - in cazul fracturilor de femur la

care se aplica aparat de tractiune
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR IMOBILIZAREA

FRACTURILOR
Trebuie reevaluat pulsul distal dupa aplicarea atelei
Se scoate si se reaplica daca pacientul se ge de intensificarea

durerii, parestezii, sau daca apar semne de alterare a circulatiei
Degetele se lasa afara pentru evaluarea circulatiei
Se aplica intotdeauna campuri protectoare sub atele mai ales

la nivelul proeminentelor osoase
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE MAINII
Se verifica pozitia degetelor in repaus si alinierea lor in

flexie pentru evaluarea leziunilor tendinoase fine
Se pot reface tendoanele extensorilor in UPU, dar refacerea

tendoanelor flexorilor se recomanda a se efectua in sala de
operatie
Plagile varfurilor degetelor se acopera cu pansament

neaderent (daca nu este expus osul)
Leziunilepatului unghial - se face bloc digital, se scoate unghia,

se sutureaza cu fir subtire absorbabila
Hematoamele subunghiale se dreneaza cu un ac
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE MAINII (cont.)
Fracturile degetelor (falangelor) daca

este prezenta rotatia poate necesita fixare chirurgicala
Police in schior - se suspicioneaza cand este redusa abductia
policelui - se aplica pansament (spica policelui) sau se rezolva
chirurgical
Luxatiiledegetelor - de obicei se reduc usor prin tractiune dupa

bloc digital, se efectueaza radiografie dupa reducere apoi
pansament pentru imobilizare
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR TEHNICA BLOCULUI

DIGITAL
Se aplica iod sau alcool pe ambele fete ale degetului
Se injecteaza cantitati mici de xilina 1% sau 2% (fara

adrenalina) pe fetele volare ale degetului
Se introduce acul pana la atingerea falangei
Se retrage acul 1-2 mm (acesta este acum in imediata

vecinatate a nervului digital), apoi se injecteaza 1 ml xilina
Se repeta procedura pe latura opusa a degetului
Se plaseaza un garou la baza degetului pentru a mentine pe loc

xilina injectata
Se scoate garoul dupa terminarea suturii
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE ARTICULATIEI

RADIO-CARPIENE
In fractura de scafoid - chiar in cazul radiografiei negative - se

aplica spica policelui sau atela gipsata;
se reevalueaza radiologic dupa 7-l0 zile pentru depistarea
demineralizarii la nivelul fracturii; daca radiografia este tot
negativa se trateaza ca luxatie
In cazul largirii articulatiei scafo-lunare (semnul Terry

Thomas) se imobilizeaza bratul in aparat gipsat scurt
Largirea articulatiei scafo-lunare

Semnul Terry Thomas
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE ARTICULATIEI
RADIO-CARPIENE
In cazul fracturilor angulate, cu deplasare sau suprapuse ale

incheieturii sau antebratului trebuie avut grija ca radiografia sa
cuprinda si cotul:
fr. Galeazzi - fr. radius + luxatie ulna
fr. Monteggia - fr ulna + luxatie radius proximal
Se foloseste incidenta laterala pentru evaluarea radiologica

a luxatiilor lunare sau perilunare
Fractura Galeazzi
Fractura Galeazzi
Fractura Monteggia
Fractura Monteggia
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE COTULUI
Se efectueaza radiografie - incidenta laterala pentru

semnele ”pernitei de grasime”
–in cazul unei fracturi intraarticulare

tesutul grasos anterior se va deplasa injos ceea ce va permite
vizualizarea tesutului grasos posterior (care nu apare de
obicei); cel mai frecvent este vorba despre fractura capului
radial
–se va verifica radiologic alinierea axei radiusului cu

olecranonul, iar linia humerala anterioara trebuie sa intersecteze
olecranonul (daca nu este o fractura intra sau supracondilara)
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE COTULUI (cont.)
Cotul “de dadaca”
–luxatia capului radial la copin sub 4 ani

–se suspicioneaza in cazul durerilor sau limitarii
miscarilor la nivelulextremitatii respective
–radiografie – aspect normal
–pentrureducere se manipuleaza cotul exercitand in acelasi timp

presiune pe capul radial; deseori se aude o pocnitura ce
corespunde reducerii dislocarii
Luxatia cotului (humero-ulnara)
–se evalueaza existenta unor leziuni vasculare (artera brahiala)
–de obicei necesita sedare prealabila
–se reduce prin tractiune in ax cu humerusul urmat de flexia

cotului
Fractura 1/3 proximala radius si ulna
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE UMARULUI
Leziunea capsulei rotatorilor
–apare reducerea puterii de abductie contra unei rezistente cu

bratul in abductie de aprox 20 grade
Luxatia acromio-claviculara
–gradul I - sensibilitate, edematierea articulatiei, Rx normal
–gradul II - Rx arata o continuitate partiala a

claviculei cu acromionul
–gradul III - Rx arata discontinuitatea articulatiei (capatul

claviculei se afla deasupra acromionului)
Se trateaza cu imobilizare si analgetice
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE UMARULUI

(cont.)
Fractura de clavicula
–daca este inchisa se trateaza cu bandaj in 8
–reducerea chirurgicala este rareori indicata
Fractura scapulara
–poate fi asociata cu leziuni majore toracice
–daca este izolata se trateaza cu repaus si analgetice
–necesita rezolvare chirurgicala in cazul luxarii

suprafetei glenoidale
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LUXATIA GLENO-

HUMERALA
Cel mai bine se pune diagnsoticul pe radiografia scapulara
Se reduce prin tractiune efectuata de doua persoane; daca

tractiunea se face gradat nu necesita sedare
Dupa reducere se imobilizeaza 6 saptamani
Luxatiile posterioare pot sa apara in cadrul crizelor de tip Grand

Mal
Pseudoluxatiilesunt reprezentate de deplasarea in jos

a humerusului datorita colectiei
sanguine intraarticulare provenita de la fractura humerala sau
glenoida - nu necesita reducere
Interventia chirurgicala este indicata doar dupa a

treia luxatia pentru prevenirea recurentelor
Fractura proximala intracapsulara de humerus

Luxatie gleno-humerala

Aspect CT
Aspect CT
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE SOLDULUI
Se efectueaza intotdeauna radiografie de bazin cand se

suspecteaza o fractura de sold
Posibilitatea de deplasare a pacientului nu exclude fractura

de sold
Fracturile de sold pot fi:
–subcapitale
–de col femural
–intertrohanteriene
–subtrohanteriene
–trohanteriene
De obicei necesita reducere chirurgicala
La copii durerea de sold poate fi cauzata de

fracturi ale genunchiului si invers
Luxatie de sold stang
Luxatie de sold stang
Fractura de cap femural

Aspect CT

Aspect CT
Fractura subcapitala cu usoara deplasare
Fractura intertrohanteriana multifragmentara

TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE GENUNCHIULUI
Examinarea genunchiului
 se evalueaza statusul neurovascular al extremitatii
 se cauta tumefiere, colectie articulara, sensibilitate
 se cere pacientului sa faca flexie si extensie
extinderea maxima exclude: ruptura de quadriceps,

fractura patelara cu luxatie transversala, ruptura de ligament
patelar, leziunea de menisc cu blocarea articulatiei
se evalueaza laxitatea ligamentului cu genunchiul in flexie de 15


grade
Se va palpa fosa poplitee

(cont.)
Luxatia patelara
–de obicei se poate reduce cu extensie pasiva completa cu sau

fara presiunelaterala patelara
Luxatia tibio-femurala
–reprezinta o reala urgenta
–genunchiul este de obicei instabil
–se evalueaza statusul neurovascular al extremitatii
–se imobilizeaza precoce cu o atela
–necesita de obicei angiografie de urgenta
Luxatie de patela

(cont.)
Colectia articulara acuta - de obicei nu se trateaza imediat
Fractura platoului tibial - deseori se asociaza

cu colectie articulara acuta, deseori se observa radiologic doar
pe incidentele oblice
Entorsa genunchiului
- nu se observa fracturi pe radiografie, se trateaza prin

imobilizare de 3-28 zile
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE GLEZNEI
La copin sub 12 ani durerea si sensibilitatea la nivelul maleolei

laterale poate reprezenta o fractura Salter I a epifizei fibulare
distale
-radiografia poate fi normala
-se aplica aparat gipsat de mers 3-4 saptamani
Entorsa gleznei
- se trateaza cu pansament adeziv,
- cel elastic de obicei nu este suficient
- imobilizarea pentru 2-3 zile poate fi utila
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR TRATAMENTUL LEZIUNILOR

TESUTURILOR MOI
Leziunile care trebuie lasate deschise dupa toaleta, irigare si

debridare sunt:
–plagile cu impact energetic inalt
–plagile strivite
–plagile contaminate
–plagile care au venit in contact cu apa de mare
–plagile vechi de peste 6 ore

–plagile muscate, de om sau animal
TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR REZUMAT
Se opreste hemoragia in cursul evaluarii primare
Leziunile extremitatilor se evalueaza in

cursul examinarii secundare
Se fac radiografiile zonelor suspectate de a prezenta fracturi
Se imobilizeaza fracturile
Se evalueaza rapid si se trateaza leziunile vasculare sau

sindroamele de timent
Se face angiografie de urgenta daca se impune
Se administreaza antibiotice, ATPA, analgetice
Se va decide daca tratamentul definitiv se va efectua in UPU, in

sala de operatie sau daca este necesar transferul intr-un centru
de trauma

Leziuni Ale Extremitatilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Leziuni Ale Extremitatilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prioritatea tratamentului leziunilor extremitatilor fata de alte

Stabilirea necesitatii tratamentului chirurgical de urgenta

Tratamentul luxatiilor, fracturilor simple si leziunilor tesuturilor

LEZIUNI POTENTIAL PERICULOASE PENTRU VIATA

Hemoragie activa dintr-un vas sanguin major

Leziune severa prin strivire

Fractura deschisa severa

Fracturi multiple proximale ale extremitatii

LEZIUNI PERICULOASE PENTRU EXTREMITATI

Leziune sau obstructie arteriala

In cadrul evaluarii primare se opresc hemoragiile prin

In cadrul evaluarii secundare:

–se evalueaza statusul neurovascular al fiecarei extremitati

–se aplica atelele – in special pentru leziunile potential instabile

–se stabilesc radiografiile necesare

In cadrul tratamentului definitiv se reduc fracturile

TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR ELEMENTE DE ANAMNEZÃ

Momentul producerii leziunii

Daca au fost deja reduse eventualele luxatii

Leziuni ale extremitatilor in antecedente

Cantitatea aproximativa de sange pierdut la locul incidentului

Alergii / medicatie curenta

Statusul imunizarii antitetanice

TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR EXAMENUL CLINIC

–inspectia pentru deformari, tumefieri, echimoze, plagi

–se palpeaza extremitatile pentru depistarea

–se verifica pulsurile distale, reumplerea capilara, sensibilitatea,

–se evalueaza functia si integritatea tendoanelor

Nota: pulsul palpabil nu exclude leziunea vasculara majora

Se suspicioneaza leziune vasculara cand apar:

–dureri intense disproportionale cu gravitatea leziunilor

–reumplere capilara mai mare de 3 secunde

–deteriorarea functiei motorii

TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR SINDROMUL DE

Se suspicioneaza in cazul leziunilor prin strivire, fracturilor,

Reprezinta cresterea tensiunii in tesutul muscular putand duce

slabiciune,paralizie, sensibilitate la palpare, scaderea pulsului,

TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR DIAGNOSTICUL

Cea mai buna metoda este masurarea tensiunii

Presiunea peste 30 mmHg necesita fasciotomie de urgenta

TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNILE PRIN STRIVIRE

Pericolul este rabdomioliza si insuficienta renala aparuta

fasciotomie de urgenta daca este cazul

NaHCO3 i.v. (50 mEq) sau manitol (1 g/kgc) pot contribui la

se monitorizeaza ureea si creatinina pentru IRA

TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR EVALUAREA RADIOLOGICA

Se efectueaza in caz de:

–edematiere sau echimoza

–status vascular alterat

–suspiciunea prezentei de corpi straini

Examenul clinic nu poate preciza totdeauna, cu acuratete,

Radiografiile trebuie sa includa de obicei zona afectata si

TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR FRACTURI DESCHISE

Reprezinta o comunicare intre solutia de continuitate de la

Exista riscul infectiei tesutului moale si

Se suspicioneaza in cazul oricarei plagi care se afla in

Majoritatea necesita interventie chirurgicala

Trebuie tratate cu antibiotice i.v. cu spectru anti-stafilococic

TRAUMATISMELE EXTREMITATILOR LEZIUNI FRECVENT

Fractura unui os lung pereche asociata cu luxatia perechii

Fractura de femur cu luxatia soldului ipsilateral

Fractura calcaneana cu tasare de vertebra lombara

Fractura de glezna cu fractura fibulara inalta