Creierul este un organ care are capacitate mare de

refacere, insa nu se poate regenera in totalitate

(vindecare ad integrum).
Portiunile encefalului neafectate de accidentul
vascular cerebral pot prelua cu succes functia țesutului
cerebral lezat. In timp, se pot recupera anumite funcții
anterior alterate și persoana în cauză reuseste sa-si
controleze treptat ariile cerebrale deficitare.
Cu toate că 15-30% dintre pacientii cu accident
vascular cerebral raman cu cel putin o dizabilitate
permanenta, mai mult de jumatate din restul
pacientilor reusesc sa-si recastige majoritatea
functiilor, independent.
1. Generalitati
2. Tipuri
3. Recuperarea sau permanentizarea dizabilitatilor
post AVC
4. Medici specialisti recomandati
5. Dizabilitățile post accident vascular cerebral
6. Recuperarea initiala dupa accidentul vascular
cerebral
7. Recuperarea pe termen lung dupa accidentul
vascular cerebral
8. Sfaturi pentru persoanele care ingrijesc un pacient
cu AVC
9. Profilaxia unui nou accident vascular cerebral
10. Viata dupa un accident vascular cerebral
1. Generalități

Programul de reabilitare post accident

vascular cerebral este constituit din
totalitatea procedeelor care ajuta la
recuperarea fizica si psihica a pacientilor care
au suferit un AVC.
Reabilitarea trebuie instituită cât mai
curând posibil, pentru a asigura desfasurarea
unei vieti normale.
Metodele de reabilitare dupa un accident vascular
cerebral diferă de la o persoana la alta, însă au aceelasi
scop si anume:

ü - dobandirea unui status functional care sa ofere

independenta si ajutor minim din partea celorlalte
persoane
ü - acomodarea fizica si psihica a persoanei cu
schimbarile determinate de accidentul vascular
cerebral
ü - integrarea corespunzatoare în familie și comunitate.
1. Generalități
Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului
vascular cerebral sunt recuperate în câteva luni, însa
altele pot să persiste pentru întreaga viață.
Trebuie să se rețină că reabilitarea trebuie începută
cât mai repede, deoarece există o șansă mai mare
de recuperare în acest stadiu precoce.
Dizabilitățile se accentueaza și raman permanente
odata cu trecerea timpului, de aceea se recomanda
instituirea unui program de reabilitare cat mai curand
posibil.
2.Tipuri
 Tipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular
cerebral sunt strans legate de localizarea si extinderea cerebrala a
leziunii cauzatoare.
 Cele mai frecvente dizabilitati post accident vascular cerebral, includ:
Ø tulburari motorii si de sensibilitate (miscare si senzatii).
Pot sa apara scaderea fortei musculare, fasciculatii musculare,
mobilizarea dificila sau imposibila a unui membru (pareza), spasme
musculare (tonus muscular anormal crescut), disparitia sensibilitatii
pentru durere, stimuli mecanici sau termici, tulburari vegetative ale
sfincterelor si organelor interne
Ø tulburari de perceptie care consta in dificultatea de a recunoaste
persoane sau obiecte cunoscute, imposibilitatea vizualizarii
lucrurilor pe o parte a corpului
2. Tipuri
3.Recuperarea sau permanentizarea
dizabilitatilor post AVC
Creierul este un organ care are capacitate mare de refacere,
însa nu se poate regenera în totalitate (vindecare ad
integrum).
Portiunile encefalului neafectate de accidentul vascular
cerebral pot prelua cu succes functia tesutului cerebral
lezat. In timp, se pot recupera anumite functii anterior
alterate si persoana în cauză reuseste sa-si controleze
treptat ariile cerebrale deficitare.
Cu toate ca 15-30% dintre pacientii cu accident vascular
cerebral raman cu cel putin o dizabilitate permanenta, mai
mult de jumatate din restul pacientilor reusesc sa-si
recastige majoritatea functiilor, independent.
3.Recuperarea sau permanentizarea
dizabilitatilor post AVC
Recuperarea depinde de localizarea si extinderea
tesutului cerebral afectat de accidentul vascular cerebral
precum si de capacitatea de preluare a functiilor
neurologice deficitare a portiunii de encefal sanatos.
De asemenea, creierul are o capacitate mare de
adaptabilitate si ajuta organismul sa gaseasca noi metode
de a desfasura activitatile obisnuite.
Nu trebuie sa uitam si de recuperarea emotionala a
pacientilor care au suferit un accident vascular cerebral,
care poate fi realizata prin consiliere psihologica sau
tratament medicamentos.
3.Recuperarea sau permanentizarea
dizabilitatilor post AVC

Recuperarea pacientului poate fi destul de dificila,

fiind necesare o rabdare si gandire pozitiva pe tot
parcursul acesteia.
Sprijinul moral si fizic din partea familiei si
prietenilor este de asemenea foarte important in
reabilitarea pacientilor.
Cat dureaza reabilitarea dupa un
accident vascular cerebral?
Primele 36 de luni de la accidentul vascular
cerebral constituie perioada de timp în care sunt
recuperate majoritatea dizabilitatilor, cu toate ca
unele probleme sunt ameliorate pe parcursul anilor si
depind de mai multi factori (întinderea si localizarea
leziunii cerebrale, vârsta pacientului, patologia
asociata, tratamentul efectuat).
Perioada de recuperare diferă de la o persoană la alta si
este de cele mai multe ori un proces care durează
întreaga viață.
 4 . Specialiștii
In programul de reabilitare dupa un accident vascular cerebral
sunt inclusi mai multi specialisti care lucreaza în echipă si
ajuta pacientul pe tot parcursul procesului de recuperare.
Acestia sunt:
 - fiziokinetoterapeutul, care evalueaza si trateaza problemele
legate de miscare, echilibru si coordonare
 - specialistul in terapie ocupationala, ajuta pacientul sa-si
redobandeasca unele abilitati esentiale pentru supravietuire,
precum mancatul, imbaierea, imbracatul, gatitul, scrisul, cititul
 - logopedul, ajuta pacientul sa citeasca, sa scrie, sa invete noi
metode de comunicare verbala sau non verbala. De asemenea
terapeutul specializat in problemele de vorbire, poate ajuta de
asemenea la recuperarea unor deficite neurologice legate de
deglutitie (inghitire)
4 . Specialiștii
- specialistul in terapie recreationala, ajuta pacientul sa
desfasoare din nou activitatile cotidiene si sociale efectuate
si înaintea accidentului vascular cerebral
- specialistul ortoped, poate recomanda în unele cazuri
folosirea unor proteze speciale care ajuta la corectarea unor
diformitati fizice sau ajuta la ameliorarea durerii
- nutritionistul, stabileste o dieta corespunzatoare
fiecarui pacient în parte în functie de necesitățile acestuia
- consilierul vocational, poate ajuta pacientul să-si
găseasca o noua slujba sau ocupatie in functie de abilitatile
acestuia.
5.Dizabilitatile post AVC
Dizabilitatile initiale
Dizabilitatile si capacitatea de recuperare dupa un
accident vascular cerebral depind de mai multi factori:
ü portiunea de creier afectată (daca este sau nu la
nivelul emisferei dominante)
ü ariile cerebrale afectate (fiecare arie controleaza o
anumita functie a organismului)
ü suprafata si adancimea leziunii cerebrale
ü starea generala de sanatate si bolile asociate.
Dizabilitatile care afecteaza sistemul muscular si
miscarea sunt:
- slabiciune pe o parte a corpului (hemicorp), care poate
cauza tulburari de mers, imposibilitatea de apucare a
obiectelor (prehensiune). De obicei partea emisferei
cerebrale afectate determina simptome pe hemicorpul de
partea opusa (datorita incrucisarii fibrelor la nivelul
trunchiului cerebral)
- rigiditate si artralgii (durere articulara). O persoana
care a suferit un accident vascular cerebral si care are
slabiciune musculara accentuata, prezinta de asemenea si
durere a articulatiilor adiacente datorata lipsei miscarii
active a membrului respectiv. De aceea este foarte
important ca pe tot parcursul recuperarii sa se
incurajeze miscarile active, respectiv pasive ale
membrului afectat.
Exercitiile de recuperare a fortei musculare sunt importante
pentru a evita atrofia fibrelor musculare si a asigura forta
musculara necesara recuperarii
- spasticitate musculara (spasme si contracturi musculare), apar
in asociere cu celelalte tulburari musculare si neurologice secundare
accidentului vascular cerebral. Medicul neurolog poate recomanda
tratament medicamentos, care amelioreaza simptomatologia
(substante medicamentoase care blocheaza influxul nervos)
- tulburari de sensibilitate si termoreglare, sunt neplacute insa
nu sunt considerate grave, predispun pacientul la accidentari (arsuri,
degeraturi, echimoze)
- durere, furnicaturi
- tulburari de mers si coordonare a miscarilor
- disfagie (tulburari la inghitire)
- probleme digestive si urinare, apar destul de frecvent in
contextul unui accident vascular cerebral. Incontinenta urinara
(probleme in retinerea urinii in vezica urinara), constipatie cronica
(tranzit intestinal incetinit), episoade de diaree (rar), balonare
postprandiala (dupa mancare), defecatie dificila.
Pe langa tulburarile somatice (fizice), pot aparea si
unele manifestari de ordin emotional si
informational, precum:
Ø - afazia, care se prezinta sub forma tulburarilor de
vorbire si limbaj si este datorata lezarii portiunii stangi a
creierului, unde este localizat centrul nervos responsabil
de controlul limbajului. Unele persoane cu afazie nu
inteleg sensul cuvintelor scrise sau vorbite si isi exprima
cu greutate propriile ganduri si simtiri
Ø - problemele cognitive si de memorie, apar in
momentul in care sunt lezate anumite arii din encefal
care controleaza costienta, capacitatea de invatare sau
memoria. Pacientul relateaza tulburari de concentrare,
invatare cu amnezie retrograda sau anterograda.
Toate aceste tulburari fac dificila efectuarea unor
activitati obisnuite mai mult sau mai putin complexe. In
unele cazuri, pacientul nu este constient de problemele
pe care le are si ii este foarte greu sa se adapteze la
cerintele sociale obisnuite.
- tulburarile de perceptie, constau in probleme legate
de aprecierea corecta a distantei, pozitiei, orientarii
temporo-spatiale, perceptia gresita a formei lucrurilor
- probleme legate de afectarea hemicorpului, cum se
intampla atunci cand persoana in cauza nu mai poate
realiza anumite comenzi a jumatatii de corp afectate de
accidentul vascular cerebral (campul vizual diminuat
pe hemicorpul de aceeasi parte, imposibilitatea
rotirii capului catre partea afectata).
Uneori pacientii nu-si recunosc anumite parti ale corpului
ca fiind proprii (in special in cazul pacientilor care au si
tulburari senzitive pe aceleasi segmente).
In unele cazuri, mai rare, sunt identificate anumite
bizarerii.
De exemplu, recunoasterea unui obiect fara corelarea
acestuia cu functia lui (stie cum arata o furculita insa nu
stie la ce si cum se foloseste sau stie cum arata o masina, dar
nu mai stie cum se conduce sau cum se porneste).
In alte cazuri, exista o perceptie gresita asupra orientarii in
spatiu (lucrurile i se par mai aproape sau mai departe decat
sunt în realitate)
- problemele emotionale, însoțesc deseori
tulburarile neurologice si sunt materializate prin
frustrare, frica, agresivitate, anxietate, depresie.
Aproximativ o treime dintre pacientii mai in varsta de
65 de ani care au suferit un accident vascular cerebral
prezinta sindrom depresiv.
In cazul in care acesta persista se recomanda
tratament medicamentos de specialitate (de catre
medicul psihiatru).
6.Recuperarea initiala dupa AVC
Dupa cum am amintit si anterior, creierul are o capacitate mare de
refacere, ariile nervoase integre putand sa preia cu succes functiile
zonelor encefalului afectate de accidentul vascular cerebral.
Functiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recupereaza
dupa un interval relativ scurt de timp de la accidentul vascular
cerebral, de aceea este foarte important ca reabilitarea si
recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil.
Recuperarea se poate initia dupa 24-48 de ore de la accidentul
vascular cerebral, imediat ce pacientul este stabil
hemodinamic.
Reabilitarea initiala necesita supraveghere medicala atenta.
Pacientul este incurajat sa se ridice din pat si sa incerce sa faca
cativa pasi. In unele cazuri acest proces poate sa dureze pana
ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca
din nou (invata sa mearga a doua oara).
Recuperarea initiala
variaza de la un pacient la altul, in functie de mai multi factori,
precum: localizarea si extinderea leziunii, varsta
pacientului si bolile asociate.
De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din
partea personalului sanitar (asistente, infirmiere,
fiziokinetoterapeut) precum si a familiei si prientenilor.
Reabilitarea initiala continua si dupa externarea sau transferul
pacientului intr-o alta sectie medicala (de recuperare medicala).
Specialistul fiziokinetoterapeut sau medicul specialist de
recuperare medicala va stabilii împreuna cu pacientul un
program de reabilitare care inlude o serie de exercitii fizice,
tratament medicamentos (daca este necesar) si consiliere
psihologica.
Reabilitarea este un proces îndelungat care poate să devină
frustrant și care poate să declanseze episoade recurente de
depresie.
In acest caz se recomanda consilierea psihologica si
tratamentul medicamentos de specialitate.
Tulburarile de limbaj si comunicare pot incetini
recuperarea pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate
fi de asemenea mai grea.
Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile
pe care le are, pentru a trece mai usor peste acestea.
7. Recuperarea pe termen lung dupa AVC
Pentru majoritatea persoanelor care au suferit un
accident vascular cerebral, reabilitarea este un proces
care se desfasoara pe parcursul intregii vieti si necesita
uneori tratament zilnic (de exemplu aspirina, pentru a
preveni atacurile ischemice viitoare, medicatia
antihipertensiva, care scade riscul aparitiei unui
accident vascular hemoragic).
8.Sfaturi pentru persoanele care ingrijesc
un pacient cu AVC
Ingrijirea unei persoane cu dizabilitati secundare unui
accident vascular cerebral poate fi uneori dificila din mai
multe motive.
Recuperarea pacientilor cu dizabilitati necesita multa
rabdare, minime cunostinte medicale precum si un suport
material adecvat.
Majoritatea apartinatorilor sunt ingrijorati de faptul ca nu
vor putea oferi sprijinul corespunzator pacientilor cu
dizabilitati. Pe langa ajutorul fizic, de cele mai multe ori
conteaza si sprijinul emotional, in special in momentele in
care apare depresia.
Echipa de reabilitare care se ocupa de pacient pe parcursul
internarii acestuia poate oferii toate informatiile necesare
ingrijirii ambulatorii (pentru acasa) a acestuia.
9.Sfaturi privind îngrijirea pacienților cu
dizabilități după un AVC:
Ø oferirea unui suport fizic si emotional corespunzator
Ø integrarea într-un program de recuperare
Ø încurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul,
privitul televizorului, etc)
Ø participarea în diferite programe educationale
Ø încurajarea unor activitati care ii pot oferii
independenta necesara desfasurarii unei vieti normale
Ø supravegherea tratamentului recomandat de medicul
specialist (tratament medicamentos, exercitii fizice).
10.Profilaxia unui nou accident vascular
cerebral
Exista mai multi factori de risc ai accidentului vascular cerebral
care nu sunt influentabili prin profilaxie.
Cu toate acestea exista anumiti factori de risc care pot fi însă
evitați si anume:
Ø hipertensiunea arteriala
Ø boala cardiaca ischemica
Ø dislipidemia (in special hipercolesterolemia)
Ø diabetul zaharat
Ø obezitatea
Ø consumul excesiv de alcool
Ø Fumatul
Ø consumul exagerat de cofeina (cafea, coca cola)
Ø consumul de droguri (mai ales cocaina).
PROFILAXIA
Profilaxia unui nou accident vascular presupune schimbarea
stilului de viata. Pe langa administrarea regulata a unor
medicamente, se recomanda urmatoarele:
Ø exercitiul fizic regulat
Ø limitarea si chiar renuntarea la consumul de alcool, cafea, grasimi
animale, alimente procesate, dulciuri concentrate
Ø consumul zilnic de fructe si legume, bogate in fibre.
Adoptarea unui stil de viata sanatos poate prelungi viata.
Niciodata nu e prea tarziu sa se adopte schimbarea modului de
viata, acest lucru aduce beneficii cu atat mai mari cu cat este
instituit mai repede.
Apartinatorii trebuie sa fie atenti la orice modificare care poate
sa apara in evolutia post accident vascular cerebral, deoarece
identificarea precoce a simptomelor recidivante poate sa salveze
viata pacientului.
11.Profilaxia medicamentoasa a AVC
recidivant
Pe langa înscrierea într-un program de reabilitare
corespuzator, este necesara instituirea unui tratament
medicamentos care poate sa previna aparitia unui nou
accident vascular cerebral.
Sunt recomandate urmatoarele clase de medicamente:
- medicatia cu actiune antiplachetara (inhiba agregarea
trombocitelor, care pot forma trombi). Aspirina este cel mai
des folosita in acest scop, existand multiple studii medicale
de specialitate care au dovedit eficienta acestuia in
profilaxia accidentului vascular cerebral si al infarctului de
miocard
MEDICAMENTE
- medicatia anticoagulanta, care trebuie administrata
zilnic si necesita monitorizare lunara a timpilor de
coagulare pentru a preveni sangerarile secundare
supradozarii (anticoagulantele cel mai des folosite in
profilaxia accidentului vascular cerebral sunt
dicumarinicele)
- medicatia hipocolesterolemianta este reprezentata
prin 2 grupe de medicamente care sunt folosite in
tratamentul dislipidemiilor, statinele care scad nivelul
colesterolului si fibratii care scad nivelul trigliceridelor
- medicatia antihipertensiva este reprezentata de 4
grupe medicamentoase si anume: inhibitorii enzimei de
conversie a angiotensinei (IEC), blocantii receptorilor de
angiotensia II, agentii beta blocanti si diureticele.
Optiuni de medicamente in reabilitarea dupa un AVC
Exista mai multe tipuri de medicamnete care se pot administra
pe tot parcursul reabilitarii dupa accident vascular cerebral.
Dintre acestea amintim:
- medicatia antalgica si antidepresiva precum inhibitorii selectivi
de serotonina, antidepresivele triciclice, anticonvulsivante
(folosite ca medicatie antalgica)
- medicatia pentru somn este des utilizata dupa un accident
vascular cerebral, atunci cand apar tulburarile de somn
(insomniile). Dintre medicamentele prescrise de medicul
specialist amintim: antidepresivele (trazodone, mirtazapine)
care au si un efect sedativ
- medicatia anxiolitica este de asemenea des folosita dupa un
accident vascular cerebral. Cel mai des utilizat este alprazolamul
(Xanax), care reduce anxietatea si nervozitatea. Alte
medicamente utilizate in reducerea anxietatii sunt
benzodiazepinele (lorazepamul), tranchilizantele minore si
sedativele, care pot insa creea dependenta
- medicatia care combate agitatia este necesara mai rar
si cuprinde medicamnete din clasa neurolepticelor
(haloperidol, risperidol, olanzapina), antipsihoticelor
sau anticonvulsivantelor
- medicatia care ajuta la restabilirea tonusului general,
precum metilphenidatul, este folosit in primele stadii
ale reabilitarii dupa un accident vascular cerebral
- medicatia care ajuta la îmbunatatirea atentiei si
creste capacitatea de invatare, precum
dextroamfetamina este folosita deocamdata in diferite
studii medicale (deoarece poate creea dependenta).
12.Viata dupa un AVC
 Reabilitarea dupa un accident vascular cerebral nu presupune doar
recuperarea unor disfunctii motorii, senzitive, senzoriale sau
emotionale, ci si asigurarea unei reintegrari familiale si sociale
corespunzatoare desfasurarii unei vieti cat mai normale.
 Anumite tulburari de perceptie, destul de des intalnite in cazul
pacientilor cu accident vascular cerebral pot ingreuna recuperarea
pacientului, dintre acestea amintim:
- ingustarea campului vizual pe o parte a corpului (imposibilitatrea de a
vedea anumite lucruri decat daca intoarce capul in aceea directie)
- reflexe si simturi diminuate la nivelul membrelor afectate (in unele
cazuri pacientul nu isi simpte partile corporale afectate)
- dificulati de concentrare, confuzii, amnezie retrograda sau
anterograda (pacientul nu-si aminteste numerele de telefon, datele
calendaristice, etc)
- dislexie (tulburari de citit), tulburari de scriere
- tulburari legate de activitatile cotidiene (imbracare, gatit, igiena).
Viata dupa un AVC
Persoanele cu astfel de tulburari trebuie sa evite anumite
activitati care pot pune in pericol viata acestuia sau a altor
persoane (sofatul, manevrarea unor utilaje).
Exista anumite recomandari utile in cazul persoanelor cu
tulburari de perceptie, precum oferirea unui confort
domestic care sa protejeze pacientul de eventualele
accidentari (iluminarea corespunzatoare a incaperilor,
evitarea suprafetelor care predispun la accidentari fizice,
mobilier corespunzator, etc).
Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral
tind sa desfasoare anumite activitati mai lent sau
dezorganizat, mai ales cand acestea le par nefamiliare. In
aceste cazuri apar anxietatea si ezitarea care fac si mai grea
reintegrarea sociala. Sprijinul familiei si prietenilor este
extrem de important in aceste cazuri.
Evolutia si prognosticul AVC
 Un AVC poate evolua în 3 moduri:
Ø 1)progresiv, cu agravarea simptomelor si cu sfârsit
letal
Ø 2)regresiv, cu ameliorarea simptomelor neurologice, a
simptomelor cardiovasculare si revenirea treptata a
constiinței
Ø 3)remitent, cu agravari si ameliorari periodice în
legatura cu cauza cu care a provocat coma si cu
complicatiile care se pot ivi .
Durata comelor variaza de la câteva ore pâna la 3-6 ore
si chiar mai mult. În general, coma epileptica dureaza
mai putin de o ora, rareori câteva ore.
Coma traumatica poate dura de la 7 la 16 ore. De multe
ori, o coma la început mai putin adânca, cu pastrarea
deglutitiei, a reflexelor de aparare la excitanti nocivi
puternici si cu miscari spontane (coma vigil) poate
trece, treptat, într-o coma profunda, cu pierderea
reflexului de deglutitie, a reflexului de tuse si a
reflexelor de aparare împotriva excitantilor nociceptivi,
oricât de puternici ar fi (coma carus).
Prognosticul comei depinde de profunzimea ei, de
cauza care a provocat-o si de intervalul care a trecut de
la instalarea starii comatoase pâna în momentul când
bolnavul poate avea un ajutor medical corect si energic.
În coma diabetica, tratamentul insulinic precoce bine
condus poate salva viata bolnavului.
Daca în 24 de ore înca nu s-a administrat insulina,
prognosticul se agraveaza.
În traumatismul cranio-cerebral, pierderea constiintei
mai mult de 6 ore indica leziuni grave.
 Aparitia unor anumite simptome arata agravarea comei.
Printre aceste simptome sunt:
 -spasme tonice spontane si spasme la manevrele
de provocare a reflexelor de aparare, proiectarea
puternica a buzelor si mentinerea lor tonica în
aceasta pozitie, când se încearca introducerea de
lichide în gura bolnavului (reflexul de trompa); -
-strângerea puternica a maxilarelor, când se
introduce o lingura în gura (reflexul de bulldog);
- pierderea reflexelor de deglutitie si de tuse.
-Aritmia pe fond cardiatic este un simptom grav în
coma infectioasa; pericardita, convulsiile întuneca
prognosticul în coma uremica. (Convulsiile la
începutul unei come nu sunt un simptom grav)
Un simptom de alarma este dilatarea pupilelor
care au fost la început în mioza, simptom care
arata hipotonie a muschiului constrictor al
pupilei. (Dilatarea pupilei în prima faza a comei prin
intoxicatie cu atropina nu influenteaza prognosticul
datorita paraliziei parasimpatice)
Un alt simptom grav este deshidratarea organismului.
Edemul pulmonar, sughitul, respiratia Cheyne-Stokes,
cianoza progresiva, racirea extremitatilor, sudorile reci,
anunta sfârsitul letal. Bolnavul ia aspectul obisnuit al fazei
preagonice, prezinta ochi adânciti în orbite, obrajii si
tâmplele excavate, nasul subtiat, o culoare usor caramizie a
fetei.
 La examenul fundului de ochi se constata
semnele unei retinopatii hipertensive în plina
evolutie, cu edem papilar, exsudate si hemoragii
retiniene. Des apar obnubilari trecatoare ale vederii,
durând câteva secunde sau minute.
 Uneori merge spre coma si exitus prin hemoragie
cerebrala, alteori tratamentul o reduce, dar
prognosticul îndepartat este serios daca
hipertensiunea arteriala persista.
Hemoragia cerebrala este o complicatie iminenta
care întuneca prognosticul.