Accidentul vascular cerebral

Definitie
• Аccidentul vаsculаr cerebrаl este o аfecţiune neurologică аcută, grаvă, rezultаtă în
urmа blocării irigării cu sânge а unei zone cerebrаle sаu prin hemorаgie cerebrаlă;
аşаdаr АVC este un sindrom clinic produs prin leziunile substаnţei cerebrаle cа urmаre
а unor evenimente vаsculаre de nаtură ischemică sаu hemorаgică
• disfunctie neurologică acută de origine vasculară cu simptome şi semne care
corespund şi implică ariile corticale”.
• AVC–ul provoacă disfunctie neuro-motorie care produce hemiplegia sau paralizia unei
jumătăti a corpului incluzând membrele, trunchiul şi câteodată fata şi structurile care
sunt contralateral emisferei cerebrale lezate. Astfel, o leziune în emisfera cerebrală
stângă (AVC în emisfera stângă) produce hemiplegie pe partea dreaptă şi invers
 Debut
De obicei, atacul vascular cerebral apare pe neașteptate și poate
include:
• incapacitatea de a vedea cu unul sau cu ambii ochi;
• amorțirea feței, a mâinilor sau a picioarelor, în special pe una din părți;
• durere de cap severă;
• dificultate în deplasare;
• amețeală, dificultăți în coordonarea mișcărilor și a echilibrului;
• stare de confuzie;
• dificultate în vorbire;
 Factori de risc
Unii dintre factorii de risc sunt modificabili (spre exemplu, fumatul) alții sunt nemodificabili (spre exemplu,
vârsta).
• Vârsta
• Istoricul familial
• Sexul
• Rasa și etnia
• Hipertensiunea
• Diabetul
• Bolile de inimă
• Stresul
• Fumatul (tutun sau marijuana)
• Nivelul colesterolului sanguin
• Consumul de droguri
• Obezitatea
 Clasificare

Аccidentele vаsculаre cerebrаle se clаsifică în 3 cаtegorii:

• аccident vаsculаr hemorаgic (apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe. аpаre dаtorită unei scurgeri de sânge în spаţiul
intrаcrаniаn. Simptomele observаte în cаzul unui АVC hemorаgic sunt: tulburări de sensibilitаte, tulburări аle câmpului vizuаl, pаrаliziа
unuiа sаu mаi multor nervi crаnieni, comă, hemiplegie, tulburări de vorbire).
• аccident vаsculаr ischemic - Acesta este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral, care inregistreaza un procent de аproximаtiv
75% . Se întâmplă atunci când vasele de sânge ale creierului devin îngustate sau blocate, provocând o scădere severă a fluxului sanguin
(ischemie). Vasele de sânge (arterele) blocate sau îngustate sunt cauzate de depozitele de grăsime care se acumulează în acestea, de cheaguri
de sânge sau alte resturi care călătoresc prin fluxul sanguin și ajung în vasele de sânge din creier.
• accident vascular tranzitoriu (AVC minor sau mini accidente vasculare) este o perioadă temporară de simptome similare cu cele dintr-un
accident vascular cerebral ischemic. Principala diferență constă în faptul ca un AVC tranzitoriu nu provoacă daune permanente, fiind cauzat
de o scădere temporară a aportului de sânge către o parte a creierului, care poate dura până la cinci minute. La fel ca accidentul vascular
cerebral ischemic, un AVC minor apare atunci când un cheag sau reduce sau blochează fluxul de sânge către o parte a sistemului nervos.
 Stadii evolutive
După Brunnstrom avem șase stadii evolutive:
I – flasc, imediat după debutul AVC, nu poate fi obținută nici o mișcare a membrelor;
II – apare spasticitatea și câteva componente ale sinergiilor.
III – spasticitatea crește și apare controlul voluntar în cadrul sinergiilor.
IV – spasticitatea începe să diminue și apar câteva mișcări voluntare în afara sinergiilor.
V – sinergiile încep să scadă ca amploare în actele motorii și apar câteva mișcări active voluntare combinate,
mai dificile.
VI – spasticitatea începe să scadă iar mișcările coordonate se apropie de normal.

Procesul evolutiv se poate opri în oricare din aceste stadii.

 Simptome
1.Deficit motor
- Afectarea unui membru -mono-pareza/plegie, membrul superior și inferior de
aceeași parte -hemipareză/plegie sau ambele membre inferioare - para-
pareză/plegie.
În faza acută – cu durată diferită de la câteva zile la câteva luni (de obicei
este mai lung în cazul hemoragiilor cerebrale) – hemiplegia este flască. Urmează
apoi faza de spasticitate însotită de scheme primitive de mişcare numite sincinezii
(mișcare automată, involuntară a unui membru paralizat al corpului cu ocazia unei
mișcări voluntare a unui membru sănătos).
La membrul superior, spasticitatea interesează mai ales muşchii flexori şi
pronatori ai antebratului, flexorii pumnului şi degetelor, adductori şi rotatori
interni ai umărului; iar la membrele inferioare, spasticitatea interesează extensorii
genunchiului, flexori plantari, flexorii degetelor şi supinatorii piciorului.
-Reflexele- În faza flască reflexele osteotendinoase (ROT) sunt diminuate sau
abolite iar în faza spastică sunt exagerate. Reflexele cutanate abdominale sunt
abolite.
-Reactia de redresare, echilibru, protectie sunt mult diminuate sau absente;
-Tulburări de coordonare - spasticitatea afectează coordonarea şi deci trebuie
combătut
-Tulburări de sensibilitate - aceste tulburări afectează feedback senzitiv ce
conditionează răspunsul motor şi face imposibilă utilizarea membrului respectiv,
chiar şi atunci când functia motorie este restabilită
-Afectarea nervilor cranieni: pareză facială de tip central, devierea globilor oculari.
Deficitul motor determină perturbări în ceea ce priveşte: transferurile,
rostogolirea, trecerea în aşezat, în ortostatism, mersul. De obicei toate ADL-urile
sunt afectate: hrănirea, îmbrăcarea, îngrijirea corporală, etc.
2.Deficit functional
-Tulburări de limbaj. Apar când leziunea se produce în emisferul
dominant (de obicei stângul). La un procent mic al populatiei emisferul
dominant (3%) este cel drept. Pacientilor cu afazie este obligatorie de a li se
demonstra corect exercitiul înainte de a încerca să-l execute.
-Tulburări de perceptie – apar în leziuni ale lobului parietal drept. Aceşti
pacienti au o tulburare a imaginii propriului corp, o neglijare a părtii
afectate, apraxie, nu pot distinge anumite segmente ale unui obiect, etc. Ei
nu sesizează pericolele şi se pot accidenta uşor. KT trebuie să dea comenzi
scurte şi precise în activitatea pe care o desfăşoară cu pacientul.
-Tulburări mintale, emotionale şi comportamentale. Memoria de
scurtă durată este afectată pe când cea de lungă durată rămâne intactă.
Cei cu hemiplegie stângă nu-şi recunosc adeseori handicapul, sunt
impulsivi, repeziti, judecata lor este afectată. Cei cu hemiplegie dreaptă
sunt nesiguri, lenti, anxioşi, ezitanti, necesită suport în toate activitătile.
Majoritatea prezintă labilitate emotională, trecând uşor de la râs la plâns
sau invers. Depresiile apar mai frecvent în leziunile emisferului stâng.
Dementa poate apare în cazul unor AVC repetate. Apar frecvent
tulburări ale inteligentei: incapacitate de a calcula, de a expune ceva, de
a memora ceva. Tulburările de personalitate pot dispare în decurs de un
an.
 Plan de tratament
1.Tratament medicamentos
2. Kinetoterapie
3. Terapie ocupationala
4. Psihoterapie
5. Logopedie
 Obiective kinetoterapeutice
• Prevenirea poziţiilor disfuncţionale la nivelul hemicorpului afectat;
• Relaxarea spasmului muscular;
• Inducerea activităţii motorii voluntare la nivelul musculaturii afectate;
• Menţinerea imaginii kinestezice a musculaturii paralizate;
• Favorizarea apariţiei răspunsului motor;
• Menţinerea mobilităţii articulare;
• Prevenirea atrofiei musculare şi a tulburărilor vasculo-trofice;
• Reeducarea sensibilităţii exteroceptive şi a propriocepţiei;
• Ameliorarea coordonării şi abilităţii prin antrenarea bilaterală a celor două membre;
• Reeducarea stabilităţii şi echilibrului în poziţiile: şezând, patrupedie, pe genunchi, cavaler servant şi
ortostatism;
• Reeducarea unui mers corect şi echilibrat;
• Educarea/reeducarea respiraţiei toracice şi abdominale la nivelul hemitoracelui afectat;
• Creşterea capacităţii de efort a organismului
 Tratamentul recuperator începe imediat ce pacientul a ieșit din starea
de comă. In caz de AVC ischemic se începe în primele 3-4 zile de la debut,
iar în caz de AVC hemoragic după 10-14 zile, până atunci tratamentul
cuprinde realizarea posturărilor specifice.
Succesul depinde şi de precocitatea tratamentului recuperator.
Obiectivul primordial fiind recuperarea membrului inferior, al mersului.
Recuperarea la vârstnici este mai anevoioasă datorită capacitătii functionale
limitate, boli cronice asociate, lipsa motivatiei. Întârzierea, mai mare de 35
de zile, a tratamentului recuperator dubleză perioada de recuperare. În
primele 6-8 luni de la debutul AVC e necesar să se facă recuperare continuă
 Principii specifice

• În stadiul de hemiplegie când musculatura este hipotonă, se folosesc mobilizările pasive pentru
menţinerea imaginii kinestezice a musculaturii paralizate, apoi stretch-reflexul pentru stimularea
răspunsului motor pe toată musculatura afectată a membrului superior şi inferior;
• În perioada în care este prezent spasmul muscular (hemipareză) la începutul programului se urmăreşte
obţinerea relaxării musculare folosind mobilizările pasive ritmice, iniţierea ritmică, rotaţiile ritmice sau
poziţiile reflexinhibitorii
• Este de preferat să se înceapă relaxarea din poziţia decubit lateral pe partea sănătoasă cu relaxarea
musculaturii umărului şi a şoldului;
• După relaxarea spasmului, se realizează trecerea progresivă de la mobilizări pasive, pasivo-active,
active asistate la mobilizări active cu control vizual;
• Este benefic să se abordeze iniţial antrenarea globală a musculaturii membrelor, pe diagonale, apoi se
pot folosi şi mişcările analitice pe segmente;
• Este necesară o dozarea atentă a efortului pentru prevenirea apariţiei oboselii şi a spasmului muscular;
• Feed-back-ul vizual şi participarea voluntară la realizarea mişcărilor sunt esenţiale pentru facilitarea
apariţiei controlului motor voluntar.
Programul kinetic va cuprinde:
Posturări
Mobilizările pasive, autopasive
Stretching
Menţinerea imaginii kinestezice
Diagonale Kabat
Ridicarea în aşezat la marginea patului
Ridicarea din aşezat în ortostatism şi invers
Antrenarea mersului
Reeducarea membrului superior si inferior
Terapia ocupaţională:
-Ducerea tacâmurilor la gură;
- Desenat, scris;
-Coafură, pieptănat;
-Rularea făcăleţului;
-Înşurubarea şi deşurubarea unui bec;
- Umplerea şi vărsarea apei dintr-un
pahar;
-Umplerea şi golirea conţinutului unui
vas cu o lingură;
-Apucarea unei pastile şi punerea într-
un flacon;
-Modelarea plastelinei;
- Jocul de şah, lego, puzzle;
- Înşirarea mărgelelor pe o sfoară;
-Apucarea beţelor de chibrit şi aşezarea
lor în cutie;
-Facerea şi desfacerea nodurilor;
-Plierea hârtiei de diferite dimensiuni;
- Deschiderea şi închiderea unei cutii;
-Tăierea unei hârtii după o linie
sinusoidală;
-Tehnoredactare;
-Lustruirea mobilei;
- Îmbrăcatul şi dezbrăcatul
 Formula F.A.S.T
Daca suspectezi ca cineva sufera un AVC, actioneaza rapid (formula
F.A.S.T.) si fa-i urmatorul test:
F – Face (Fata) – Cere persoanei sa zambeasca. Ti se pare ca fata e
asimetrica sau gura e cazuta intr-o parte?
A - Arms (Brate) – Cere persoanei sa ridice simultan ambele brate deasupra
capului. Unul dintre ele ramane inert sau mai jos decat celalalt?
S – Speech (Vorbire) - Cere-i persoanei sa repete o fraza simpla (de exemplu
“Cerul este albastru”). Nu poti distinge ce zice sau vorbeste ciudat?
T – Time (Timp) – Daca remarci oricare dintre aceste semne, suna
IMEDIAT la 112! Pentru ca persoana sa fie transportata cat mai repede la
spital, spune-i operatorului ca suspectezi ca aceasta a suferit un accident
vascular cerebral si transmite-i ora la care au aparut primele simptome.