BOALA

ALZHEIMER
Ce este?
 ALZHEIMER este o
afecțiune degenerativă
progresivă a creierului ce
produce o deteriorare a
funcțiilor de cunoaștere
ale creierului, cu
pierderea capacităților
intelectuale ale individului
și a valorii sociale a
personalității sale
 Incidenta si debut

• Boala Alzheimer este cea

mai frecventă formă de
demență la persoanele în
vârstă și reprezintă
jumătate din totalitatea
cazurilor de demență.
 Manifestări clinice
1.Simptome cognitive
 Imposibilitatea de a
recunoaște, identifica și
 Tulburări de memorie: denumi obiecte uzuale.
dificultatea de a-și reaminti  Incapacitatea de a lua
informații anterior învățate decizii.
 Tulburări de vorbire:  Probleme legate de gandirea
bolnavul nu își mai găsește
abstractă, tulburări de calcul
cuvintele, chiar pentru
noțiuni simple.  False recunoașteri: la
 Incapacitatea de a efectua început dificultate în
diferite activități motorii recunoașterea fizionimiilor
coordonate: bolnavul "nu cunoscute, urmată de
mai știe" cum să se identificări eronate, care pot
îmbrace adecvat provoca stări de anxietate.
 Manifestari clinice
2. Simptome non-cognitive

• Agitație și agresivitate • Tulburări ale

fizică sau verbală. comportamentului
• Tulburări psihotice: alimentar: reducere sau
halucinații creștere exagerată a
• Tulburări ale dispoziției apetitului, alimentație
afective: în neîngrijită
principal depresie și • Incontinență urinară și
anxietate. pentru materii fecale,
 Modificări morfologice în creier
1. Examen macroscopic

 La examenul macroscopic
creierul arată o reducere
accentuată a volumului,
datorită atrofiei scoarței
cerebrale cu micșorarea
circumvoluțiilor cerebrale în
regiunile frontală, parietală
și temporală, lărgirii
șanțurilor dintre
circumvoluțiuni,
a cisternelor cerebrale și
a ventriculilor cerebrali
 Modificari morfologice in creier
2. Examen histologic
 A. Plăcile senile , conțin
o acumulare de beta-
amiloid, (proteina
precursoare a amiloidului
- beta-APP).
 In boala Alzheimer ele se
acumulează în special la
terminațiile presinaptice al
e neuronilor, formând
plăci insolubile și
împiedicând astfel
transmiterea influxului
nervos de la un neuron la
altul.
 Modificari morfologice in creier
2. Examen histologic
 B. Degenerescența • C. Degenerescență
neurofibrilară constă în granulo-vacuolară.
formarea în interiorul În citoplasma neuronilor, în
neuronilor a unor fascicole
dense de fibre dispuse ca special în hipocamp,
niște ghemuri, constituite în apar vacuole ce conțin
principal dintr-o proteină granule de natură încă
numită tau. În boala
Alzheimer, neprecizată.
proteinele tau sunt
anormale și microtubulii
sunt afectați, iar neuronii nu
mai pot funcționa normal..
 Cauze și mecanisme de producere
1. ETIOLOGICE
Factori de risc
• - Vârsta înaintată este
factorul de risc cel mai
important
• - Factori nocivi pentru
aparatul cardio-
vascular: diabetul,
hipertensiunea arterială, nivel
crescut de colesterol, fumatul
 Cauze și mecanisme de producere
1. ETIOLOGICE
Factori de risc
 Nivel crescut
de homocisteină în sânge,
asociat cu un nivel scăzut
de vitamină B12 și acid folic
 Expunerea la metale
ușoare (de ex. deodoranți
cu aluminiu)
 Traumatisme cranio-cerebrale
repetate grave.
 Unele bacterii (Chlamidii) și
unele virusuri (slow-virus) ar
favoriza formarea de plăci
senile.
 ETIOLOGIE
Factori genetici
• - Există cazuri ereditare rare
cauzate de prezența
unei gene dominante în unele
familii
• Mutații ale presenilinei
1 (PS1) pe cromozomul 14 și
ale presenilinei 2 (PS2) pe
cromozomul 1 duc la o formă
foarte agresivă în cazurile
familiale de boală.
 ETIOLOGIE
Factori genetici
 - Cercetatorii au demonstrat că
deja în copilărie ar exista
modificări în creier, care ar
indica probabilitatea apariției
mai târziu a bolii Alzheimer.
Creierul acestor persoane
conține un număr crescut
de celule hiperploide care ar
contribui la moartea celulară
în creierul bolnavilor cu
morbul Alzheimer.
 Mijloace de investigatie
1. Examene neuro-psihologice
 "Mini Mental State Examination" -
MMSE , constă în întrebări relativ
simple, prin care se cercetează
memoria, atenția, gândirea
abstractă, capacitatea de denumire
a obiectelor, orientarea vizuo-
spațială și alte funcții cognitive.
Scorul maximal este de 30 de
puncte
 Se folosește și "testul ceasului":
persoana examinată este solicitată
să deseneze cadranul unui ceas, cu
cifrele de la 1 la 12, cerându-i-se să
pună orarul și minutarul la o anumită
oră. Pacineții cu boala Alzheimer au
dificultăți imense în efectuarea
acestui test, chiar într-o fază
incipientă a bolii.
 Mijloace de investigatie
2. Examene de laborator
• Testele de laborator se
efectuează pentru a exclude
alte cauze posibile ale unei
demențe: dezechilibre
mineral (Sodiu, Potasiu,
Calciu), boli ale ficatului,
nivele anormale ale
hormonilor tiroidieni,
tulburări de nutriție cu deficit
de acid folic sau de vitamină
B12.
 Mijloace de investigatie
3. Examene neuro-radiologice

A. Tomografia
computerizată a creierului
- Acest examen poate
evidenția o reducere de
volum a creierului, în special
a scoarței
 Mijloace de investigatie
3. Examene neuro-radiologice

B. Rezonanța Magnetică
Nucleară
• Rezonanța magnetică
nucleară are o putere de
rezoluție mai mare. Se
constată atrofia corticală
manifestă și lărgirea
spațiilor lichidiene
(ventricoli și cisterne)
 Mijloace de investigatie
3. Examene neuro-radiologice

C.Tomografia Computerizată
cu Emisiune de Fotoni -
SPECT
Acest examen, poate perminte
o diferențiere între o demență
vasculară (demență prin
multiple mini-infarcte cerebrale)
și una degenerativă (de tip
Alzheimer).
 Evolutie si prognostic
• Boala Alzheimer
progresează în timp, dar
rapiditatea agravării
depinde de la o persoană
la alta
• Nu există până în
prezent posibilitatea unei
vindecări

• Evoluția bolii este

împărțită în mod
convențional în trei faze:
 1. Faza initiala
 - pierdere a orientării
 - pierderea capacității de a iniția
anumite activități
 - neadaptare la situații noi și
nefamiliare
 - reacții întârziate și capacitate
de memorare încetinită
 - tulburări de judecată, decizii
greșite
 - dificultăți în utilizarea banilor
 - tulburări de dispoziție afectivă,
iritabilitate, neliniște
 2. Faza intermediara
 - probleme în recunoașterea
persoanelor familiare
 - dificultăți la citit, scriere și
calcul
 - greutăți în a se îmbrăca singur
 - probleme de gândire logică
 - tulburări de dispoziție
accentuate, ostilitate față de
persoane apropiate
 - pierderea orientării temporale
 - suspiciuni nejustificate, idei de
persecuție, gelozie, urmărire
 - necesitatea unei supravegheri
și îngrijiri permanente
 3. Faza tardiva
 - pacienții nu-și mai amintesc
că trebuie să se spele, să se
îmbrace, să meargă la toaletă
 - pierd abilitatea de a mesteca
alimentele, de a înghiți, uită că
au mâncat deja și pretind să li
se servească din nou masa
 - dificultăți în păstrarea
echlibrului, dificultăți de mers
 - stări confuzive, uneori cu
agitație, în special noaptea
 - pierderea capacității de a
comunica prin cuvinte
 - pierderea controlului vezicii
urinare sau intestinal
(incontinență pentru urină și
fecale)
 Mijloace de prevenire (Profilaxie)

• Menținerea unei activități  -suficientă mișcare

intelectuale , a creativitatii  alimentație rațională cu o
• participarea la cantitate ridicată de
evenimente sociale; legume și fructe bogate
• cititul, dansul; în vitamină C în
• practicarea unor jocuri combinație cu
care dezvoltă și întrețin administrarea unor doze
funcțiile cognitive; ridicate de vitamină E
• cântatul la un instrument
muzical;
• încurajarea participării la
orice activitate care cere
implicare mentală și
socială.
 Mijloace de prevenire (Profilaxie)

 Anumite medicamente, cum

ar fi antiinflamatoarele
nesteroide (indometacina,
ibuprofen, naproxen,
aspirina) precum și
medicamentele folosite
pentru scăderea nivelului
de colesterină serică
(statine), ar scădea riscul de
apariție al bolii Alzheimer,
 TRATAMENT
Nu exista niciun tratament pentru vindecarea
bolii Alzheimer. Cu toate acestea, unele tratamente pot
ameliora simptomele, evolutia si pot imbunatati
calitatea vietii persoanei, a familiei si a ingrijitorilor.
1. Medicamentos
2. Kinetoterapie
3. Terapie ocupationala
4. Psihoterapie
De ce este importanta recuperarea in
boala Alzheimer?

Alzheimer este o boala progresiva,

neurodegenerativa, care apare atunci cand celulele
nervoase din creier incep sa moara. In prezent, afecteaza
peste 40 de milioane de oameni in intreaga lume, iar
estimarile arata cresterea acestui numar pana la 150 de
milioane inainte de anul 2050.
Kinetoterapia contribuie la imbunatatirea vietii
pacientului care sufera de Alzheimer prin exercitii care
actioneaza atat asupra functiei cognitive, cat si a celei
motorii. Chiar daca nu elimina problema, un program de
exercitii corect concept si efectuat are un efect pozitiv
semnificativ in intarzierea instalarii dementei sau a
depresiei asociate bolii.
Obiectivele kinetoterapiei sunt:

a.Ameliorarea mobilitatii
b.Refacerea fortei musculare si cresterea
rezistentei la efort
c.Ameliorarea respiraţiei
d.Ameliorarea coordonarii miscarilor
e.Corectarea posturii corpului
f. Control si echilibru
 Un program de kinetoterapie pentru o astfel
afecțiune, cum este boala Alzheimer, trebuie să fie
diversificat, din el să nu lipsească exercițiile pasive și cele
active, exercițiile de mers și, cel mai important, exercițiile
de coordonare. Diversificând programele de kinetoterapie,
pacientul va fi mai activ, mai prezent, cu o atenție și
coordonare mai bună. Trebuie avut însă în vedere un
aspect foarte important: frecvența acestor exerciții să nu
pună viața pacientului în pericol, mai ales atunci când are
și alte afecțiuni asociate, care nu permit depunerea unui
efort prea mare.
 Plan de ingrijire pentru un pacient cu
boala Alzheimer
Urmatoarele aspecte fac parte din planul de ingrijire al persoanei bolnave de
Alzheimer:
• Rutina - pentru o persoana afectata de boala Alzheimer, rutina si
pastrarea unei vieti normale pot deveni sinonima cu securitatea.
• Pastrarea autonomiei persoanei - ajuta la pastrarea demnitatii persoanei.
• Evitarea conflictelor – conflictele provoaca stres persoanei bolnave si
ingrijitorului, de aceea este importanta pastrarea calmului.
• Simplificarea vietii persoanei, a miscarilor cotidiene - simplificati la
maximum viata persoanei bolnave pentru a nu o supuse stresului si
accidentelor.
• Ajutarea persoanei sa se mentina intr-o buna forma fizica si mentala – o
serie de exercitii adecvate pot mentine capacitatea fizica si psihica a
persoanei.
• Facilitarea comunicarii cu pacientul - comunicarea cu persoana poate
deveni dificila de aceea este bine sa va adaptati nevoilor pe parcurs.
• pot fi folosite modalitati de a ajuta pacientul sa memoreze si sa se
orienteze si sa previna confuzia mentala (albume de fotografii cu
membrii familiei cu numele scrise clar, inscriptii sau diferite desene viu
colorate lipite in casa, acolo unde este necesar).
• Ajutarea cu demnitate a persoanei sa efectueze baia si igiena
personala, sa se imbrace, sa mearga la toaleta, sa se hraneasca.
• Evitarea dependentei exagerate – persoana bolnava poate deveni
foarte dependenta, dificila de suportat si poate afecta intimitatea si
viata personala a ingrijitorului. Este bine sa promovati o stare de
siguranta persoanei si sa va pastrati spatiul personal in acelasi timp
pentru a evita instalarea depresiei.
• Fuga - Persoanele cu boala Alzheimer adesea pleaca de-acasa sau
fug. Pana la fuga, ele risca sa se piarda. Cand un pacient este singur
intr-un loc public, trebuie sa veghem la securitatea sa.
• Violenta si agresiunea – daca persoana devine dezagreabila, agresiva
sau violenta este recomandat sa ramaneti calmi si sa nu aratati
sentimente de teama sau frica. Incercati sa descoperiti cauza, astfel
incat sa o evitati pe viitor. Daca violenta devine o problema frecvent,
aveti nevoie de ajutor.
 Concluzii

Boala Alzheimer este o afectiune neurodegenerativa

care provoaca pierderi de memorie si declin cognitiv. In
prezent, nu exista niciun tratament care poate vindeca boala,
dar medicamente si alte tratamente pot ajuta la incetinirea
evolutiei sau pot usura simptomele cognitive, emotionale, si
comportamentale si pot contribui la imbunatatirea calitatii
vietii persoanei.