FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN

ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. CONSTANȚA

Adresa :Str. I.C.Bratianu 172-174, Constanta
Telefon: 0760663938/ 0341 170005

PROIECT
INVATAMANT CLINIC

AN SCOLAR 2021-2022
SEMESTRUL I
AMG III

PROF. INSTRUCTOR ELEV

As. Med. Rosculet Mihaela Mironescu Carmen-Mihaela

1
 TEMA

INGRIJIRI GENERALE ACORDATE

PACIENTULUI CU ALZHEIMER

2
 CUPRINS

A. NOTIUNI ELEMENTARE DESPRE BOALA ALZHEIMER maxim 2

pagini
- definitie
- cauze
- semne, simptome ( manifestari de dependenta)
- diagnostic
- tratament
- complicatii

B. STUDIU DE CAZ
Identificati un pacient cu acest diagnostic.

1.Culegerea de date
- semne/ simptome pacient - motivele internarii
- semne vitale si vegetative la internare
- investigatii paraclinice recomandate pacientului

2.Analiza si interpretarea datelor

Identificarea nevoilor afectate, a problemelor, formularea

diagnosticelor de ingrijire, a obiectivelor, stabilirea interventiilor si
evaluarea.

1.Nevoia afectata:.............
Diagnostic de nursing PES..........................
Obiectiv de ingrijire......................................

Interventii Rationamentul/ Explicarea Evaluare

autonome/delegate interventiilor

1.Nevoia afectata:.............
Diagnostic de nursing PES..........................
Obiectiv de ingrijire......................................

Interventii Rationamentul/ Explicarea Evaluare

autonome/delegate interventiilor

3
3. Interventii de educatie pentru sanatate specifice bolii ALZHEIMER

A. DEFINITIE:

Boala Alzheimer este o denumire prin care, in prezent, este

desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot
debuta atat in perioada de batranete, cat si inainte de aceasta.
Prevalenta bolii Alzheimer creste semnificativ
cu varsta (5% peste 65 de ani).
Boala Alzheimer este o afectiune neurologica cronica, cu evolutie
progresiva, caracterizata printr-o alterare ireversibila a intelectului
care ajunge la o stare dementiala. Boala lui Alzheimer se traduce
printr-o degenerescenta nervoasa cu evolutie inevitabila, cauzata
de o diminuare a numarului de neuroni, cu atrofie cerebrala si
prezenta "placilor senile".

CAUZE:

Studiile desfasurate pana in prezent au demonstrat existenta unor

depuneri de proteine la nivelul celulelor nervoase care determina
distructia neuronala progresiva cu pierderea volumului cerebral. Aceste
modificari la nivel cerebral se manifesta sub forma:

 Placilor de beta amiloid care se formeaza in spatiile libere dintre

celulele nervoase si intrerup comunicarea interneuronala;
 Ghemurilor neurofibrilare tau care apar in interiorul celulelor si
afecteaza transportul nutrientilor catre neuroni favorizand astfel
pierderea ireversibila a acestora.

Aceste modificari cerebrale insotesc in mod normal procesele fiziologice

de imbatranire ale sistemului nervos central insa, in cazul pacientilor
diagnosticati cu boala Alzheimer, apar intr un numar considerabil crescut.
Rolul si implicarea pe care o au placile si ghemurile neurofibrilare in
declansarea si evolutia bolii nu sunt cunoscute cu exactitate insa, este
considerat ca prezenta lor determina intreruperea comunicarilor
interneuronale si a proceselor fiziologice necesare supravietuirii celulelor
nervoase.
4
 SEMNE, SIMPTOME (MANIFESTARI DE DEPENDENTA)

In mod frecvent, o persoana cu boala Alzheimer prezinta ca prim simptom

in stadiile incipiente ale afectiunii, dificultate de a si aminti conversatii,
evenimente si actiuni recent efectuate sau de memorare ale informatiilor
nou achizitionate (pierderea memoriei recente). Progresia bolii duce in
timp la aparitia altor simptome reprezentate de:

 Dezorientare temporo-spatiala;
 Tulburari ale dispozitiei (depresie, apatie) si de comportament
(agresivitate);
 Atacuri de panica nejustificate;
 Aparitia suspiciunilor nefondate la adresa persoanelor din jur
(familie, ingrijitori);
 Dificultati de vorbire, deglutitie si de mentinere a posturii in sezut.

Anumite abilitati dobandite pe parcursul vietii cum sunt cititul, cantatul,

dansatul, desenatul (si de a practica diverse mestesuguri), relatarea
intamplarilor din trecutul indepartat se mentin pana in ultimele faze ale
bolii, deoarece sunt controlate de zone ale creierului care sunt afectate
mai tarziu in evolutia dementei Alzheimer.

In functie de progresul si varsta la care isi are debutul, boala Alzheimer

prezinta 5 stadii:

 Stadiul I Alzheimer preclinic: boala este asimptomatica insa poate fi

diagnosticata prin analize specifice pentru identificarea depozitelor
de amiloid si predispozitia genetica;
 Stadiul II sau declin cognitiv usor manifestat prin estimari gresite ale
timpului, pierderi ale memoriei recente si afectarea capacitatii
decizionale rapide;
 Stadiul III sau dementa usoara se recunoaste prin: repetarea de
catre pacient ale acelorasi intrebari, aparitia schimbarilor
comportamentale, dificultatea de exprimare a gandurilor, pierderea
abilitatii de gestionare financiara si de planificare a evenimentelor;
 Stadiul IV sau dementa moderata determina aparitia confuziei
temporo spatiale, a sentimentului de alienare familiale (pacientul nu
isi recunoste membrii familiei), imposibilitatii desfasurarii diferitelor
activitati cotidiene (spalat, imbracat, gatit);

5
  Stadiul V sau dementa severa se manifesta prin pierderea capacitatii
de vorbire, alimentare si inghitire, pierderea mobilitatii si a functiei
muschilor implicati in mentinerea posturii (pacientul nu se poate
misca si nu poate mentine pozitia in sezand fara sprijin).

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul bolii Alzheimer este interdisciplinar si presupune:

 Examinare fizica si neurologica a pacientului;

 Investigatii paraclinice de laborator pentru excluderea
avitaminozelor si a disfunctiilor tiroidiene; teste genetice pentru
stabilirea unui istoric familial pozitiv de boala Alzheimer;
 Efectuarea unor teste specifice neuropsihologice si cognitive;
 Examinare imagistica cu ajutorul rezonantei magnetice nucleare sau
computer tomografului cu emisie de pozitroni pentru aprecierea
extinderii afectiunii la nivel cerebral si excluderea altor patologii
care pot determina in evolutia lor declin cognitiv si probleme de
memorie.

TRATAMENT:

Până în prezent, oamenii de știință nu au reușit să gă sească tratamentul

medicamentos exact pentru Alzheimer, dar sunt anumite substanțe care
pot ameliora simptomele acestei maladii. Printre acestea, medicul
specialist ar putea recomanda:

 colinesteraza;
 donezepil;
 memantină ;
 antidepresive;
 somnifere;
 antianxiolitice;

6
COMPLICATII:

Pe mă sură ce boala evoluează spre stadiul final, schimbă rile de la nivelul

creierului pot afecta funcții fizice ca înghițitul, pă strarea echilibrului,
controlul nevoilor fiziologice. Toate acestea pot accentua
vulnerabilitatea la alte probleme de să nă tate cum ar fi:

 pneumonia și alte infecții;

 fracturile;
 leziunile cauzate de că deri;
 fragmente alimentare care pot ajunge în plă mâni;
 iritații ale pielii cauzate de statul prea mult în pat;
 malnutriție

Prevenirea bolii Alzheimer:

Boala Alzheimer nu poate fi prevenită , în primul rând pentru că nu se

cunosc cauzele exacte care duc la apariția ei. Sunt, însă , anumiți factori
care țin de stilul de viață și care pot avea o anumită influență . Evoluția
bolii diferă de la o persoană la alta. În medie, un pacient cu Alzheimer
tră iește între trei și 11 ani după diagnosticare, dar unii supraviețuiesc și
20 de ani. Momentul depistă rii afecțiunii, respectarea recomandă rilor
medicilor și ingrijirea adecvata a unui astfel de pacient sunt esențiale în
ceea ce privește speranța de viață .

Potrivit specialiștilor de la Mayo Clinic, există studii care arată că

schimbarea dietei, exercițiile fizice – care pot reduce și riscul bolilor
cardiovasculare – pot avea un efect similar și în cazul dezvoltă rii bolii
Alzheimer, precum și a altor afecțiuni care provoacă demența. Există , prin
urmare, unele recomandă ri care ar putea fi considerate mă suri de
prevenire a bolii Alzheimer, cu precizarea că este posibil să aibă efecte
sau nu:

 exerciții fizice frecvente;

7
  dietă cu produse proaspete, care au gră simi să nă toase și un
conținut scă zut de gră simi saturate;
 respectarea tratamentului pentru controlul presiunii arteriale, al
diabetului și al colesterolului ridicat;
 renunțarea la fumat;
 participarea la evenimente sociale;
 cititul, dansul;
 stimularea permanentă a creativită ții;
 practicarea unor jocuri care dezvoltă și întrețin funcțiile cognitive;
 cântatul la un instrument muzical;
 încurajarea participă rii la orice activitate care cere implicare
mentală și socială

B.

STUDIU DE CAZ INFORMATII GENERALE:

Nume: Nitu
Prenume: Adrian
Varsta: 58 de ani
Sex: masculin
Stare civila: casatorit
Religie: ortodox

ANTECEDENTE MEDICALE: bolile copilariei: cele specifice, vaccinarile de

rigoare interventii chirurgicale: apendicectomie la 17 ani, alergii nu prezinta.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE :mama cu HTA; fara afectiuni

mentale ale membrilor familiei

CONDITII DE VIATA: Studii: liceul- maistru mechanic material rulat, 1 baiat,

locuieste impreuna cu sotia intrun aparament cu trei camere. ANAMNEZA:
Contactul verbal inexistent, pacientul a depasit faza intermediara, datele le-am
aflat de la sotia si sora pacientului: -diagnosticat in data 07.05.2011 cu dementa
Alzheimer cu debut precoce (50-51 ani) -primele simptome au aparut in urma cu
8-9 ani: uita numele persoanelor, ce s-a intamplat in ziua precedenta,era
dezorientat, agitate; -capacitatea de a-si conduce propria masina s-a redus:
pentru a nu mai conduce, familia a fost obligata sa-i demonteze o piesa de la
motorul masinii; -avea dificultati in gestiunea banilor: nu intelegea ca pretul

8
biletului s-a scumpit si devenea recalcitrant cand trebuia sa plateasca; -intr-o
anumita perioada, timp de trei luni, a refuzat sa se spele, nu a acceptat sa-si
schimbe hainele, daca era frig sau cald umbla cu aceeasi haina (familia era
obligata sa-i

ascunda hainele mai groase sau mai subtiri); avea o umbrela de care nu se
despartea fie iarna fie vara; -agresiv era doar cu cainele surorii sale dar numai
cand nu era ea acasa, (il batea cu umbrela); o alta tendinta de agresivitate a avut-
o cand astepta, impreuna cu fiul sau, sa i se faca un C.T., l-a palmuit pentru ca
fiul ii explica ca trebuie sa astepte si el nu intelegea acest lucru; -pe nepoatele
sale le iubea foarte mult, se comporta foarte frumos, se juca cu ele, comunicau
intr-un mod special, in prezent le ignora total, nu mai raspunde la intrebari; din
anul 2007 nu a mai iesit din casa; -uita sa manance sau sa bea apa; -sotia zice ca
a fost nevoita sa ii puna pampers deoarece nu realizeaza cand trebuie sa mearga
la toaleta; -obisnuieste sa se trezeasca noaptea sis a umble prin casa.

Culegerea datelor in functie de cele 14 nevoi fundamentale

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Pacientul are toracele normal

conformat, respiratia se realizeaza pe ambele hemitorace, frecventa respiratorie
este de 18 respiratii/minut, ritmul si amplitudinea respiratorie normale, fara
zgomote respiratorii, caile respiratorii permeabile. Respiratie de tip costal
superior????. Puls normal, ritmic, fara modificarea amplitudinii, 80 batai/minut
T.A. = 140/80 mmHg 2.Nevoia de a bea si a manca singur.

Pacientul uita, nu stie si nu este capabil sa se alimenteze si sa se hidrateze

Gr=65 kg, inaltime=1.70 cm. Uneori prezinta bulimie, deseori negativism

alimentar. Cavitate bucala curate, gingii, limba roz, proteza dentara in stare
buna. 3.Nevoia de a elimina

Bolnavul prezinta incontinenta urinara si de materii fecale.Sotia a fost nevoita sa

ii puna pampers deoarece nu realizeaza cand trebuie sa mearga la toaleta.
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Sistemul osteoarticular integru,
dar cu tulburari de coordonare a miscarilor, hipertonie musculara si cu stari de
agitatie psihomotorie in timpul zilei sau noaptea. 5.Nevoia de a dormi si de a se
odihni Prezinta tulburari de somn legate de inversarea ritmului somn-veghe.
Obisnuieste sa se trezeasca noaptea si sa umble prin casa. 6.Nevoia de a se
imbraca si dezbraca Pacientul este dezinteresat fata de tinuta vestimentara Nu se
poate imbraca si dezbraca singur , refuza sa isi schimbe hainele. 7.Nevoia de
mentine temperature corpului in limite normale Temperatura corpului se
mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza.
Pacientul are temperatura corpului in limite normale. Temperatura masurata

9
dimineata: 36,5 grade Celsius Temperatura masurata seara :36 grade Celsius
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele Pacientul
prezinta dezinteres fata de masurile de igiena, refuza sa se spele timp indelungat
9.Nevoia de a evita pericole Pacientul are o predispozitie de pericole si
accidente. Capacitatea de a conduce propria masina s-a redus, pentru a nu mai
conduce familia i-a demontat o piesa de la masina. 10.Nevoia de a comunica
Pacientul prezinta o comunicare ineficienta. Pe nepoatele sale le iubea foarte
mult si comunica cu ele intr-un mod special, dar in prezent le ignora si nu mai
raspunde la intrebari.

11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si de a practica religia

Pacientul a abandonat practicile religioase si actioneaza conform propriilor
puteri.

12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii Pacientul nu prezinta

capacitatea de a lua singur decizii.Avea dificultati in gestiunea banilor, nu
intelegea ca pretul biletului s-a scumpit si devenea recalcitrant cand trebuia sa
plateasca

13.Nevoia de a se recrea Pacientul nu poate avea activitati recreative care impun

un efort fizic deosebit, el prezentand o dezorientare temporo-spatiala.Nu a mai
iesit din casa din anul 2007. 14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
Pacientul nu prezinta interes in acumularea de cunostinte. Problemele
pacientului

1. Alimentatie si hidratare prin deficit. 2. Incontinenta de materii fecale si urina.

3. Hiperactivitate. 4. Tulburari de somn legata de inversarea ritmului somn-
veghe. 5. Dezinteres fata de tinuta vestimentara. 6. Dezinteres fata de masurile
de igiena. 7. Vulnerabilitatea fata de pericole: predispozitie la accidente. 8.
Comunicarea ineficinta.

Plan de ingrijire

Nr.

PROBLEME (diagnostic de ingrijire)

OBIECTIVE pe termen lung

INTERVENTII Autonome si Delegate

EVALUARE

10
1.

-alimentatie si hidratare inadecvate

-sa fie reechilibtat hidroelectrolitic -sa mentina greutatea actuala

-educa familia sa adauge vitamine in alimntatie in colaborare cu un nutritionist

si medical curant; sa nu se insiste cand pacientul nu mai doreste sa manance;
evitarea discutiilor, zgomotelor care ar putea sa deranjeze pacientul in timp ce
mananca; pentru consumul de lichide sa i se ofere de cate ori se cere de cuviinta
paharul cu apa.

-pacientul a acceptat alimentatia si bea apa aproape de fiecare data cad i se

ofera; nu a mai scazut in greutate

3.

-incontinenta de fecale si urina din cauza lipsei controlului sfincterelor

-pacientul sa prezinte tegumentele integre si curate

-vizeaza asigurarea confortului -evitarea unor infectii; pampers care va fi

schimbat la interval nu prea lungi -pentru combatrea mirosului neplacut se vor
folosi detergent si deodorant pentru camera -va fi combatuta atitudinea de a nu
hidrata pacientul in ideea ca nu va mai urina

-familia asigura tot confortul necesar, masurile de igiena sunt aplicate

corespunzator -pacientul are piele intacta, nu prezinta infectii sau iritatii

4.

Hiperactivitatea din cauza lipsei cunoasterii de sine

-pacientul sa prezinte o diminuare a momentelor de hiperactivitate -pacientul sa-

si mentina integritatea fizica

-se inlatura stimulii din mediul inconjurator -se reduc numarul de vizitatori -se
supravegheaza permanent pacientul pentru a nu se rani -se inlatura obiectele
contondente

Pacientul locuieste intr-un ambient linistit, placut, este supravegheat in

permanenta de catre familia sa.

11
5.

Tulburare de somn legata de inversarea ritmului somn veghe -modificarea

somnului

-somn cat mai apropiat, pe cat posibil, de cel normal

Pacientul, in functie de posibilitatile sale, sa fie antrenat pe timpul zilei in

diverse activitati -favorizarea odihnei prin eliminarea surselor care pot sa
determine disconfort sau iritabilitate -sugestionarea familiei sa lase

-pacientul are asigurat tot confortul necesar, cel mai important, familia, a reusit
sa se organizeze in asa masura incat fiecare

crt.

pacientul sa doarma in fotoliu in caz ca acesta s-a ridicat din pat in timpul noptii
si a dormit in fotoliu -asigurarea igienei, confortului in timp de noapte -
administrarea medicatiei indicata de medic si observarea efectului

sa aiba parte de odihna necesara.

6.

Dezinteres fata de -sa se asigure confortul tinuta pacientului vestimentara din

cauza pierderii imaginii de sine Incapacitatea in a se imbraca si dezbraca din
cauza pierderii memoriei si a diminuarii mobilitatii

-sugerarea imbracarii pacientului cu haine largi, usor de imbracat/dezbracat, cu

un mod de incheiere simplu, incaltaminte fara sireturi -explicarea gesturilor care
sunt necesare imbracarii/dezbracarii pacientului (chiar daca pare inuti) pe un ton
cald, placut, folosind cuvinte simple -incurajarea pacientului, pe cat posibil, sa
paricipe la actul imbracarii/dezbracarii.

-pacientul are o tinuta decenta, curata

7.

Dezinteres fata de infatisare din cauza pierderii imaginii de sine. Dezinteres fata
de masurile de igiena legat de stadiul avansat al dementei. Incapacitatea de a
urma prescriptiile ingrijirilor de munca.

-pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate -prevenirea complicatiilor:

12
familia sa cunoasca masurile de prevenire a infectiilor

-furnizarea explicatiilor clare privind masurile de prevenire a infectiilor,

familiei.

-pacientul are pielea intacta, nu prezinta complicatii.

8.

Vulnerabilitatea fata de pericole: -predispozita la accidente: raniri, caderi, -

predispozitie la

Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta -pacientul sa beneficieze de

siguranta psihologica, afectiva pentru inlaturarea ameliorarea starii de anxietate,
agresivitate

-impreuna cu familia se face un plan zilnic de mentinere a sanatatii: alimentatie,

ingrijiri de baza, somn -asigurarea conditiilor de mediu adecvate, pentru a evita

-familia a inteles si aplica toate masurile de prevenire a accidentelor si

infectiilor.

infectii: incapacitatea de a-si pastra sanatatea

9.

Comunicarea ineficienta la nivel afectiv din cauza neputintei de a-si exprima

sentimentele, ideile Lipsa comulnicarii la nivel intelectul din cauza tulburarii
foarte grave a memoriei Tulburari de limbaj grave

accidentele: evitarea parchetului lustruit, a mochetelor de dimensiuni mici, a

cablurilor intinse pe jos, apa prea calda, gresii umede -cunoasterea masurilor de
evitare a infectiilor: sterilizare, dezinfectie -se aleg proceduri de investigatii si
tratament cu risc minim de infectie. -familia sa cunoasca si sa folosesca tehnicile
unei comunicari terapeutice -identificarea momentelor care necesita o
comunicare non-verbala -prevenirea, pe cat posibil, a starilor de agitatie ale
pacientului din cauza unei comunicari dificile.

-furnizarea explicatiilor clare in ce priveste insusirea si aplicarea unei

comunicari terapeutice.

-cu toate ca pacientul se afla intr-un stadiu avansat al dementei, comunicarea

intre pacient si membrii familiei, ( chiar si prietenii apropiati), este plina de

13
caldura si intelegere, s-a dezvoltat in tot acest timp al bolii o comunicare
speciala, demna, plina de caldura sufleteasca.

EPICRIZA

Pacientul in varsta de 58 de ani, sex masculin, se interneaza la Clinica de

Psihiatrie cu diagnosticul de: Dementa Alzheimer.

Se interneaza de urgenta la solicitarea familiei, pentru agitatie psihomotorie,

stari conflictuale, tulburari comportamentale, tulburari de memorie, dispozitie
deliranta, insomnia.

In perioada internarii urmeaza tratament medicamentos cu psiholeptice si

psihotrope: carbamozepina, amitriptilina, levomepromezina. Antidepresive,
sedative si hipnotice: diazepam si fenobarbital pentru starile de agitatie psigo-
motorie.

Datorita acestui tratament, evolutia bolii este lent favorabila, starea lui fiind usor
ameliorata.

Se externeaza cu indicatiile:

1. Evitare situatiilor conflictuale.

2. Evitarea consumului de toxice (alcool, cafea).
3. Psihoigiena.
4. Dispensarizarea psihiatrica.
5. Tratament conform retetei prescrise.

14