Alzheimer

Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa a sistemului nervos care determina probleme
de memorie, gandire si comportament. Simptomele se dezvolta in general treptat si se
agraveaza in timp, devenind suficiente de severe pentru a interfera cu activitatile zilnice.

Despre boala Alzheimer si dementa

Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa, termen general folosit pentru
pierderea memoriei si a altor capacitati cognitive, care devine suficient de severa pentru a
afecta semnificativ activitatile cotidiene si scazand abilitatea persoanei de a functiona
independent. Boala Alzheimer este cauza a aproximativ 60-80% dintre cazurile de dementa.

Din pacate, termenul de dementa are o conotatie negativa in societatea noastra, asociindu-se
nebuniei, ceea ce poate sa arunce un stigmat asupra persoanelor care sufera de aceasta
maladie.

Din punct de vedere medical, dementa este un termen generic folosit pentru a defini un set de
simptome precum afectarea memoriei si a capacitatii de gandire. Dar termenii trebuie
diferentiati.

Cauzele care determina dementa pot sa fie foarte diferite. Nu doar boala Alzheimer determina
dementa, maladia Creutzfeldt-Jakob, boala Huntington, boala Parkinson sunt exemple de boli
care pot si ele sa fie cauze de dementa. De asemenea, anumite interactiuni medicamentoase
sau deficiente de vitamine pot sa determine dementa, dar in aceste situatii, daca se trateaza
cauzele, simptomele sunt reversibile spre deosebire de dementa ireversibila datorata bolii
Alzheimer.

Chiar daca se fac numerose studii privind eficienta unor medicatii, dementa determinata de
boala Alzheimer nu este reversibila, cel putin nu la acest moment.

Alzheimer nu reprezinta o componenta normala a inaintarii in varsta, insa varsta inaintata este
cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala
Alzheimer avand peste 65 de ani. Cu toate acestea, Alzheimer nu este o boala a inaintarii in
varsta – datele arata ca aproximativ 200.000 de americani sub 65 de ani prezinta instalarea
precoce a bolii.

Un alt aspect important este faptul ca boala Alzheimer se agraveaza in timp, fiind o boala
progresiva, in vreme ce simptomele dementei se agraveaza gradual pe parcursul a mai multi
ani. In stadiile timpurii, pierderea memoriei este usoara, insa, in stadiile tarzii, persoanele
care prezinta Alzheimer isi pierd capacitatea de a purta o conversatie si de a raspunde la
stimuli din mediu.

In medie, o persoana cu Alzheimer traieste 4-8 ani dupa stabilirea diagnosticului, insa, in
functie de alti factori, viata poate continua inca 20 de ani.

Boala Alzheimer nu are tratament, insa exista disponibile tratamente pentru simptome, iar
cercetarile sunt in derulare. Desi tratamentele actuale pentru Alzheimer nu pot opri boala din
progresie, acestea pot incetini temporar agravarea simptomelor de dementa si pot imbunatati
calitatea vietii persoanelor cu Alzheimer si ingrijitorilor acestora. In prezent, se fac eforturi la
nivel mondial pentru a descoperi modalitati de tratare a bolii, de a intarzia instalarea si de a
preveni dezvoltarea acesteia.
Cauze
Nu se cunosc cu certitudine cauzele principale a bolii Alzheimer, se considera ca boala este
determinate de o combinatie de factori genetici, comportamentali si de mediu care afecteaza
celulele creierului (neuronii).

Se cunoaste ca, din punct de vedere biologic, in determinarea aparitiei bolii Alzheimer sunt
implicate anumite proteine de la nivelul creierului care nu mai functioneaza normal, perturba
activitatea neuronilor si elibereaza substante toxice. Pana la acest moment se cunoaste ca
activitatea a doua proieine este asociata cu afectarea creierului in boala Alzheimer:

 fragmente de proteine mai mari - beta-amiloid se acumuleaza determinand placi de

amiloid care interfera cu posibilitatea comunicarii dintre celulele creierului (neuroni)

 proteinele tau care sprijina transportul nutrientilor pentru neuroni isi schimba forma si
determina “incurcaturi” ale retelei de cellule neuronale
Factori de risc
Printre factorii de risc pentru boala Alzheimer se numara:

 Varsta - inaintarea in varsta este cel mai cunoscut factor de risc

 Factori genetici – riscul este mai mare pentru persoanele care unul dintre parinti, frati
sufera de aceasta boala

 Sindromul Down

 Traumatisme craniene in trecut

 Probleme cu somnul

 Anumite comportamente si afectiuni cardiovasculare: lipsa exercitiului fizic,

obezitatea, fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat de tip 2, niveluri ridicate
de colesterol
Simptome
Cel mai frecvent simptom timpuriu este dificultatea de a-ti aminti informatii noi (evenimente
recente, conversatii recente), deoarece schimbarile aduse de boala debuteaza de obicei in acea
zona a creierului care afecteaza invatarea. Alte simptome timpurii ale bolii Alzheimer sunt:

 Probleme de memorie, precum dificultatea de a-ti aminti anumite evenimente.

Persoanele cu Alzheimer au tendinta de a repeta la nesfarsit aceleasi fraze, de a pune
aceleasi intrebari. Uitarea complete a unor conversatii, intalniri sau evenimente fara sa
si le mai aminteasca ulterior. Se pierd in locuri altadata cunoscute. Probleme in
gasirea cuvintelor potrivite.
  Dificultati in concentrare, in planificare si in rezolvarea problemelor. Devine dificil sa
tina socoteala cheltuielilor, sa-si plateasca la timp facturile, pana la dificultati in
recunoasterea cifrelor.

 Probleme in finalizarea activitatilor cotidiene acasa sau la serviciu. Activitatile

defsasurate altadata rutinier, care necesita etapizare -sa pregatesti o masa, sa joci un
joc familiar, pot deveni extrem de dificil de pus in practica.

 Dezorientare si confuzie prinvind trecerea timpului

 Probleme vizuale sau de orientare in spatiu, precum aprecierea distantei in timpul

sofatului; persoana se poate rataci sau poate uita unde a pus anumite lucruri

 Probleme de limbaj, precum gasirea unor cuvinte sau reducerea vocabularului in

vorbire sau in scris

 Judecati gresite in privinta deciziilor

 Evitarea evenimentelor sau angajamentelor sociale

 Schimbari de dispozitie, precum depresia, apatia, sau alte modificari de comportament

(iritabilitate, agresivitate) si personalitate

Pe masura ce boala progreseaza, smptomele se agraveaza. Boala Alzheimer poate afecta o

serie de aspecte ale vietii de zi cu zi. In stadii tardive, pacientii isi pot pierde capacitatea de a
inghiti si de a manca, de a merge, nu-si mai recunosc familia si prietenii, nu mai reusesc sa-si
controleze urinarea si defecatia.

Semnele de alarma ale bolii Alzheimer pot fi prezente, de aceea, este important sa primesti cu
promptitudine diagnosticul potrivit.

Trebuie spus ca simptomele afecteaza nu doar calitatea vietii persoanei respective, ci

afecteaza si femilia si persoanele care ingrijesc pacienti cu Alzheimer. De multe ori
persoanele care ingrijesc se confrunta la randul lor cu probleme de santate, precum nivele
ridicate de stress, tristate sau depresie.
Diagnostic
Pentru a diagnostica boala Alzheimer, medicul de familie, medicul neurolog sau medicul
geriatru se vor informa cu privire la istoricul tau medical, medicamentele pe care le utilizezi
si simptomele pe care le prezinti. Medicul va recomanda de asemenea o serie de investigatii –
analize de sange ( pentru a exclude alte afectiuni), teste imagistice (RMN, CT, PET) sau
testarea memoriei.

Deoarece boala Alheimer duce la deteriorarea progresiva a celulelor creierului, acesta

degenerare ar putea fi observata cu ajutorul investigatiilor imagistice. Totusi, acestea nu sunt
suficiente pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, ci ajuta la
excluderea altor cauze, cum ar fi hemoragiile cerebrale, tumorile cerebrale, sau accidentul
vascular cerebral.
Nu in ultimul rand, pentru a exclude alte afectiuni, medicul va efectua examenul clinic pentru
a verifica daca nu ai alte boli care ar putea cauza sau contribui la simptomele pe care le ai
(acestea post fi un accident vascular din trecut, boala Parkinson, o disfunctie tiroidiana,
deficit de vitamina B 12, depresie sau alte afectiuni).

Avantajele diagnosticului precoce. Desi pentru boala Alzheimer nu exista vindecare,

diagnosticul stabilit cat mai din timp vine cu anumite avantaje. Sa stii ceea ce poti face este la
fel de important ca a sti ceea ce nu poti face. De asemenea, tratamentul medicamentos sau
nemedicamentos pot inlesni povara bolii. Medicul te mai poate invata (pe tine si pe
ingrijitorii tai) strategii de stil de viata, stabilirea unei rutine, planificarea activitatilor si
gestionarea anumitor capacitati pentru a reduce efectul bolii in viata de zi cu zi.
Sfaturi privind stilul de viata in preventiei
Dieta, exercitiile si o ingrijire medicala adecvata pot incetini declinul memoriei si al
aptitudinilor mentale.

Ramai activ mental: O piedica impotriva declinului cognitiv este reprezentata de ducerea
unei vieti active mental. Activitatile care implica abilitatile tale mentale de baza – memoria,
atentia, concentrarea, planificarea si rezolvarea problemelor sunt importante – pune mai
multa „rezerva cognitiva” in banca din care sa retragi atunci cand ai nevoie. Teoria
„foloseste-o sau ramai fara” este foarte bine stabilita, dar un studiu publicat recent
in Neurology a furnizat noi argumente incurajatoare. Intr-un grup de circa 300 de persoane cu
varsta de 55 de ani si peste, oamenii cel mai activi mental au ramas, din punct de vedere
cognitiv, mult mai in forma si pentru o perioada mai lunga. Chiar si cei cu modificari ale
creierului datorate dementei precoce au avut un declin mai lent.

Adopta un stil de viata sanatos: Cel mai bun mod de a ramane cu mintea ascutita la
inceputul MCI (insuficienta cognitiva usoara) este sa mentii un stil de viata sanatos.
Specialistii sustin ca exista dovezi potrivit carora exercitiile fizice regulate pot incetini
evolutia deficitului cognitiv usor existent sau il pot impiedica sa apara. Si alimentatia poate
juca un rol important deoarece orice este bun pentru inima este bun si pentru creier. Aceasta
inseamna o dieta bogata in fructe, legume si cereale integrale; cantitati mici de carne rosie si
procesata; portii mici de lactate; si uleiuri vegetale sanatoase pentru salate si gatit.

Optimizeaza sanatatea arterelor: Persoanele cu probleme de sanatate care afecteaza arterele

sunt supuse si unui risc foarte mare de declin cognitiv si dementa. Principalii factori de risc
sunt diabetul, tensiunea arteriala mare, colesterolul mare si afectiunile vasculare asa cum apar
in urma unui atac de cord sau atac cerebral anterior. Tratarea acestor boli poate ajuta la
incetinirea declinului mental sau la intarzierea dementei. Aceasta inseamna mentinerea sub
control a glicemiei la persoanele cu diabet si o combinare a alimentatiei, exercitiilor fizice si
medicamentelor pentru cei cu probleme cardiovasculare.

Ia in calcul recuperarea cognitiva: Recuperarea cognitiva este o alta varianta.

Antrenamentele ajuta oamenii sa invete din nou abilitatile sau sa compenseze deficientele
datorate leziunilor cerebrale, atacului cerebral si a numeroase alte boli care afecteaza mintea.
Recuperarea cognitiva ajuta la dezvoltarea strategiilor pentru solutionarea oricaror deficiente.
Terapeutii sunt instruiti pentru a primi autorizarea de a efectua aceste servicii.
Fii atent la suplimentele alimentare: Multi oameni cu probleme de memorie sunt tentati sa
incerce suplimente naturiste sau alimentare, inclusiv ginkgo biloba, vitaminele antioxidante,
capsulele cu ulei de peste si uleiul din nuca de cocos. Pentru cei care se confrunta cu declinul
cognitiv, este de inteles de ce ar dori sa „incerce orice”. Dar nu exista nicio dovada clara ca
aceste substante ajuta si, in doze mari, pot chiar deveni nocive.
Mergi la medic pentru control
Multe dintre testele online pentru boala Alzheimer sunt inexacte, nestiintifice si lipsite de
etica, conform unui studiu prezentat la ultima Conferinta Internationala a Asociatiei pentru
Alzheimer din Boston.

Cercetatorii de la University of British Columbia din Canada au evaluat testele online care
pretind ca stabilesc daca o persoana are semnele bolii Alzheimer. Ei au studiat un esantion
reprezentativ de 16 site-uri web, pe care cercetatorii nu le-au numit. O serie de experti au
clasificat majoritatea site-urilor ca fiind „slabe” sau „foarte slabe” in ceea ce priveste
capacitatea lor de a diagnostica boala Alzheimer pe baza cunostintelor stiintifice curente.
Testele nu au trecut nici testul masurilor etice, ca de exemplu explicarea politicii de
confidentialitate a site-ului sau divulgarea faptului ca respectivele companii foloseau testele
pentru a scoate produse pe piata. Cu toate acestea, testele s-au descurcat destul de bine sa
prezinte materialul intr-un mod usor de folosit si de inteles pentru persoanele in varsta.

Daca iti faci griji cu privire la memoria ta, discuta cu un medic. Diagnosticarea bolii
Alzheimer necesita o serie de teste si de un expert care sa le interpreteze si sa iti explice
rezultatele. Testarea online poate fi nociva din foarte multe motive. De exemplu, ea poate
declansa angoase privind rezultatele sau poate determina persoanele care observa probleme
de memorie sa cumpere suplimente alimentare ineficiente sau sa intarzie in consultarea unui
medic.
Tratament
Tratamentele existente pot sa reduca simptomele si modificarile cognitive temporar. Printre
categoriile de medicamente care pot sa fie prescrise de medic se numara:

Inhibitori de acetilcolinesteraza: au drept actiune creşterea cantitatii de acetilcolina (substanta

implicata in transmiterea mesajelor). Pot aduce imbunatatiri pentru simptomele
neuropsihiatrice precum agitatia sau depresie.

Clorhidrat de memantine actioneaza pozitiv asupra problemelor cognitive si functionale.