Maladia Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă la nivel mondial, care cauzează moartea

celulelor cerebrale, cu consecinţe severe asupra memoriei şi comportamentului persoanei afectate.

Potrivit Centrelor pentru Control, Diagnostic şi Prevenţie din Statele Unite, boala Alzheimer este a cincea
cauză de deces în rândul americanilor cu vârsta peste 65 de ani.

Statisticile arată că la nivelul anului 2010 existau aproape 5 milioane de americani diagnosticaţi cu
această maladie, iar pentru anul 2050 se estimează că acest număr aproape se va tripla.

Principala cauză cunoscută a bolii Alzheimer este acumularea de beta-amiloid pe ţesuturile cerebrale. De
asemenea, se consideră că riscul de Alzheimer este mai crescut în rândul persoanelor care au un istoric
familial în acest sens.

Simptomele bolii Alzheimer se înrăutăţesc treptat, persoanelor afectate fiindu-le din ce în ce mai dificil să
îşi amintească evenimente recente, să gândească raţional sau să recunoască membri ai familiei sau
prieteni apropiaţi.

Contrar opiniei generale, maladia Alzheimer nu este o etapă firească în procesul de îmbătrânire. Acest
lucru este adesea perceput astfel deoarece boala este diagnosticată în majoritatea cazurilor după vârsta
de 65 de ani. Există însă şi situaţii când persoane tinere, sub 40 de ani, se pot confrunta cu simptome ale
bolii Alzheimer.

Deşi nu există un tratament care să vindece această maladie, noile opţiuni terapeutice pot încetini
progresul bolii Alzheimer, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea vieţii, prin ameliorarea simptomelor.

Boala Alzheimer: simptome

Odată cu înaintarea în vârstă, creierul nostru îmbătrâneşte şi gândim mai lent decât de obicei sau ne
amintim mai greu anumite aspecte. Totuşi, dacă memoria este grav afectată şi apare confuzia
generalizată, este posibil ca aceste schimbări să fie cauzate de funcţionarea incorectă a sistemului
nervos.

Cel mai comun simptom al bolii Alzheimer este dificultatea pacientului de a-şi aminti informaţii primite
în urmă cu scurt timp, deoarece degradarea celulelor are loc iniţial în regiunea creierului responsabilă cu
învăţarea. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea simptome mai grave, care pot scădea calitatea
vieţii, precum:

Inabilitatea pacientului de a-şi aminti lucruri minore, cum ar fi, de exemplu, folosirea unui aparat
electrocasnic sau a periuţei de dinţi ori felul în care trebuie să se îmbrace

Tulburări de vorbire (vorbire lentă sau cu repetiţii) sau de scriere (litere mari, spaţii mari între cuvinte)

Dezorientare

Judecată iraţională

Igienă personală precară

Tulburări de comportament sau de persoanalitate

Izolarea şi îndepărtarea de prieteni, familie sau comunitate

Confuzie mintală

Tulburări de echilibru

Incapacitatea de a recunoaşte chipuri familiare sau obiecte

Rătăcirea în locuri pe care bolnavii le ştiau foarte bine înainte de a fi afectaţi de boală

Lipsa de conştientizare a riscului (de exemplu, expunerea la foc)

Incapacitatea de a gestiona veniturile familiei

Greutate în găsirea cuvintelor potrivite

Agitaţie, iritabilitate

Lipsă de interes sau de motivaţie, apatie

Absenţa empatiei
Gesturi nepotrivite (comentarii pe teme sexuale, gesture obscene, exhibiţionism)

Dificultăţi de citire a unui text

Boala Alzheimer prezintă 7 stadii de dezvoltare, în funcţie de gravitatea simptomelor:

Stadiul 1 – nu există simptome, dar poate fi suspectat un diagnostic de Alzheimer, pe baza istoricului
familial

Stadiul 2 – apar simptome uşoare, cum ar fi uitarea unor amănunte

Stadiul 3 – sunt prezente tulburări uşoare de memorie şi de concentrare

Stadiul 4 – în acest stadiu este cel mai des diagnosticată boala Alzheimer, dar încă este considerată o
formă uşoară. Se manifestă prin pierderei de memorie şi incapacitatea de a duce la bun sfârşit sarcini de
ordin casnic.

Stadiul 5 – apar simptome moderate în intensitate, care impun necesitatea ajutorului din partea familiei
sau personalului medical

Stadiul 6 – persoana necesită ajutor medical de specialitate pentru nevoie zilnice de bază, pentru a se
îmbrăca sau a mânca

Stadiul 7 – este forma cea mai gravă de Alzheimer şi se manifestă prin tulburări de vorbire şi
comportamentale severe

Cauze

Boala Alzheimer este o afecţiune neurodegenerativă, adică este cauzată de moartea progresivă a
celulelor cerebrale. Odată cu evoluţia bolii, ţesutul cerebral are din ce în ce mai puţine celule care să
asigure buna funcţionare a sistemului nervos.
Principala cauză a afectării celulelor cerebrale este, potrivit analizelor realizate pe creierul persoanelor
decedate care fuseseră diagnosticate cu boala Alzheimer, prezenţa în exces a unor depozite de beta-
amiloid şi proteine tau pe arterele cerebrale. Oamenii de ştiinţă nu au reuşit încă să descifreze legătura
de cauzalitate dintre acestea şi instalarea bolii Alzheimer, dar au identificat anumiţi factori de risc care ar
putea fi implicaţi în acest proces, cum ar fi:

Vârsta înaintată

Istoricul familial de Alzheimer sau alte forme de demenţă

Anumite anomalii genetice

Loviturile repetate sau/şi puternice la nivelul capului

Expunerea la un mediu toxic (metale, pesticide, chimicale)

Hipertensiunea arterială

Nivelul crescut de colesterol din sânge

Diagnostic

Diagnosticul de boală Alzheimer nu beneficiază, din păcate, de un test universal care să confirme cu
acurateţe prezenţa acestei boli. Medicul trebuie să ia în calcul mai multe aspecte, printre care
simptomele pacientului, istoricul familial şi rezultatele obţinute în urma testelor de memorie sau de
echilibru.

Printre întrebările care testează capacitatea cognitivă a pacientului se numără:

Ce vârstă aveţi?

În ce dată sunteţi născut (ziua, luna, anul)?

În ce an suntem?

Care este numele oraşului în care locuiţi?

Puteţi număra invers de la 20 la 1?

La ce adresă locuiţi?Boala Alzheimer: tratament

Din păcate, medicina nu dispune în momentul de faţă de un tratament care să vindece boala Alzheimer,
iar procesul de degradare a celulelor cerebrale este ireversibil. Cu toate acestea, există metode
terapeutice care pot uşura viaţa bolnavilor şi care pot întârzia evoluţia bolii.

Deşi nu sunt disponibile medicamente ţintite pentru boala Alzheimer, anumite substanţe pot ameliora
simptomele acestei maladii. De exemplu, medicul ar putea recomanda inhibitori de colinesterază,
antagonişti ai receptorilor NMDA, donezepil, memantină, antidepresive, somnifere, antianxiolitice sau
antipsihotice.

În completarea medicaţiei, foarte importante sunt schimbările în stilul de viaţă şi grija acordată
pacientului de către membrii familiei şi personalul medical implicat. Pacientul trebuie să fie tratat cu
atenţie şi ferit de discuţii conflictuale, care pot genera stres ori emoţii puternice. De asemenea, se
recomandă odihna, activităţile de relaxare (meditaţie, yoga, tehnici de respiraţie profundă).

În stadiile avansate ale bolii, îngrijirea pacientului este din ce în ce mai dificilă, motiv pentru care se
recomandă internarea bolnavului într-o instituţie specializată, chiar dacă decizia nu este tot timpul uşor
de luat sau de acceptat de către membrii familiei. Aceasta este însă cea mai bună soluţie pentru bolnav.

Prevenţie

Anumite măsuri pot preveni sau încetini declinul cognitiv, simptom specific bolii Alzheimer. Acestea
constau în:

Renunţarea la fumat

Exerciţile fizice zilnice

Menţinerea greutăţii în limitele normale

Practicarea testelor de memorie

Alimentaţia bazată pe fructe şi legume proaspete, alimente bogate în antioxidanţi

Socializarea şi menţinerea unei vieţi active

Exerciţii pentru antrenarea creierului (memorarea anumitor date, a numerelor de telefon, rezolvarea de
integrame, sudoku, cititul etc.)

Menţinerea în limitele normale a nivelului de colesterol din sânge.

Michael Gambon, care a interpretat rolul profesorului Dumbledore în şase filme din seria „Harry Potter”,
a dezvăluit că în ultimele spectacole de teatru în care a jucat a folosit seturi de căşti în care i se „suflau”
replicile pe care le uita din cauza unor pierderi de memorie „înspăimântătoare”. Problemele sale de
memorie au devenit atât de mari în ultimele şase luni încât starul britanic a luat decizia de a pune capăt
carierei sale de peste cinci decenii în teatru. „E un lucru îngrozitor de recunoscut, dar nu pot să mai fac
acest lucru. Mi se rupe sufletul. Mai ales atunci când am scenariul în faţă şi îmi ia o eternitate să îl învăţ”,
a spus actorul britanic.

Daca copilul meu viitor va avea Alzheimer i-as interzice sa:fumeze , sa faca exercitii fizice , l-as hranii doar
alimente care nu-l ingrasa/alimente cu multi antioxidanti , as face exercitii de memorie cu acesta (l-as
pune sa invete numere de telefon , numele persoanelor).
Ca un parinte adevarat voi fii alaturi de copilul meu , il voi duce la doctor , ii voi cumpara medicamente
de memorie ,etc.