Alzheimer

Boala Alzheimer (AD), denumită și Alzheimer, este o boală

neurodegenerativă cronică care începe de obicei încet și se agravează treptat în timp. [1][2] Este
cauza a 60–70% din cazurile de demență.[1][2] Cel mai frecvent simptom precoce este dificultatea
de a-și aminti evenimentele recente.[1] Pe măsură ce boala avansează, simptomele pot include
probleme cu vorbirea, dezorientarea (inclusiv rătăcirea cu ușurință), schimbări de dispoziție,
pierderea motivației, negestionarea îngrijirii de sine și probleme de comportament.

Cauze

Nu se cunosc cu certitudine cauzele principale a bolii Alzheimer, se considera ca boala este

determinate de o combinatie de factori genetici, comportamentali si de mediu care afecteaza
celulele creierului (neuronii).

Se cunoaste ca, din punct de vedere biologic, in determinarea aparitiei bolii Alzheimer sunt
implicate anumite proteine de la nivelul creierului care nu mai functioneaza normal, perturba
activitatea neuronilor si elibereaza substante toxice. Pana la acest moment se cunoaste ca
activitatea a doua proieine este asociata cu afectarea creierului in boala Alzheimer:

 fragmente de proteine mai mari - beta-amiloid se acumuleaza determinand placi de

amiloid care interfera cu posibilitatea comunicarii dintre celulele creierului (neuroni)
 proteinele tau care sprijina transportul nutrientilor pentru neuroni isi schimba forma si
determina “incurcaturi” ale retelei de cellule neuronale

Factori de risc

Printre factorii de risc pentru boala Alzheimer se numara:

 Varsta - inaintarea in varsta este cel mai cunoscut factor de risc

 Factori genetici – riscul este mai mare pentru persoanele care unul dintre parinti, frati
sufera de aceasta boala
 Sindromul Down
 Traumatisme craniene in trecut
 Probleme cu somnul
  Anumite comportamente si afectiuni cardiovasculare: lipsa exercitiului fizic, obezitatea,
fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat de tip 2, niveluri ridicate de cholesterol

Simptome

Cel mai frecvent simptom timpuriu este dificultatea de a-ti aminti informatii noi (evenimente
recente, conversatii recente), deoarece schimbarile aduse de boala debuteaza de obicei in acea
zona a creierului care afecteaza invatarea. Alte simptome timpurii ale bolii Alzheimer sunt:

 Probleme de memorie, precum dificultatea de a-ti aminti anumite evenimente. Persoanele

cu Alzheimer au tendinta de a repeta la nesfarsit aceleasi fraze, de a pune aceleasi
intrebari. Uitarea complete a unor conversatii, intalniri sau evenimente fara sa si le mai
aminteasca ulterior. Se pierd in locuri altadata cunoscute. Probleme in gasirea cuvintelor
potrivite.
 Dificultati in concentrare, in planificare si in rezolvarea problemelor. Devine dificil sa
tina socoteala cheltuielilor, sa-si plateasca la timp facturile, pana la dificultati in
recunoasterea cifrelor.
 Probleme in finalizarea activitatilor cotidiene acasa sau la serviciu. Activitatile
defsasurate altadata rutinier, care necesita etapizare -sa pregatesti o masa, sa joci un joc
familiar, pot deveni extrem de dificil de pus in practica.
 Dezorientare si confuzie prinvind trecerea timpului
 Probleme vizuale sau de orientare in spatiu, precum aprecierea distantei in timpul
sofatului; persoana se poate rataci sau poate uita unde a pus anumite lucruri
 Probleme de limbaj, precum gasirea unor cuvinte sau reducerea vocabularului in vorbire
sau in scris
 Judecati gresite in privinta deciziilor
 Evitarea evenimentelor sau angajamentelor sociale
 Schimbari de dispozitie, precum depresia, apatia, sau alte modificari de comportament
(iritabilitate, agresivitate) si personalitate

Diagnostic

Pentru a diagnostica boala Alzheimer, medicul de familie, medicul neurolog sau medicul geriatru
se vor informa cu privire la istoricul tau medical, medicamentele pe care le utilizezi si
simptomele pe care le prezinti. Medicul va recomanda de asemenea o serie de investigatii –
analize de sange ( pentru a exclude alte afectiuni), teste imagistice (RMN, CT, PET) sau testarea
memoriei.

Deoarece boala Alheimer duce la deteriorarea progresiva a celulelor creierului, acesta degenerare
ar putea fi observata cu ajutorul investigatiilor imagistice. Totusi, acestea nu sunt suficiente
pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, ci ajuta la excluderea altor cauze,
cum ar fi hemoragiile cerebrale, tumorile cerebrale, sau accidentul vascular cerebral.

Nu in ultimul rand, pentru a exclude alte afectiuni, medicul va efectua examenul clinic pentru a
verifica daca nu ai alte boli care ar putea cauza sau contribui la simptomele pe care le ai (acestea
post fi un accident vascular din trecut, boala Parkinson, o disfunctie tiroidiana, deficit de
vitamina B 12, depresie sau alte afectiuni).

Avantajele diagnosticului precoce. Desi pentru boala Alzheimer nu exista vindecare, diagnosticul
stabilit cat mai din timp vine cu anumite avantaje. Sa stii ceea ce poti face este la fel de important
ca a sti ceea ce nu poti face. De asemenea, tratamentul medicamentos sau nemedicamentos pot
inlesni povara bolii. Medicul te mai poate invata (pe tine si pe ingrijitorii tai) strategii de stil de
viata, stabilirea unei rutine, planificarea activitatilor si gestionarea anumitor capacitati pentru a
reduce efectul bolii in viata de zi cu zi.

Tratament

Tratamentele existente pot sa reduca simptomele si modificarile cognitive temporar. Printre

categoriile de medicamente care pot sa fie prescrise de medic se numara:

Inhibitori de acetilcolinesteraza: au drept actiune creşterea cantitatii de acetilcolina (substanta

implicata in transmiterea mesajelor). Pot aduce imbunatatiri pentru simptomele neuropsihiatrice
precum agitatia sau depresie.

Clorhidrat de memantine actioneaza pozitiv asupra problemelor cognitive si functionale.