Sunteți pe pagina 1din 67

Structura rasială a populației

Terrei
grupuri umane, formate în procesul
Rasele – de diferenţiere a subspeciei Homo
concept sapiens sapiens,
grupuri care prezintă o serie de
trăsături somatice şi fiziologice
comune şi caracteristice, variabile
totuşi în cadrul unor limite
determinate, aşa cum sunt culoarea
pielii, aspectul învelişului pilos,
raportul dintre dimensiunile
diferitelor părţi ale corpului,
forma craniului, forma nasului
şi a buzelor etc
Rasa – concept controversat - globalizare
În termeni generali, Din punct de vedere
rasa poate fi definită ca antropologic, rasa este
fiind o subpopulaţie ai un grup uman de
cărei membri au în dimensiuni variabil,
comun particularităţi istoriceşte constituit şi
fizice ereditare, ce îi care se deosebeşte printr-
diferenţiază de alte grupe o serie de trăsături psiho-
umane. somatice şi de natură
fiziologică specifice
(culoarea pielii, a părului,
forma craniului, nasului şi
buzelor etc.).
Diferențierile rasiale

datează din Paleolitic, respectiv dintr-o perioadă


cuprinsă între 100.000 şi 11.000 ani în urmă
au apărut ca rezultat al dispersiei treptate a grupelor
umane din aria de antropogeneză pe întreaga
suprafaţă a planetei şi, respectiv, a evoluţiei
ulterioare relativ izolate a acestora, în condiţii de
mediu diferenţiate.
Toate rasele actuale s-au format prin diferenţiere
dintr-un singur trunchi comun
Cauzele diferențierilor rasiale
Direcţia genetică se restul diferenţierilor
referă la anumite rasiale sunt considerate a
trăsături fizice moştenite. fi rezultatul adaptării
grupelor umane la
condiţii specifice de
mediu, studiile genetice
sugerând, de exemplu,
existenţa unor relaţii
între culoarea pielii şi
radiaţia solară sau între
temperatură şi statură.
DE REȚINUT!!!!!!!!!

Rasa nu are nici o legătură cu naţionalitatea, limba


sau religia, ci reprezintă o moştenire biologică,
semnificând caracteristicile fizice cu care omul se
naşte.
Caracteristici ale rasei

culoarea pielii şi a părului,


statura,
forma nasului,
forma şi culoarea ochilor,
grupa de sânge.
capacitatea intelectuală sau creativă - se pare
că toate rasele se nasc cu acelaşi potenţial,
nici un studiu nedovedind până a cum
superioritatea sau inferioritatea unei rase.
Trei rase umane ????

Europoidă
Mongoloidă
Negroidă
Opinii
Cei mai mulţi Antropologii ruşi iau în
antropologi opinează consideraţie patru rase
pentru susţinerea a trei negroidă (care-i include
rase mari: şi pe khoisanoizi),
ecuatorială australoidă,
(melanodermă), mongoloidă şi
mongoloidă şi  europoidă.
europoidă (caucazoidă).
Cinci rase umane mari

rasa khoisanoidă,
 rasa negroidă,
rasa australoidă,
rasa europoidă şi
rasa mongoloidă.
Dinamica structurii rasiale a populaţiei mondiale
Rasa umană 1980 2010
Rasa europoidă 43,4 43,0
Rasa mongoloidă 19,1 19,0
Rasa negroidă 6,7 7,0
Rasa australoidă 0,3 0,3
Rasele mixte 31,3 30,7
Sursa: Шувалов Е., География населения, Москва, 1985; http://resurs2.ru/chislennost-naseleniya-
mira-na-2011god/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rasa_mongoloid%C4%83#mediaviewer/File:Meyers_b11_s0476a.jpg
Rasa khoisanoidă

cea mai veche rasă


a acoperit teritoriul Africii Centrale, Estice şi Australe.
individualizarea genetică a acestei rase - anul 100 000
î.Ch., adică la relativ puţin timp după apariţia
subspeciei noastre.
Populaţiile care aparţin acestui grup sunt mai greu
acceptate ca o rasă distinctă de unii specialişti, în parte
datorită spaţiului restrâns pe care-l ocupă în prezent şi
a efectivului redus (cca. 450.000 de indivizi).
Rasa khoisanoidă

odată cu înaintarea populaţiilor negroide (bantu),


khoisanoizii s-au refugiat spre sud-vestul
continentului, în regiunile inospitaliere ale
desertului Kalahari, unde sunt reprezentaţi de două
etnii – hottentoţii şi boschimanii.
Totuşi, mici enclave din vechea arie de repartiţie s-
au mai menţinut şi în Africa de Est (Tanzania).
Rasa khoisanoidă
talia mică (cca. 1,5 m),
culoarea închisă a pielii, nu
însă excesiv (de nuanţă
maronie-gălbuie),
accentuarea celor două
curburi ale coloanei
vertebrale,
steatopigia (depuneri de
ţesut adipos în regiunea
fesier şi pe coapse, mai HOTENTOȚI
frecvent la femei – probabil o
adaptare la lungi perioade de
alimentaţie insuficientă).
Rasa khoisanoidă

Au trăsături comune cu Au trăsături comune şi cu


rasa negroidă – rasa mongoloidă –
nasul este lat, faţa plată,
buzele sunt groase, pomeţii obrajilor relativ
părul capului este scurt şi proeminenţi.
creţ, crescând în Gradul de metişare este
smocuri. destul de înalt, doar 1/10
dintre ei păstrând intacte
particularităţile care îi
deosebesc de negrii
africani.
BOSCHIMANI
Rasa negroidă – 3 subrase
dinamism exploziv care îi asigură statură medie sau înaltă,
o pondere tot mai mare din culoare închisă, neagră a
populaţia Globului (de la 5.3% în
1920 la cca. 9.0 % în prezent). pielii (adaptare la insolaţia
S-au format probabil în nord- puternică),
estul şi nordul Africii. păr ondulat, creţ,
În ceea ce priveşte structura buze groase,
sangvină, o proporţie mare din
nas lat turtit,
negroizi posedă o hemoglobină
anormală – S, care pare să maxilare bine dezvoltate şi
joace rolul de mijloc de apărare proeminente,
împotriva microorganismelor învelişul pilos al feţei şi al
care provoacă malaria
corpului foarte slab
dezvoltat..
A. Subrasa negrilor africani propriu-ziși

majoritatea în cadrul rasei


trăsăturile clasice ale rasei: culoarea închisă a pielii (cu
nuanţe de la brun până la negru închis), craniul dolicocefal
(deşi există şi indivizi mezocefali) ş.a.
Înălţimea medie şi raportul dintre părţile corpului sunt
variabile – sunt grupuri de negri africani (de exemplu, în
Africa Australă, în Nigeria ş.a.), de talie medie (1,6 – 1,65 m)
şi cu o constituţie masivă, dar şi altele (de exemplu, niloţii),
de talie înaltă (1,82 m la bărbaţi), de constituţie zveltă, cu
bazinul îngust, o proporţie mare a membrelor inferioare în
totalul înălţimii şi cu articulaţii foarte mobile, dovedind o
adaptare la o viaţă foarte mobilă, de vânători şi păstori.
A. Subrasa negrilor africani propriu-ziși
Sub presiunea valurilor
succesive de europoizi, venite
dinspre Mediterana şi
Orientul Apropiat, negrii
africani propriu-zişi s-au
răspândit spre sud, în regiuni
locuite iniţial de pigmei şi
khoisanoizi, astfel ajungând să
populeze cea mai mare parte a
Africii Subsahariene (Africa de
Vest, Centrală, de Est şi de
Sud), deşi unele grupuri au
rămas şi în partea central-
estică a Saharei (tibbu).
Tibbu, Chad
A. Subrasa negrilor africani propriu-ziși

Ulterior, ca urmare a comerţului cu sclavi,


reprezentanţii acestei subrase au fost transportaţi
dincolo de Atlantic şi au ajuns astăzi remarcabil de
numeroşi în diferite regiuni din America, cunoscute,
în mod tradiţional, pentru plantaţiile de trestie de
zahăr şi bumbac (insulele Antile, Haiti, Jamaica,
Trinidad ş.a., litoralul Braziliei, sud-estul S.U.A.,
statele din istmul central-american etc.).
B. Subrasa pigmeilor (a negrililor)
Pigmeii sunt mult mai  talia foarte mică (1,41 m),

puţin numeroşi decât  nuanţe ale culorii pielii ceva

negrii africani propriu- mai deschise decât la negrii


zişi şi a reducerii, prin africani propriu-zişi
 un înveliş pilos puţin mai
defrişare, a suprafeţei
bogat decât al acestora,
pădurii ecuatoriale în  dimensiuni proporţionale
care trăiesc relativ mari ale capului şi
braţelor faţă de restul
corpului.
 cea mai înaltă rată a
metabolismului bazal din toţi
locuitorii Globului.
B. Subrasa pigmeilor (a negrililor)

Din punctul de vedere al genului de viaţă, pigmeii se


află în faza finală a celui bazat pe vânat şi cules,
începând să preia de la negrii africani propriu-zişi,
care îi înconjoară, creşterea animalelor (păsări de
curte) şi chiar cultura plantelor.
B. Subrasa pigmeilor (a negrililor)

Trăind în enclave, se împart în pigmeii vestici


(diseminaţi în pădurea ecuatorială din Camerun,
Gabon, Guineea Ecuatorială, R. Congo, nord-vestul
R.D. Congo şi R. Centrafricană), pigmeii nordici (din
pădurea Ituri, situată în nord-estul R.D. Congo) şi
pigmeii sudici (denumiţi şi „olarii de la lacul Kiwu”,
de pe teritoriul statelor Ruanda şi Burundi).
C. Subrasa negritoșilor
are o origine enigmatică, Pe lângă faptul că respectă
negritoşii desprinzându- trăsăturile generale ale
rasei, negritoşii au o talie
se cândva, în trecut, din
foarte mică, situată între
masa rasei negroide şi
aceea a pigmeilor şi aceea a
fiind cuprinşi într-o khoisanoizilor (1,45 – 1,46
migraţie complexă spre m), însă corpul este
Asia de Sud, Asia de Sud- proporţionat, buzele sunt
Est şi nord-vestul mai puţin groase decât la
Oceaniei. negrii africani propriu-zişi,
iar tendinţele de
prognatism lipsesc cu
desăvârşire.
Grupurile izolate de negritoşi

arhipelagul Andamanelor, din nord-estul Oceanului


Indian (andamanii),
în zona centrală, greu accesibilă, a peninsulei
Malakka (semangii),
în munţii din insula Luzon (aeta) şi în alte insule din
arhipelagul Filipinelor (Palawan, Mindoro),
în Noua Guinee (bere, peshegem ş. A.) precum şi în
ins. Espiritu Santo, din arhipelagul Vanuatu.
NEGRITOȘI
Tip rasial mixt

un singur tip rasial mixt khoisanoido-negroid –


Damara de munte (circa 0,17 milioane persoane),
care trăieşte în zonele mai înalte ale Namibiei şi
prezintă trăsături tranzitorii între cele două rase din
care provine.
Rasa mongoloidă
 s-a format probabil în aria nord-  culoarea pielii oscilează destul de
estică a Orientului Apropiat, de mult, ca şi la europoizi, mergând
unde au înaintat, prin Asia de la cafeniu la alb, uneori cu o
Centrală, spre Siberia, înaintare în uşoară tentă gălbuie care a dat
paralel cu care s-a produs denumirea tradiţională a rasei;
depigmentarea pielii şi  ca şi la negroizi, irisul este, de
accentuarea altor caractere rasiale. regulă, negru, mai rar căprui.
 trăsăturile rasiale proprii,  Brida oculară (epicanthusul),
părul capului este lung, negru şi comună cu khoisanoizii, este mai
drept, cu firul gros şi rezistent pronunţată ca la aceştia, fapt care
(calviţia la bărbaţi fiind foarte a fost interpretat ca o adaptare la
rară, spre deosebire de europoizi), viaţa într-un climat arid şi cu
talia este medie, craniul este vânturi puternice, încărcate cu praf
preponderent brahicefal iar nasul şi nisip;
este de lăţime mijlocie, până la  slaba dezvoltare a sistemului pilos
îngust al feţei şi corpului.
Rasa mongoloidă – 2 subrase
Subrasa asiatică. Subrasa americană
(circa 1 213 milioane de (amerindiană) este
persoane) şi populează formată astăzi din circa
cea mai mare parte a 47 milioane persoane.
Asiei Estice şi Nordice, Amerindienii au
precum şi partea de colonizat aproape
nord- est a Asiei întregul continent
Centrale, mai recent american, cu excepţia
pătrunzând şi în zonei arctice, venind în
extremul nord al valuri succesive din Asia
Americii. de Nord-Est.
A. Subrasa asiatică – 3 tipuri

1. Tipul continental  Se distinge prin faţa


 (circa 14,3 milioane de deosebit de plată şi
persoane) este reprezentat statura mijlocie, uneori
de mongoli, de chiar sub aceea mijlocie
popoarele din sudul, (1,61 m, la nenţi).
centrul, nordul şi nord-
vestul Siberiei (tuvinii,
iakuţii, evencii ş.a.),
precum şi din lungul
litoralului Oceanului
Arctic, în nord-estul
Europei.
MONGOLI
IAKUȚI
Subrasa asiatică – 3 tipuri

2. Tipul paleoasiatic  Se remarcă prin statura


(arctic) este cel mai puţin mică (1,57 m, la eschimoşi)
numeros din cadrul subrasei şi prin adaptări la
(circa 0,17 milioane de temperaturi scăzute
persoane) şi este (depunerea de rezerve de
reprezentat de popoarele ţesut adipos, nas mai
din extremitatea nord-estică îngust şi înveliş pilos puţin
a Asiei (ciukcii, coriacii ş.a.), mai bogat decât la ceilalţi
precum şi de cei din zona mongoloizi), precum şi la
arctică a Americii de Nord insolaţia redusă (culoarea
(eschimoşii şi aleuţii). cea mai deschisă a pielii,
dintre toţi mongoloizii).
ESKIMOȘII
Subrasa asiatică – 3 tipuri
 Tipul estic (pacific)  Se apropie cel mai mult de
domină numeric, de la trăsăturile antropologice
mare distanţă, întreaga mediane ale
rasă mongoloidă (circa 1 mongoloizilor, totuşi, deşi
198,3 milioane de brahicefalia domină,
persoane), fiind răspândit apare şi o anumită
în regiunile central-estice frecvenţă a craniilor
şi nord-estice ale R. P. mezocefale, iar talia este
Chineze, ca şi în peninsula mai înaltă decât la primele
Coreea. două tipuri.
CHINEZI și COREENI
B. Subrasa amerindiană
talia este foarte variabilă, Ca şi la mongoloizii
oscilând de la o statură asiatici, culoarea pielii
înaltă (1,75 m, în medie, oscilează foarte mult, de
la bărbaţi, în sudul la un ten măsliniu, în
Patagoniei) la una medie nordui Americii de sud şi
sau chiar sub medie (la în America centrală, la
amerindienii din nord- un ten aproape alb, în
vestul Americii de Sud şi cele două extremităţi,
Istmul Central- nordică şi sudică, ale
American). Americii.
B. Subrasa amerindiană
Amerindienii prezintă
însă şi unele deosebiri
faţă de mongoloizii
asiatici – brida oculară
este de multe ori absentă
(la 50-70 % din indivizi)
sau este slab exprimată,
nasul este mai
proeminent (mai ales în
America de Nord), iar
părul este uneori
ondulat.
Tip rasial mixt

între negroizi şi mongoloizi = zambos, apărută prin


mixtarea unor sclavi africani aduşi în mod forţat în
America (în special, în America Latină) cu unii
amerindieni. Numărul acestor metişi nu este cunoscut,
zambos fiind incluşi, în mod curent, în numărul
mulatrilor.
ZAMBOS
ZAMBOS
Rasa australoidă
o rasă destul de veche, apărută  Australoizii au unele
probabil în sudul Peninsulei
Arabice, de unde s-a răspândit pe
trăsături comune cu
un spaţiu foarte larg, în Asia de europoizii (învelişul pilos
Sud şi Sud-Est. Extremul Orient şi al feţei şi al corpului
Australia, după cum am văzut –
foarte bine dezvoltat,
probabil şi în America. Acest
traseu a corespuns unei migraţii părul capului lung şi
care, pornită din Africa, a urmărit ondulat), dar şi altele care
coastele peninsulelor din sudul îi apropie de negroizi
Asiei, iar prin intermediul punţii
constituite de arhipelagul (pielea de culoare închisă,
indonezian în timpul ultimei nasul lat şi buzele relativ
glaciaţii au ajuns în urmă cu circa groase)
40 000 de ani, poate chiar mai
devreme, în Australia.
Rasa australoidă – 2 subrase

1. Subrasa veddoidă, cu  Această subrasă a ocupat

circa 10,2 milioane de iniţial un areal compact, în


Asia de Sud şi Sud-Est, ca şi
membri, se caracterizează
în ghirlandele insulare din
prin talia mijlocie spre Extremul Orient, dar astăzi s-
mică (1,55 – 1,6 m, la a restrâns la enclave izolate,
bărbaţi, o dezvoltare mai distribuite în peninsula
moderată a învelişului Deccan din India (santalii,
pilos al corpului, în munda, bhilii), în insula Sri
comparaţie cu australienii, Lanka, în peninsula Malakka
(senoii), în insula Sulawesi
un nas de lăţime mijlocie,
(touta), şi în insula
prezenţa unor uşoare Kalimantan (kawami).
arcade supraorbitare ş.a.).
Rasa australoidă – 2 subrase
2. Subrasa australiană, cu circa
0,23 milioane de persoane, are o
talie mijlocie (1,68 m) şi se
distinge prin nasul lat, cu o vizibilă
adâncitură la rădăcină, o frecventă
tendinţă de prognatism şi o
dezvoltare foarte puternică a
învelişului pilos al feţei şi corpului.
În trecut, membrii acestei subrase
au populat întreaga suprafaţă a
continentului australian, dar
ulterior au fost refulaţi de
coloniştii europeni spre regiunile
mai izolate, din centrul şi nord-
estul acestuia.
SANTALII – subrasa veddoidă
BHILI

VEDDOIDĂ din Sri


Lanka
Tip rasial de tranziție
tip rasial de tranziţie Papuaşii au comun cu
între negroizi şi negroizii părul creţ, dar
australoizi, tipul mai bogat (trăsătură
papuaso-melanezian, cu australoidă), prezintă şi
circa 9 milioane de alte trăsături australoide
persoane, prezent în (învelişul pilos relativ
Noua Guinee, insulele bogat, adâncitura de la
vecine şi în Melanezia baza nasului), dar au şi o
(Vanuatu, Solomon, Fiji, trăsătură proprie – nasul
Noua Caledonie etc.). proeminent, cu profil
acvilin.
Tipri rasiale mixte între mongoloizi și australoizi

Tipul ainoid. Membrii acestui tip


rasial au populat în trecut întregul
arhipelag japonez, insulele Kurile,
precum şi o parte din insula Sahalin
şi din peninsula Kamceatka, dar au
fost refulaţi treptat de japonezi şi de
ruşi, astăzi limitându-se la unele
enclave izolate din insula Hokkaido,
unde numărul lor se apreciază astăzi
la nu mai mult de 21 000 de
persoane. Originea lor este subiectul
unor controverse sporite de
caracteristicile lor rasiale. Nu este
exclus ca primul val de populaţii care
au traversat Behringul spre Americi
să fi fost de factură australoidă,
înrudiţi cu ainoizii.
Tip rasial mixt
Tipul japonez. S-a format prin
mixtarea complexă a unui strat mai
vechi, ainoid, cu un strat de
mongoloizi sudici, veniţi din Asia de
Sud-Est, şi cu un ultim strat, de
mongoloizi continentali, veniţi dinspre
vest, în secolele VII – V (purtătorii
culturii yayoi). Aceştia din urmă au
reprezentat elementul rasial cel mai
important, asigurând dominanţa netă
a trăsăturilor mongoloide, în timp ce
particularităţile australoide sunt slab
evidenţiate (brida oculară ceva mai
puţin marcată, nasul mai proeminent,
uneori acvilin, părul capului uneori
ondulat). Acest tip rasial cuprinde
circa 128,2 milioane de persoane.
Tip rasial mixt format între negroizi, australoizi și mongoloizi

S-a format în Madagascar, prin


mixtarea negroizilor africani cu
mongoloizii sudici originari din
Insulinda, care au traversat Oceanul
Indian în secolul al X-lea d.Ch.
Trăsăturile negroide sunt dominante
(pielea de culoare închisă, totuşi puţin
mai deschisă ca la negrii africani
propriu-zişi, părul creţ), urmând cele
australoide (lungimea mai mare a
părului capului faţă de negroizi şi
mongoloizi) şi cele mongoloide (o
uşoară bridă oculară). Numărul
malgaşilor este de circa 18,5 milioane
de persoane
Rasa europoidă / leucodermă

nuanţele deschise ale pielii (oscilând de la culoarea


albă la culoarea măslinie, de regulă, depigmentarea
avansând odată cu latitudinea),
 părul capului ondulat sau drept, mai rar creţ, dar
necrescând vreodată în smocuri,
un înveliş pilos foarte bine dezvoltat al corpului şi al
feţei, un nas subţire şi proeminent, pomeţi ai
obrajilor slab exprimaţi, buze subţiri sau de grosime
mijlocie, culoarea diferenţiată a ochilor (cenuşiu,
albastru, căprui, negru etc.)
Rasa europoidă – 3 subrase
Subrasa sudică este, de la Ca trăsături rasiale se
mare distanţă, cea mai disting prin pielea de
numeroasă, expansiunea
culoare măslinie, părul
teritorială facând-o să
locuiască nu numai în zona negru,, irisul negru sau
iniţială (Asia Mică, nordul căprui, mai rar de
Orientului Apropiat, Caucaz), culoare deschisă.
dar şi în Europa Numărul membrilor
mediteraneană, Africa de subrasei se apreciază la 1
Nord, Peninsula Arabică,
579 milioane de
Iran, Afganistan, o parte din
Asia Centrală, Pakistan, nord- persoane.
vestul Indiei, iar mai recent –
în America Latină ş.a.
Tipul armenoid

Tipul armenoid (anatolian),


frecvent în Asia Mică şi
Caucaz. Se remarcă prin nasul
proeminent, acvilin şi statura
mijlocie.
Tipul pamiro-ferghanian
Tipul pamiro-
ferghanian, din Iran şi
Asia Centrală
(Tadjikistan), cu
trăsături foarte apropiate
de cele medii ale
subrasei.
Tipul indo-afgan
Tipul indo-afgan, foarte
numeros ca membri,
dominant în Afganistan,
Pakistan şi nord-vestul
Indiei, cu nuanţe mai
închise ale pielii faţă de
ceilalţi europoizi. Ca şi
cel anterior, prezintă
unele asemănări cu tipul
armenoid dar se disting
printr-un vizibil aport
australoid.
Tipul dinaric și mediteranean
Tipul dinaric (balcano-), Tipul mediteranean, foarte
întâlnit în centrul şi nordul răspândit în Europa de Sud,
Peninsulei Balcanice. Se sudul României, Africa de
distinge prin statura înaltă Nord, Asia de Sud-Vest şi
America Latină. Statura este
(1,78 m – media la 20 de
mijlocie, iar scheletul mai
ani a bărbaţilor din gracil ca la dinarici; predomină
Muntenegru), un schelet craniile dolicocefale. In nordul
masiv, predominarea Africii acest tip este numit şi
brahicefaliei şi aplatizarea hamit, deosebindu-se printr-
zonei occipitale a craniului. un aport negroid, iar în
Este frecvent şi în aria Orientul Apropiat este numit
nordică a Carpaţilor semit, distingându-se prin
Româneşti. nasul uşor coroiat.