Proiect realizat de:

Curiman Andrei
Junc Clarissa
Adam Mihai-Alexandru
Mîrzea Bogdan
Radu Oana
Definiția vidului

 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic;

care nu conține aer sau alt gaz; care nu este
ocupat, locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice
gânduri, de orice idei.
 2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în
care particulele materiale existente sunt extrem de
rarefiate. ♦ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu
privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, fără rezultat,
în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.
Definiția cuvântului „a cunoaște”

 1. A lua cunoștință în chip veridic de obiectele și de

fenomenele înconjurătoare; a stabili în chip obiectiv
natura, proprietățile unui lucru, relațiile dintre
fenomene, a le da o interpretare conformă cu
adevărul.
 2. A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului,
experienței; a fi luat cunoștință de ceva.
 3. A ști, a afla cine este cineva, a identifica ceva; a fi
făcut (personal) cunoștință cu cineva, a fi luat
cunoștință de ceva.
Vidul în fizică
 În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu.
 „Vidul perfect” este o idealizare; în realitate orice spațiu conține o
cantitate oarecare de materie. Cea mai bună aproximare a vidului
perfect este spațiul interstelar, în care cantitatea de materie prezentă este
extrem de mică.
 Fizicienii folosesc denumirea de „vid parțial” pentru a descrie situațiile
reale în care gazul a fost extras dintr-o anumită incintă într-o măsură
considerabilă.
 Uneori în inginerie se folosește denumirea de „vid” și atunci
când presiunea dintr-o incintă este mai mică decît presiunea atmosferică.
 Ca orice presiune, presiunea din „vid”, în general mică, se măsoară în
unitățile numite Pascal (simbol: Pa) sau și Torr (simbol: Torr). În
astrofizică și în astrologie, vidul este conceput ca spațiul dintre
dimensiuni unde nu există nimic: nu lumină, nu întuneric, nu sus, nu jos,
deci tot este absent.
Exemple de presiune
 Presiunea atmosferică: 101,3 kPa (760 Torr)
 Aspirator casnic: cca. 80 kPa (600 Torr)
 Pompă de vid mecanică: 100 Pa ... 100 μPa
(1 Torr ... 10−6 Torr)
 Spațiul extra-atmosferic din jurul Pămantului:
cca. 100 μPa (10−6 Torr)
 Pompă criogenică: 100 nPa ... 1 nPa
(10−9 Torr ... 10−11 Torr)
 Pe suprafața Lunii: cca. 1 nPa (10−11 Torr)
 Spațiul interstelar: cca. 1 fPa (10−17 Torr)
Existența materiei în vid
 În fizica clasică, vidul este un spaţiu lipsit de
materie. Conform teoriei cuantice însă, vidul
este de fapt plin de materie.
 Savanţii au avut puţine dovezi cu privire la
acest lucru, din anii '40 până astăzi. Ultimele
experimente au oferit însă noi dovezi ale
existenţei materiei în vid, relatează Curiosity.
 Această descoperire ar însemna foarte mult
pentru cercetarea în fizică cuantică.
Existența materiei în vid
 Pentru a fi mai clar, trebuie menţionat că fizica clasică
defineşte vidul precum un spaţiu lipsit de materie. Dar
în domeniul cuantic, nu poate fi discutat în aceiaşi
termeni. Are de-a face cu principiul incertitudinii al
lui Heisenberg, care spune, în termeni foarte generali, că
există o limită a cunoaşterii noastre în legătură cu
particulele cuantice. Deoarece orice în mecanica
cuantică este şi undă şi particulă, dacă se cunoaşte
poziţia particulei, nu i se poate cunoaşte acceleraţia şi
invers. Acest lucru se poate reduce la ideea că vidul nu
este chiar gol. De fapt „musteşte” cu particule care
dispar şi apar la întâmplare, creând un câmp energetic
fluctuant.
Existența materiei în vid
 Nu a fost însă nicio dovadă a acestui principiu, doar
dovezi indirecte prin examinarea radiaţiilor emise de
atomii de hidrogen şi de forţele emise de plăcile de
metal apropiate.
 Apoi în 2015, o echipă de savanţi germani conduşi de
Alfred Leitenstorfer a anunţat că au detectat în mod
direct câmpul de energie prin declanşarea unui impuls
de laser în vid şi observarea schimbărilor în
polarizarea luminii. Aceste schimbări, susţin aceştia,
au fost cauzate de fluctuaţii în vidul cuantic. Totuşi,
mulţi factori pot cauza această fluctuaţie, deci
rezultatul este dezbătut.
Marea descoperire
 Într-un final, în 2017, Leitenstorfer şi echipa sa au publicat
ceea ce poate reprezenta dovada clară a fluctuaţiilor în
vidul cuantic. Au folosit aceeaşi tehnică cu laser, dar cu un
impuls şi mai scurt, care era doar jumătate din
dimensiunea undei de lumină în câmpul studiat, pentru a
genera ceea ce este cunoscut drept „lumină îngrămădită”,
sau lumină care a fost încetinită într-un anumit segment
din spaţiu-timp.
 Conform echipei de cercetare, această „îngrămădeală” se
comportă precum ambuteiajele de pe şosea: „dintr-un
anumit punct, unele maşini încetinesc. Ca rezultat, în
spatele acestor maşini se formează o aglomerare, în timp
ce densitatea din faţa acestora va descreşte. Ceea ce
înseamnă că atunci când aplitudinile descresc într-un loc,
cresc în altul.
Marea descoperire
 Astfel, geniul a constat în detectarea acestora mai degrabă în
timp, decât în spaţiu, procedeu care ar fi dus la deranjarea
sistemului. Acest lucru este cu putinţă având în vedere că teoria
relativităţii speciale a lui Einstein sugerează că spaţiul şi timpul
sunt la fel în vid. Combinând tehnica menţionată mai sus cu
această teorie, au obţinut dovezi directe ale fluctuaţilor, chiar şi
un fenomen interesant unde fluctuaţiile au coborât mai jos
decât cel mai mic nivel de energie care era cunoscut (imaginea
de mai jos).
Marea descoperire
 Astfel, geniul a constat în detectarea acestora mai degrabă în
timp, decât în spaţiu, procedeu care ar fi dus la deranjarea
sistemului. Acest lucru este cu putinţă având în vedere că teoria
relativităţii speciale a lui Einstein sugerează că spaţiul şi timpul
sunt la fel în vid. Combinând tehnica menţionată mai sus cu
această teorie, au obţinut dovezi directe ale fluctuaţilor, chiar şi
un fenomen interesant unde fluctuaţiile au coborât mai jos
decât cel mai mic nivel de energie care era cunoscut (imaginea
de mai jos).
Concluzii
 Dacă într-adevăr au găsit o metodă care să detecteze aceste
particule fără să le deranjeze, au deschis o uşă în cercetarea
fizicii cuantice. Până acum, savanţii nu au fost capabili să
detecteze în mod direct particulele cuantice, dar această nouă
tehnică poate deschide calea multor descoperiri.
 Aceste descoperiri necesită verificări, dar dacă se adeveresc,
pot revoluţiona toată fizica.
Vidul în matematică
 Mulțimea este unul dintre cele mai importante
concepte ale matematicii moderne. Deși teoria
mulțimilor a apărut abia la sfârșitul secolului
XIX, aceasta este acum omniprezentă în educația
matematică, încă din școala elementară. Acest
articol este o scurtă introducere în ceea ce
matematicienii numesc teoria "intuitivă" sau
"naivă" a mulțimilor; pentru mai multe detalii
vezi articolul teoria naivă a mulțimilor. Pentru o
considerație riguroasă, axiomatică, vezi teoria
axiomatică a mulțimilor.
Vidul în matematică
 Există unele mulțimi care au atât de mare
importanță matematică și sunt referite atât de des
încât ele au obținut nume și notații simbolice
speciale, pentru a se opera mai ușor cu ele. Una
din acestea este mulțimea vidă.
 În matematică, o mulțime se numește vidă dacă
și numai dacă ea nu conține niciun element. Se
noteză cu „Ø” (simbol introdus de către
Bourbaki).
 Mulțimea vidă este o submulțime a tuturor
mulțimilor: Ø ⊂A
Operații cu mulțimea vidă
Ø ∪A = A
 Ø ∩A = Ø
A - Ø = A
Ø - A= Ø
Găsirea soluțiilor unei ecuații
 Încercăm să găsim o valoare naturală a lui x
care să verifice ecuația: x+1=0
Ecuația nu admite soluții naturale, adică
mulțimea soluțiilor ecuației este mulțimea
vidă (Ø).
Această ecuație poate avea soluții concrete
doar extinzând domeniul, căutând rezolvarea
în mulțimea numerelor întregi (Z).
Concluzie
 Astfel se poate observa modul în care noi
cautam răspunsuri la întrebări care, din
cauza condiției noastre umane, nu sunt
accesibile.
 Nu putem știi cu exactitate când și cum a
fost creat Universul, ce se va întâmpla în
viitor, și multe altele, ci doar sa speculăm,
găsind răspunsuri pe care le putem percepe.
Bibliografie
 https://dexonline.ro/definitie/vid
 https://dexonline.ro/definitie/cunoa%C8%99tere
 http://www.descopera.ro/stiinta/16192741-dubla-descoperire-
remarcabila-facuta-de-fizicieni-vidul-nu-este-spatiu-gol-si-
particulele-cuantice-au-fost-in-premiera-observate-direct
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tabel_de_simboluri_matematice
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Mul%C8%9Bime