PIRAMIDA

Gradul redus de reproductibilitate a unor experimentari efectuate in interiorul unor modele ce reproduc la scara piramida lui Keops, dublat de diversitatea deosebita a influentelor acestei forme asupra evolutiei unor sisteme vii sau nevii, a polarizat atentia oamenilor de stiinta in jurul intrebarii: exista sau nu efectul de piramida ? Cu toata aparatura ultramoderna de care dispunem azi si cu toata experienta acumulata in ultimele decenii privind cercetarea experimentala, comunitatea stiintifica nu a dat inca un raspuns ferm la aceasta intrebare. Rezultatele obtinute de diferiti experimentatori ramin de multe ori evenimente singulare, neputand fi reproduse in alte laboratoare sau nici chiar de cei ce le-au obtinut pentru prima data. i cu toate acestea, rezultatele experimentale inregistrate sunt o marturie a prezentei unui fenomen fizic, palpabil, care iese din limitele unor simple abateri, fluctuatii sau erori experimentale si care este declansat de conditii inca putin intelese. !ornind de la realitatea existentei complexului marilor piramide de la Gizeh, ce contine si piramida lui Keops, si tinand seama de numeroasele informatii "#$ ce razbat inca din %ntichitate privind rolul initiatic, esoteric al acestor constructii, se naste firesc o intrebare de baza: Oare modul in care gandim azi un experiment este adecvat studiului privind "efectul de piramida"? Oare o regandire principial diferita a modului de a efectua experimentele in piramida nu ar conduce la rezultate mai reproductibile si deci abordabile intr-un demers stiintific? Se poate vorbi de o energie captata sau generata de aceasta forma geometrica regulata? Trebuie oare sa cautam prezenta unor "informoni", gravitoni, "cotoni" sau cine stie ce alte particule ce ar putea fi raspunzatoare de efectele observate, sa incercam sa "indesam" fenomenul studiat in tiparele actuale ce explica totul prin interactiuni de particule? Sau mai degraba sa dam crezare pasajului din cartea "Viata invatatorilor "in care, prin metode paranormale ce ar putea constitui in sine o alta tema, ni se releva ca: "datele stiintifice inzidite in enorma sa masa de piatra nu au fost incluse acolo pentru progresul stiintei, caci trebuie sa fii deja foarte versat pentru a le intelege" %cest pasaj sugereaza ca rezolvarea enigmei legate de !iramida este conditionata de rezolvarea in prealabil a altor &sarade& si mistere ale 'niversului. (n acest sens, piramida ar putea fi considerata pentru moment un fel de "obiect didactic" prin al carui studiu cercetatorul ar putea sa filtreze, dupa criterii de maxima universalitate, o parte din informatiile pe care le detine.

) prima privire asupra modului de dispunere a piramidelor ce formeaza complexul de la Gizeh, asupra proportiilor si dimensiunilor megalitice utilizate *dimensiuni ce impun respect si azi cu toate progresele tehnologice remarcabile facute intre timp si cu care ne tot laudam+ sugereaza existenta unor legi de constructie riguroase, nespecifice unui complex arhitectural obisnuit, si cu atat mai mult al unuia cu caracter funerar. i pentru a putea intelege cate ceva din semnificatiile acestor constructii ar trebui sa putem patrunde starea de spirit a acelei vremi, sa intelegem modul in care gandeau si ce cautau a implini in viata cei de acum citeva mii de ani i poate cel mai usor pentru noi ar fi sa reconsideram gandirea pitagoreica, caci este aproape de sufletul nostru romanesc prin insasi legatura subtila dintre !itagora si ,amolxe. !senta - poate fi considerat primul cuvant hotarator si caracteristic al filozofiei grecesti. -l semnifica sursa si principiul fenomenelor si fiintelor. Conform definitiei date de %ristotel, esenta este principiul absolut din care "deriva toate, el ramanand intact" %tribuirea rolului de esenta diferitelor fenomene sau fiinte a generat concepte filozofice diferite. pecific scolii pitagoreene este atribuirea rolului de esenta nu materiei, ci .umarului, care nu are continut, nu este materie ci doar ordine, este principiu sintetic fara a fi legat de simturi, este "#RMA .umarul este un fel special prin care se exprima forma. (n lucrarea sa &/ilosofia sociala a vechilor greci&, Constantin 0satsos arata ca, in sensul filosofiei grecesti, forma este ceea ce "alcatuieste, ordoneaza, armonizeaza, leaga, defineste, este lege !ar legea nu este altceva decit ordine logica, necesara si universala, este "ogos #aca forma este principiul fiintelor, atunci legea, logosul constituie acest principiu $oate ca numarul nu este decat o prima conceptie timida si oarecum limitata a logosului" (n &0heologumena %rithmeticae&, .icomach expliciteaza aceasta conceptie: "%aosul primitiv, lipsit de ordine si de forma si de tot ceea ce se diferentiaza dupa categoriile de calitate, cantitate etc ,a fost organizat si oranduit dupa &umar". 1eci principii matematice clare, rapoarte si proportii guverneaza atat lumea anorganicului, cat si a organicului si chiar a socialului sau a creatiei umane. "Acest templu este ca si cerul in toate aranjamentele lui" spune o inscriptie de pe un fragment al templului lui Ramses ((, aflat astazi in muzeul din Cairo, explicitand practic ideea de mai sus.

!oate ca in acest spirit ar trebui abordata analiza complexului de la Gizeh, si cautate legaturile profunde cu tonehenge si armisegetusa. tructura geometrica riguros orientata a acestor constructii poate fi considerata rezultatul imprimat vietii sociale de catre tendinta spre o ordine geometrica, universala, astronomica, specifica influentelor culturii grecesti si egiptene, ordine dominata de .umarul de %ur. 1in cele de mai sus poate sa transpara ideea ca inaintasii nostri ar fi putut ajunge la constientizarea unor legi profunde ale universului doar prin contemplarea naturii. %u dezvoltat &ascultarea& naturii si nu &interogarea& cu aparate auxiliare specifice tehnicii de azi. %r aparea astfel o alta idee extrem de interesanta si importanta: obiectul de studiu are o mare influenta asupra celui ce il analizeaza sau il concepe si, din acest motiv, o reintegrare a omului modern in .atura ar putea fi conditionata de intelegerea si utilizarea notiunii de /orma. (n acest context, ideea de /orma naturala poate deveni un concept - sinteza, ce isi are originea in ideile de frumos si de armonie din %ntichitate, in ideea de proportie utilizata in estetica si teoria artei, in conceptele: eficient si economic din ultima perioada, in ideile de evolutie entropica si negentropica a sistemelor complexe departe de echilibru, de ordine si organizare in haos, in ideile de simetrie, omotetie, similaritate si autosimilaritate prezentate in teoriile privind structurile fractale si structurile geometrice bazate pe numerele de aur etc. Realizarea prin procese tehnologice a acestor forme ar putea conduce la ceea ce noi intelegem prin tehnologie naturala 1ar, sa revenim la !iramida. %m putea emite o ipoteza: !iramida este o forma geometrica speciala, un obiect artificial care, prin utilizarea anumitor proportii speciale, a unor materiale si tehnici de constructie adecvate si printr-o amplasare bine aleasa, capata proprietati deosebite, un fel de &rezonanta& subtila cu 'niversul. (n acest sens poate fi privita ca fiind un prototip al ortotehnologiei * in sensul definit in )rtofizica de 2ihai 1raganescu+.

%ceasta este doar o ipoteza. .u avem voie sa trecem mai departe construind un &munte de teorii& pana cand aceasta ipoteza nu se probeaza a fi adevarata. )ricum inainte de a sugera o serie de experiente interesante si utile sa mai recapitulam cate ceva din ceea ce se cunoaste sub numele de efect de piramida. 2aretia si in acelasi timp simplitatea complexului de la Gizeh au atras atentia si nedumerirea specialistilor din toate generatiile. ute de expeditii s-au perindat prin fata finxului incercand sa inteleaga scopul acestei risipe aparente de energie. 2ii de pagini au fost umplute de parerile celor ce au meditat la poalele imensului edificiu de #33 m inaltime al piramidei lui Keops. 1ar nici una din aceste pareri nu a fost atat de socanta prin implicatii ca cea facuta de francezul %ntoine 4ovis, care, prin #567, afirma ca in interiorul piramidei are loc un proces de mumificare naturala. %firmatia se baza pe o observatie facuta la fata locului referitoare la mumificarea micilor vietuitoare care-si gasisera moartea in interiorul piramidei. 1eci in loc de schelete, asa cum ar fi fost normal, cercetatorul a colectat vietuitoare bine conservate prin deshidratare. Revenit in /ranta, 4ovis are nastrusnica idee sa-si construiasca o piramida din carton, care respecta proportia celei egiptene , sa o orienteze pe directia . si, in pozitia echivalenta camerei regelui, aproximativ la #89 din inaltime, sa plaseze cadavrul unei pisici. pre mirarea lui, cadavrul s-a deshidratat, mumificandu-se. %sa a inceput studiul inedit, si azi controversat, al -fectului de piramida. Rand pe rand, cercetatori din numeroase tari au prezentat rezultate ale unor experiente in care piramida, sau mai general forma geometrica a unui spatiu, poate influenta desfasurarea unor fenomene fizice. 1rbal si !avlita din Cehoslavacia, -ric 2c:uhan din Canada, )ttmar tehle din Germania, George :. 4randes din ' %, la noi in tara 1r. 2arioara Godeanu si un colectiv interdisciplinar, sunt doar cateva nume ale celor ce si-au dedicat o mare parte din activitatea de cercetare acestui domeniu de studiu. !rimul brevet de inventie, deci prima aplicatie &legiferata& a efectului de piramida, ii apartine incepand cu #565 lui Karel 1rbal. 4revetul prezinta un &dispozitiv& de ascutit lamele de ras, respectiv o piramida in interiorul careia, pe un suport adecvat se asaza lama de ras. Cercetarile experimentale efectuate inainte de acordarea brevetului de inventie au aratat ca lama isi mareste de cateva ori durata de utilizare, daca in loc sa fie tinuta in aparatul de ras sau in ambalajul original este pastrata intr-un volum delimitat de o piramida orientata. (n unele cazuri s-a constatat, prin masuratori pe microscop, o &refacere& a taisului unor lame uzate, un fel de ascutire a lamei prin reasezarea structurii cristaline. 1in acel moment *#565+ si pana azi, in punctul considerat activ din interiorul unei piramide orientate s-au plasat cele mai neasteptate obiecte, in speranta ca evolutia acestora ar putea deconspira ceva din mecanismul implicat. ingurul lucru cert obtinut este ca evolutia in timp a majoritatii reactiilor chimice testate, a proceselor de cristalizare sau polimerizare, de imbatranire sau precipitare, este afectata de forma spatiului in care se desfasoara reactia. $otul se petrece ca si cand "orma, si in special piramida, ar %uca, in anumite conditii rolul unui catalizator sau al unui inhibitor &alitatea reactiei sau a procesului nu se modifica' o reactie de polimerizare ramane o reactie de polimerizare( In schimb viteza de desfasurare a procesului poate suferi variatii suficient de mari pentru a exclude erorile experimentale Deci ceva se intampla cu "$impul" in acel )patiu, vrand parca sa confirme o butada de acum *+++ de ani care spune ca' $otul se teme de $imp, doar $impul se teme de Piramida(

)i pentru ca in fiecare ,!$-ist se afla si un potential descoperitor al misterului ce invaluie inca efectul de piramida, si pentru ca experienta proprie este de neinlocuit, va rugam sa ne comunicati eventualele voastre experiente .om deschide astfel o pagina noua dedicata "ormei in general si Piramidei in special &omunica Acum( ,u mai sta pe ganduri(( De asemenea se poate incepe o aventura a cunoasterii prin a construi o piramida si a experimenta Iar daca cineva ar dori sa incerce o modelare a efectului de piramida, poate ca nu ar fi lipsit de interes sa citeasca unele lucruri din lista bibliografica de mai %os sau despre o serie de ipoteze ce sugereaza implicarea "campului mental"

,/MAR/0 D! A/R
!entru a intelege sensul dat de filozofii antici numarului, trebuie sa facem distinctie intre: filozofia atasata numarului, teoria numerelor si calculul cu numere. (n sensul enuntat de teoria ansamblurilor a lui Cantor, cifra 1 este diferita de numarul 1, de doime sau cuplu si de ideea dualitatii (n spiritul acestei observatii sa ne imaginam un mod posibil de a se fi descoperit .umarul de %ur. %m putea presupune ca introducerea de catre scoala pitagoreana a conceptului de numar masura, *numar definit ca rezultat al raportului dintre doua marimi omogene: a2b+, are radacina in observarea atenta a dezvoltarii in timp si spatiu a viului in general. 1in fotografia

# putem observa dezvoltarea in timp a unui crab iar in fotografia ;, dezvoltarea in spatiu, la un moment dat, a frunzelor de pe aceeasi ramura. e remarca in ambele situatii ca dezvoltarea cantitativa conserva forma *din punct de vedere matematic se poate vorbi de o transformare geometrica numita omotetie+. 1in acest motiv, o dimensiune liniara oarecare nu ar putea caracteriza subiectul investigat pe cand raportul a doua dimensiuni perpendiculare tinde sa ramana constant, putand fi utilizat ca prim invariant pentru recunoasterea si clasificarea formelor. 1eci numarul- masura ar putea fi considerat cel mai vec'i estimator capabil sa caracterizeze o forma iar /orma *ipoteza indrazneata+ ar putea fi un &invariant spatio-temporal& ce contine intrinsec o serie de proprietati cu caracter universal, putin cunoscute in prezent. intetizand parerea anticilor, C. 0satsos spune: ""inia domina continutul, (orma domina materia, Spiritul domina natura &imic 'aotic,nimic fara masura de salbatic, nimic prea mare !n toate manifestarile ei )naturii*, fie de marime fie de putere ori culoare exista masura si ordine atata vreme cat ordinea se potriveste cu fiecare element al intregului Si fiecare element, tocmai pentru ca e si "masurat" , serveste intregului, integrandu-se in el +stfel, ansamblul devine ARMONIE Revenind la proportie, putem identifica trei tipuri importante: #+ proportia disjuncta: a2b 3 c2d < ;+ proportia continua: a2b 3 b2c4 si 9+ proportia economica: 5a6b72a 3 a2b 1e mare interes s-a bucurat proportia continua implicata intr-o anumita masura in constructia obiectelor naturale. 1upa cum spunea !hilolaos, la baza lumii se afla &continua legatura& si &masura .aturii& "#$. !laton remarca: "Dar nu este posibil ca doi termeni sa formeze singuri o compozitie frumoasa fara un al treilea. Caci trebuie sa se afle intre ei o legatura care sa i apropie pe amandoi" 'n caz de exceptie il constitue proportia economica care dupa !laton este: " cea mai frumoasa, fiind aceea care isi da siesi si termenilor pe care ii leaga, unitatea cea mai completa" 1eci proportia apare in acest context drept o consonanta intre parti si intreg, consonanta ce confera ansamblului armonie *caracterizata poate prin stabilitate, functionalitate si fiabilitate+. !roportia economica este remarcabila atat prin faptul ca este realizata cu un numar minim de termeni diferiti *a si b+ cat si ca proportie generatoare a numarului de aur . .otand raportul a2b cu x proportia economica devine:

=aloarea primei radacini a primit simbolul consacrat . in urma descoperirii de catre 2ar> 4arr si chooling a unor proprietati matematice remarcabile.

'ltima relatie scoate in evidenta faptul ca o progresie geometrica avand ratia:

este in acelasi timp si multiplicativa si aditiva. )bservatia a stat la baza altui mod de a defini numarul de aur: el fiind limita spre care tinde orice sir format din rapoartele a doi termeni consecutivi din oricare sir generat aditiv in doi timpi, pornind de la oricare doua numere initiale:

'n caz particular al sirului de mai sus este cunoscut sub numele de sirul lui /ibonacci: *, *, 1, 8, 9, :, *8, 1*, 8;, 99, :<, valori utilizate frecvent in biomatematica. %lte doua forme de exprimare a lui scot in evidenta inca o data rolul important pe care acesta il ocupa in seria numerelor:

/aptul ca numeroase constructii naturale sau artificiale folosesc cu prioritate numarul-masura , justifica interesul manifestat inca din antichitate asupra intelegerii sensurilor fenomenologice mascate de numarul insusi. :egatura dintre !iramida si .umarul de %'R este directa caci, in dimensionarea constructiei se utilizeaza proportia continua aplicata triunghiului format din: h *inaltime+, c *jumatatea laturii :+ si a *apotema fetei+ *figura #+. Considerand inaltimea h ca fiind medie geometrica intre c si a , echivalent proportiei continue a2h3h2c putem spune ca

detalii minime pentru constructia efectiva a unei &mini-piramide laborator& destinata propriilor experimente

De la piramida la campul mental

1upa cum stiti, putem identifica o activitate de cercetare fundamentala, ce-si propune sa afle :egile generale ale 'niversului din care facem parte si una aplicativa care urmareste utilizarea practica a cunostintelor existente la un moment dat. 2ajoritatea oamenilor se multumesc sa utilizeze rezultatele muncii cercetatorilor, fara a se intreba cum si de ce functioneaza un aparat oarecare. ingura pretentie pe care o au este ca functionarea aparatului sa fie stabila in timp. Cu alte cuvinte, procesul fizic implicat este de dorit sa fie reproductibil in proportie cat mai mare. =a dati seama ce utilitate ar mai avea sistemul de iluminare din apartamente, daca la o apasare pe comutatorul din sufragerie ar incepe sa curga apa la baie, unde ajunsi repede sa vedem ce se intampla si vrand sa aprindem lumina pornim de fapt cuptorul cu microunde din bucatarie. i daca aceasta interconectare ar fi cumva stabila in timp, treptat ne-am construi o abaca, un fel de tabel de corespondente si ne-am descurca. 2acar am sti cum sa pornim apa la baie. 1ar daca cineva ar schimba legaturile?@ int convins ca cei ce fac cercetare aplicativa ar abandona cautarea imediat caci, fara reproductibilitate, nu exista utilitate practica si nici tratare stiintifica. Raman in cursa doar cei ce simt ca trebuie sa existe in general o legatura intre cauze si efecte, macar una probabilista, sau una care azi nici nu are inca nume. 2ai raman sa caute si cei ce considera ca nu orice proces din natura este supus legii cauzalitatii. %cestia cauta fara a se speria de inutilitatea aparenta a muncii lor. unt maniaci sau genii, iar aceasta eticheta o pune doar timpul. Raporul reproductibil - nereproductibil delimiteaza intre util si inutil doua mari clase de fenomene, aparate si actiuni. 1in pacate, piramida face parte astazi din categoria &aparatelor& cu functionare nereproductibila si deci greu acceptate de cercetarea stiintifica de azi, orientata aproape exclusiv pe eficienta si utilitate imediata si mai putin pe cunoastere fundamentala. i nu se poate spune ca nu s-au efectuat cercetari stiintifice, si nici nu se poate accepta ideea ca rezultatele ar fi pozitive, dar tinute in secret din cine stie ce motive, desi aceasta ultima afirmatie este o parere personala si ar putea fi contestata. Consider ca, in momentul in care misterul efectului de piramida va fi cu adevarat descifrat, el se va rasfrange implicit asupra omenirii in asa masura, incat nu va putea fi principial tinut in secret. 1ar sa enumeram cate ceva despre gradul de nereproductibilitate a fenomenului pe care-l discutam. (ncitati de prezenta unui brevet privind ascutirea lamelor de ras, brevet ce implica seriozitatea informatiilor continute, o echipa de cercetatori ai unui institut de fizica din 0oronto au inceput studii complexe, utilizind microscopia electronica pentru a verifica efectul piramidei asupra gradului de ascutire a taisului lamei. Cu tot efortul si tehnologia de cercetare utilizata nu au putut trage nici o concluzie stiintifica, asa ca au abandonat cercetarea lasand-o in seama &entuziastilor care cred ca asa ceva este posibil&. (n schimb cercetatorii din Germania, utilizand aceeasi tehnica de cercetare, au evidentiat net fenomene de fluaj la nivelul structurii cristaline, pe directiile de deformare plastica mare, implicit pe tais.

i o observatie personala. %m verificat practic efectul piramidei asupra lamelor de ras si am ajuns la concluzia ca durabilitatea acestora creste semnificativ, caci in loc sa reziste ca de obicei la #7-#6 operatii de ras, m-am plictisit eu sa o pun de fiecare data sub mica piramida, si asta dupa aproximativ ;77 de utilizari. !ovestind colegilor &aventura experimentala& am reusit sa gasesc printre ei inca un &cobai& care sa repete incercarea, dar, spre dezamagirea mea si a lui, nu a obtinut nici un rezultat. %u urmat alte cateva saptamini de discutii si dupa ce i-am pus la dispozitie o copie a brevetului scos de 1rbal *.r.5#973+. %m fost surprins sa-l aud povestind despre numeroase experiente reusite, inclusiv cea legata de lama de ras. !ste oare efectul corelat cu starea psihica a experimentatorului? &u dorinta si credinta lui? Poate piramida materializa starea de spirit a cercetatorului determinind pentru aceleasi conditii initiale un rezultat pozitiv, atunci cand experimenteaza un entuziast si negativ, cand experimenteaza un sceptic? (nstitutul tandfort din California este un etalon in competenta si calitatea cercetarilor efectuate. %ici, 1r. 0iller cercetand efectul de piramida constata faptul ca intensitatea efectului scade treptat in timp ca si cand noutatea este cea ce declanseaza ceva care, intrand treptat in &normal&, in cotidian, stinge si intensitatea efectului. -l conchide in cadrul unei conferinte la universitatea din 1reA ca "indiferent care ar fi natura energiilor si fortelor implicate in acest efect se pare ca suntem extrem de interactivi cu acestea" 1in aceste cateva exemple se poate trage o concluzie ce ar servi la emiterea unei ipoteze: tudiul efectului de piramida nu poate fi disociat de studiul capacitatilor paranormale ale psihicului uman %dmisa aceasta ipoteza, apare mai pregnanta importanta dar si dificultatea de studiu a influentei formei in general si a piramidei in special asupra viului si neviului. Caci, intr-un domeniu in care viul superior organizat pare sa coordoneze implicit sau explicit realitatea, a cerceta in sens clasic pare sa fie o fuga fara sfarsit dupa ceva ce fuge, fugarit de insusi urmaritorul. - ca si cand, sub presiunea mentala a cercetarii obiectul se schimba necontenit( i atunci cum am putea gasi ceva stabil, sau un proces reproductibil, atat de cerut de stiinta clasica? %ceste cateva observatii genereaza o alta ipoteza enuntata in aceasta forma de =.%. /irsoff la un congres international cu tema !sihologia cuantica: "&atura, originea si organizarea vietii necesita interventia unor forte mentale" Mintea nu trebuie conceputa numai ca o minte constienta, ci si ca o forta 'sor de emis ipoteze@ mai greu de sustinut sau demonstrat experimental. 1aca se considera ca exista un camp mental, capabil sa actioneze atat in interiorul corpului pe care-l structureaza, cat si in exteriorul acestuia cand interactioneaza la distanta in procese de telepatie, de tele>inezie etc. atunci, pentru a putea explica interactiunea dintre minte si materie, este necesar sa acordam materiei atribute pe care le poseda mentalul i in acest moment studiul devine speculativ, caci nu avem inca un experiment crucial care sa ateste sau sa infirme ipoteza de mai sus. !utem spune ca am ajuns la granita cunoasterii stiintifice, in sensul in care astazi gandim tiinta. !entru a depasi aceasta granita este necesar sa reconsideram o parte din intelepciunea acumulata de-a lungul vremurilor, sa ne focalizam atentia spre fizica cuantica si biologie si sa dorim cu adevarat sa mergem mai departe@

,u vom gasi strinse laolalta informatiile, ca intr-o carte de scoala !le trebuie culese de acolo de unde s-au oprit Pentru a le simti valoarea si a le extrage, trebuie cunostinte din multe domenii .iitorul se construieste din dorinte si pe baza cunoasterii $recutului !ste ca un %oc de puzzle in care trebuie intai sa identifici piesele ce alcatuiesc tabloul si apoi sa-l si construiesti, fara insa sa stii de la inceput cum arata acesta( Citesti mult si dintr-un articol intreg, de cele mai multe ori intr-o limba straina, ramai doar cu o fraza. bine sa o extragi din acel text, impreuna cu titlul si pagina lucrarii pentru ca mai apoi, cand totul se aduna si prinde contur sa poti sa te intorci si sa recitesti cu alti ochi articolul. - o tehnica obisnuita. Cere munca si migala si speranta ca pana la sfarsit va rezulta ceva. !ste munca obisnuita a unui cercetator adevarat. (ata cateva fraze acumulate din studiile biblografice efectuate si care fara o legatura logica directa, vizeaza subiectul discutat. 0reptat, pe masura ce cercetarea experimentala evolueaza, o parte din aceste fraze isi vor gasi locul. istemul nervos central, desi este sediul unor curenti electrici de mica intensitate, pare sa nu fie perturbat esential de prezenta unor cimpuri electromengnetice puternice *din apropierea unor emitatoare, unor motoare electrice etc+. %cesta ar sugera faptul ca operatiile de baza desfasurate in sistemul nervos nu sunt de natura electromagmetica. (nteractiunile ! ( par a se desfasura astfel incat sa afecteze sistemul vizat, in vederea obtinerii efectului Dorit, in modul cel mai economic. 1eci se poate suspecta ca interactiunea nu are loc asupra elementului vizat in experienta, ci asupra celui mai &slab& element din lantul de masura. Considerind o interactiune la nivel cuantic intre minte si materie, se poate admite ca observatorul unor fenomene atat de delicate poate deveni martorul propriului proces de observare - in sensul interactiunilor cuantice legate de principiul de incertitudine. %stfel, din punct de vedere al unui observator, producerea unor fenomene ! ( poate fi datorata chiar procesului de observare *efect de observare+, un fel de interferenta intre )bservator si )biectul observat, regasita in anumite conditii la scara macroscopica. (n acest caz fenomenul este in principiu subiectiv *dependent strict de un anume subiect+ si trebuie tratat ca atare

%lta formula 4una tizule, =ad ca te-ai bagat pe aici, in grupul celor care cred in efectul de piramida...-u, unul, n-am simtit efectul nici al apei de piramida, nici lamele nu mi s-au ascutit@... 0otul e sa crezi ca efectul te va ajuta...sau nu ajuta pe toata lumea... .umarul de aur a ascuns intotdeauna mari mistere. Cercetari complexe au ajuns la concluzia ca intreaga natura si chiar intreg universul este structurat respectand fidel proportia perfecta si exacta a numarului de aur. Marile constructii antice, precum piramidele sau temple si catedrale, respecta, de asemenea, proportia fidela a acestui numar de aur. El reprezinta armonia si perfectiunea in creatie. .umarul
*sectiunea+ de aur are alta valoare de cum ai scris tu aici, fB#,C#D7995DDE. .., primul nr. irational descoperit. (nteresant ca

inversul acestuia este 7,C#D.799.5DD. ..., adica doar partea zecimala. %poi mai exista o relatie interesanta:

-ste desigur ceva fundamental, deoarece acest raport stabileste clar o legFturF Gntre armonia asimetricF, reprezentatF de sectiunea de aur si perfectiunea cercului, exprimat prin numarul !(. :egFturile Gntre aceste numere sunt mult mai profunde. -le au stat la baza construirii marilor edificii antice. 'na dintre ele este Marea Piramid= de la >izeh. Cel putin aici, datele sunt tulburFtoare. HmpFrtind perimetrul bazei la Gnaltimea piramidei vom obtine C,;D adicF ;pi. %ceastF piramidF are valoarea unghiului de Gnclinare a fetelor de 6#I6#J. 1acF raportul dintre apotemF si jumFtatea bazei este egal cu #,C#D adicF /, vom obtine o piramidF cu fetele Gnclinate la 6#I67J, adicF cu o diferentF de #J fatF de piramida pi. 1e altfel, raportul real al fetelor este #38##, adicF 6#I67J96JJ. !iramida fiind oblicF, se construia urcKnd cu E si GnaintKnd pe orizontalF cu ;. !anta rezultatF este #38##. 1e aici si pana la a pune o mica piramida de cristal de cuart in varful piramidei tale e o inventie deosebita... mai ramane sa demonstrezi ca nu degeaba acea piramida de cuart , asemenea cu cea mare, de lemn, amplifica fenomenul de captare a energiei divine. % experimentat cineva fenomenul?