Sunteți pe pagina 1din 5

Informaii secrete MISTERIOSUL MOTOR AL LUI KEELY, O ULUITOARE DOVAD A EXISTEN EI !ELEI DE"A !IN!

EA #OR E #UNDAMENTALE $AKAS%A TATTVA&


n anul 1890, un genial inventator american, pe nume John Keely, a realizat un tainic dispozitiv sinergetic (care, aparent, nu consuma absolut deloc energie) care ac iona, dup! cum a"irma chiar el, pe baza legilor #$%&'(')$*, capt+nd ,"or a eterului- ((K(./( 0(001( sau cea de2a cincea "or ! "undamental!), pentru a o "ace s! se trans"orme 3n energie 4i pentru a produce unele e"ecte antigravita ionale5 6up! ce a inventat acest prim model, Keely a mai realizat dup! aceea un mare num!r de dispozitive 4i aparate care, dup! cum arat! m!rturiile vremii, puteau s! produc! o gam! "oarte mare de e"ecte uluitoare7 levita ie, dematerializare, materializare etc5 6up! opinia ini ia ilor 3n .1(#( 8&9( 4i dup! m!rturiile propriilor s!i prieteni, Keely s2a a"lat ast"el 3n pragul descoperirii uneia dintre cele mai mari taine ale universului7 aceea pe care se bazeaz! de "apt 3ntregul "undament al "or elor "izice5 (ceast! unitate simbolizeaz! concep ia ideal! a primului principiu mani"estat ((K(./( 0(001( cauzal) prin ,oul de aur-, cu cei doi poli ai s!i (8*' (2) 4i 8('9 (:))5 n aceast! reprezentare, se consider! c! polul pozitiv (:) este cel care ac ioneaz! 3n lumea mani"estat! a materiei, 3n timp ce polul negativ (2) se pierde 3n absolutul necunoscut al lui .(0 ("iin area divin! absolut!)5 *at! ce a"irm! Keely cu privire la "aimoasa sa inven ie, 3ntr2o e;celent! bro4ur! care a v!zut lumina tiparului 4i 3n care el urm!rea s! e;plice "unc ionarea ma4inii sale7 ,n cazul realiz!rii tuturor ma4inilor care au "ost construite p+n! 3n prezent, nu s2a g!sit niciodat! p+n! acum mi<locul de a le determina un centru neutru (0)5 6ac! acest centru neutru (0) s2ar "i g!sit, aceasta ar "i pus imediat cap!t di"icult! ilor pe care adeseori le 3nt+mpin! cei care cerceteaz! mi4carea perpetu!, iar aceast! realitate ar "i devenit un "apt stabilit5 (tunci un impuls preliminar, echivalent cu o greutate de c+teva sute de grame ar "i de a<uns pentru a pune imediat 3n mi4care o ma4in! ast"el conceput! 4i dup! aceea ar "ace2o s! "unc ioneze =>#> '0#$#?@$#$, secole 3ntregi5 n concep ia ma4inii mele vibratorii, eu nu am c!utat s! ob in o mi4care perpetu!, ci am alc!tuit un circuit care are cu adev!rat un centru neutru (0), care poate "i dinamizat cu u4urin ! prin intermediul eterului meu vibratoriu ((K(./( 0(001(, am putea spune noi), 4i care, odat! pus 3n activitate de aceast! ,substan !- ((K(./( 0(001(), constituie 3n mod real o ma4in! virtual independent! de mas! (independent! 3ntr2un anumit sens, dar nu "!r! leg!tur! cu ea)5 (ceasta se datoreaz! miraculoasei viteze a unui circuit vibratoriu (rezonant) care a "ost inventat de mine5 0otu4i, 3n ciuda per"ec iunii sale, ma4ina mea are nevoie s! "ie alimentat! cu eter vibratoriu ((K(./( 0(001(), pentru a constitui ast"el un motor independent5 0oate construc iile au nevoie de "unda ii cu o rezisten ! adecvat!, 3n "unc ie de ap!sarea masei pe care trebuie s! o suporte, dar pu ini sunt cei care 4tiu c! "unda iile universului (A(B#&B&.A&.?C?*, am putea spune noi) au ca baz! un punct de vid ((K(./( 0(001() care este in"init mai stabil dec+t o molecul! sau, pentru a e;prima mai bine acest adev!r, un punct intereteric ce nu poate "i intuit 4i 3n eles dec+t de o inteligen ! in"init!5 ($ste, "!r! 3ndoial!, vorba de cea de2a cincea "or !, care nu poate "i total st!p+nit! dec+t prin intermediul lui .(/(.#(#()5 (2 i arunca privirile 3n pro"unzimile unui centru eteric ar echivala cu a ,scotoci- vasta 3ntindere de eter ((K(./( 0(001() a cerului, pentru a2i c!uta

cap!tul 2 cu di"eren a c! primul este c+mpul pozitiv (:), 3n timp ce al doilea este c+mpul negativ (2)5 n ceea ce prive4te volumul planetar, ne 3ntreb!m, privind lucrurile dintr2un punct de vedere 4tiin i"ic, cum se "ace oare c! imensa di"eren ! de volum a planetelor poate e;ista "!r! a dezorganiza ac iunea armonioas! ce le2a caracterizat pe acestea 3ntotdeaunaD $u nu 4tiu s! r!spund convenabil la aceast! 3ntrebare dec+t 3ntreprinz+nd o atent! analiz! progresiv! care are ca punct de plecare misterio4ii centrii eterici care sunt anima i de o e;traordinar de rapid! mi4care de rota ie 4i care au "ost 3nzestra i de c!tre Breator (6?A'$%$?) cu puterea lor atractiv! sau acumulativ!5 6ac! 3ntreba i pe cineva care este puterea misterioas! care transmite "iec!rui atom eteric viteza sa de rota ie inimaginabil! (sau impulsul s!u primar), va trebui s! v! r!spund c! nici o inteligent! limitat! nu va putea vreodat! s! conceap! ce este 3n realitate aceasta5 =iloso"ia acumul!rii este singura prob! c! ideea unei ast"el de puteri a e;istat5 (ria (s"era de "or ! a) unuia dintre ace4ti ,atomi-, dac! ne este permis s! ne e;prim!m ast"el, o"er! la ceea ce este atractiv sau magnetic, la ceea ce este electiv sau propulsiv, toate "or ele receptive 4i toate "or ele contrarii care caracterizeaz! o planet! de cea mai mare dimensiune5 #ezult! deci c!, 3n timp ce se opereaz! acumularea, ecua ia per"ect! r!m+ne aceea4i5 &dat! ce acest minuscul centru eteric a "ost constituit, va trebui 3n mod necesar, pentru a2l clinti de la locul s!u, o "or ! egal! cu cea necesar! pentru a deplasa cea mai imens! planet! dintre cele e;istente5 (tunci, dac! acest centru atomic neutru (0) este deplasat, planeta trebuie s!2l urmeze5 (cest centru neutru suport! 3nc! de la 3nceput 3ntreaga sarcin! a tuturor tipurilor de acumulare 4i r!m+ne neschimbat, "iind -mereu echilibrat, 3n eternitate, 3n s+nul spa iului ve4nic5John, Keely e;plic! ast"el ideea sa, a ,centrului neutruE ,s! presupunem c!, dup! "ormarea unei planete de un diametru oarecare, de e;emplu F05000 de mile (peste G85000 Hm) ori chiar mai mult sau mai pu in, c!ci 3n realitate dimensiunea acesteia nu are nimic de a "ace cu problema 2 se produce o deplasare a materiei, cu e;cep ia unei cruste de I5000 de mile grosime (95000 Hm), l!s+nd un vid 3ntre aceast! crust! 4i un centru de m!rimea unei bile de biliardJ va trebui atunci, pentru a mi4ca aceast! mic! mas! central!, o "or ! la "el de mare ca pentru a clinti carapacea de I5000 de mile (95000 Hm) grosime5 n plus, aceast! mas! central! va suporta la nes"+r4it greutatea carapacei, men in+nd2o echidistant! 4i nici o "or ! contrar!, oric+t de mare ar "i ea, nu le va putea aduce 3n contact5 *magina ia noastr! cedeaz!, d+ndu24i seama de enormitatea greut! ii pe care o suport! acest punct central, 3n care ap!sarea, greutatea dispar555 *at! deci, ce 3n elegem noi 3n realitate printr2un centru neutru555 'umero4i oameni de 4tiin ! ai epocii sale au putut a"la c! secretul s!u implic! ,ampli"icarea "ormidabil! a energiei-, izolarea 4i mani"estarea "or ei eterului ((K(./( 0(001() 4i adaptarea a4a2numitei ,"or e 6*'(.=$#*B$- (3n realitate cea de2a cincea "or ! "undamental!) 3n mecanic!5 0ocmai pentru c! uluitoarea descoperire a lui Keely ar "i putut conduce la cunoa4terea prematur! a unuia dintre secretele cele mai teribile ale Brea iei, secret care nu poate "i l!sat niciodat! pe m+na celor '$@#$9>0*)*, a ap!rut neputin a aproape complet! pentru Keely de a24i, "inaliza cu succes descoperirile5 6espre descoperirea sa, Keely a"irm!7 ,.tudiind cu mult! aten ie concep ia ma4inii mele, vizitatorul care vrea s!24i "ormeze o idee, "ie 4i apro;imativ!, asupra modului s!u de "unc ionare, trebuie 3nc! de la 3nceput s! renun e la orice idee care se re"er! la ma4inile

ac ionate 3n virtutea principiului presiunii 4i aspira iei, al e;pansiunii aburului sau a gazului ori a altora asem!n!toare care ac ioneaz! asupra unui obstacol precum pistonul unei ma4ini cu aburi5 Aa4ina pe care am inventat2o nu comport! nici piston 4i nici dispozitive e;centrice 4i nu e;ist! nici o urm! de presiune 3n aceast! ma4in!, indi"erent care va "i dimensiunea sau capacitatea sa5 .istemul meu, 3n toate p!r ile 4i detaliile sale, at+t pentru ac iunea "or ei pe care am descoperito, c+t 4i pentru di"eritele moduri de utilizare, este bazat pe "or a tainic! a vibra iilor simpatice (#$%&'(')>)5 6eocamdat! va "i imposibil! trezirea sau punerea 3n ac iune a "or ei (eterice), pe care eu am descoperit2o 3n alt mod, 4i va "i la "el de imposibil! punerea 3n "unc iune a ma4inii 3n virtutea oric!rui alt principiu555 (cesta este un adev!rat sistem revolu ionar 4i, chiar 3n viitor, toate opera iile pe care eu le voi "ace cu aceast! ma4in! vor "i conduse tot 3n acest mod, adic! prin teribila "or ! eteric! ce va "i generat! 4i trebuie s! 4ti i c! toate ma4inile mele vor "i puse 3n mi4care doar prin mi<locirea unui "luid tainic ce va ac iona printr2un "ir mecanic5 'umai dup! ani de munc! ne3ntrerupt!, dup! ce am e"ectuat nenum!rate e;perien e care au necesitat nu numai construc ia unui mare num!r de aparate mecanice speciale, ci 4i studiul mig!los 4i cel mai atent al propriet! ilor "enomenale ale substan ei care a "ost numit! de mine ,eterE ((K(./( 0(001(), propriet! i care apoi au produs aceste uluitoare e"ecte, am a<uns 3n "inal s! m! dispensez de toate mecanismele complicate 4i s! ob in un control complet asupra acestei "or e stranii 4i care este at+t de subtil!, despre care v! vorbesc aici5@e de alt! parte, nu este deloc 3nt+mpl!tor "aptul c! John Keely de"inea electricitatea ca "iind ,o "orm! particular! de vibra ie atomic!-5 n aceast! privin ! el are per"ect! dreptate, dar aceasta este electricitatea din planul "izic5 $l chiar estima "luidul vibra iilor moleculare ca "iind de 10050005000 vibra iiKs, "luidul vibra iilor intermoleculare ca "iind de G00050005000 vibra iiKs, "luidul vibra iilor atomice ca "iind de 90050005000 vibra iiKs, "luidul vibra iilor interatomice ca "iind de F5L0050005000 vibra iiKs, "luidul vibra iilor eterice ca "iind de 8510050005000 vibra iiKs, "luidul vibra iilor intereterice ca "iind de FM5G0050005000 vibra iiKs5 6ac! ne 3ntreb!m de ce nu i2a "ost permis lui Keely s! ating! o asemenea limit!, r!spunsul pentru noi, ca ini ia i yoghini, este simplu7 pentru c! ceea ce el a descoperit 3n mod incon4tient este teribila "or ! sideral! pe care o cuno4teau atlan ii 4i care se numea A(./A(K5 (cestei "or e, str!vechii 3n elep i (#*./*) ai *ndiei i2au dat, 3n a lor (.0#(21*68( (,Ntiin a secret! a armelor de distrugere-), numele de (K(./( 0(001(5 (ceast! "or ! teribil! este "aimosul 1#*C, despre care vorbe4te OulPer Cytton 3n lucrarea sa ,Boming race- (,#asa viitoare-)5 1#*C2ul este energia (0&0@?0$#'*B> a raselor viitoare ale umanit! ii5 (ceast! "ormidabil! "or ! vibratorie ((K(./( 0(001() care, 3n anumite scrieri tradi ionale se spune c! poate "i declan4ata 4i diri<at! 3mpotriva unei armate aeriene de (9'*2#(0/(2uri (literal, ,1ehicule de "oc- 2 1*A('( 2 un "el de vehicule zbur!toare, asem!n!toare cu &5%5'52urile, despre care se vorbe4te 3n numeroase lucr!ri secrete care se re"er! la 4tiin a str!veche din *ndia 4i de asemenea 3n poemele epice indiene) sau poate "i utilizat! ca mi<loc de propulsie 3n cazul unui vehicul zbur!tor, poate, de asemenea, con"orm instruc iunilor care sunt date 3n (.0#(21*68(, s! reduc! 3n c+teva secunde la cenu4! 1005000 de oameni 4i ele"an i la "el de u4or cum un tr!snet care love4te un 4oarece 3l "ace imediat s! devin! cenu4!5 (cest aspect este e;primat 3n mod alegoric 3n 1*./'? @?#('(, 3n #(A(8('( 4i 3n alte lucr!ri 3n care este descris episodul re"eritor la 3n eleptul K(@*C(, a c!rui privire era 3nzestrat! cu o energie stranie care i2a trans"ormat

aproape instantaneu pe cei Q05000 de "ii ai lui .(9(#( 3ntr2un morman de cenu4!5 (ceast! situa ie "abuloas! este e;plicat! 3ntr2un anume mod 3n lucr!rile ezoterice 4i la aceast! teribil! energie secret! se "ace aluzie sub numele de K(@*C( (K(./( 2 -ochiul- lui K(@*C( (aluzia la (J'( B/(K#( indic! aici "aptul c! aceast! energie tainic! ce provine din (K(./( 0(001( poate "i controlat! numai prin intermediul acestui centru subtil de "or !)5 (naliz+nd raportul dintre consisten a material! a atmos"erei 4i aceea a "lu;urilor eterice pe care le2a ob inut gra ie procedeului pe care 12a inventat spre a -rupe- ast"el moleculele de aer cu a<utorul vibra iilor (energiilor) eterice, Keely a spus7 -n aceast! direc ie, trebuie s! se 4tie c! acesta este la "el ca 4i raportul care e;ist! 3ntre platin! 4i gazul hidrogenat5 .epara ia (declan4area) energiei moleculare a aerului nu ne conduce dec+t la prima subdiviziuneJ separa ia (declan4area) energiei intermoleculare la cea de a douaJ separa ia (declan4area) energiei atomice la cea de2a treiaJ separa ia (declan4area) energiei interatomice la cea de2a patraJ separa ia (declan4area) energiei eterice, la cea de2a cincea, iar separa ia (declan4area) energiei intereterice la cea de2a 4asea subdiviziune sau, alt"el spus, la asocierea pozitiv! cu eterul luminos5 n argumentul meu introductiv am sus inut c! acesta constituie 3nveli4ul vibrator al tuturor atomilor5 n de"ini ia pe care eu am dat2o atomului, nu m! opresc la a 4asea subdiviziune, 3n care energia acestui eter luminos se mani"est! 3n "orma sa grosier!, dup! cum o dovedesc cercet!rile mele5 $ste posibil ca "izicienii zilelor noastre s! considere aceast! idee ca "iind un capriciu al imagina iei5 $ste 3ns! posibil ca, 3n timp, aceast! teorie s! "ie con"irmat! de studiul apro"undat al luminii, care 34i pune simplitatea 3n eviden ! 3n cadrul cercet!rilor 4tiin i"ice5 $u mai sus in c! sunetul (la "el ca 4i mirosul) este 3n realitate o substan ! real! 2de o consisten ! (grad de subtilitate) necunoscut! 4i miraculoas! pentru omul de r+nd 2 care eman! dintr2un corp 3n care ea a "ost produs! prin lovire 4i care proiecteaz! corpusculi adev!ra i de materie, particule interatomice, care se deplaseaz! 3n aer cu viteze de 151F0 de picioare (GM0 m)Ksecund!, iar 3n vid, de F05000 picioare (Q5QQQ,QQ m)Ksecund!5 .ubstan a ast"el diseminat! "ace parte integrant! din masa agitat! 4i, dac! ea este continuu men inut! 3n aceast! stare de agita ie, va s"+r4i, la cap!tul unui anumit ciclu temporal, prin a "i complet absorbit! de atmos"er! sau, pentru a ne e;prima mai corect, va trece 3n atmos"erei, ating+nd un grad elevat de subtilitate, corespunz+nd st!rii de subdiviziune care 3i permite s! se elibereze de corpul de care era "i;at!555 .unetele 2 vibra ii care se propag! sub "orm! de s"ere eterice, disemin+ndu24i tonurile (compuse) R penetreaz! 3n modul cel mai real toate substan ele care se g!sesc 3n raza bombardamentului lor atomic5 .unetul clopotului 3n vid elibereaz! atomii acestuia cu aceea4i vitez! ca 3n aer liber 4i p!str+nd acela4i volum, iar dac! starea de vibra ie a clopotului va "i men inut! "!r! 3ntrerupere timp de c+teva milioane de secole, acesta se va re3ntoarce 3n 3ntregime la elementele sale constitutiveJ mai mult dec+t at+t, dac! mediul 3ncon<ur!tor va "i ermetic 3nchis 4i su"icient de rezistent, vidul din <urul clopotului va "i adus la o presiune de mai multe mii de Hilograme pe centimetru p!trat, datorit! substan ei ast"el produse5 6up! estimarea mea, sunetul, dac! 3l de"inim clar, nu este altceva dec+t tulburarea echilibrului atomic, care dup! aceea conduce la desprinderea unor veritabili corpusculi atomici, iar substan a ast"el pus! 3n libertate trebuie cu certitudine s! apar in! unei anumite categorii de curent eteric5 n aceste condi ii, nu este logic s! presupunem c!, dac! acest curent va "i men inut 4i dac! corpul va "i ast"el privat de elementele sale, el va

s"+r4i prin a disp!rea 3n 3ntregimeD 0oate corpurile regnurilor animal vegetal 4i mineral sunt la origine "ormate din acest eter "oarte subtil 4i 3n "inal ele nu "ac dec+t s! se re3ntoarc! la subtila lor stare gazoas!, dac! le plas!m 3ntr2o stare de echilibru speci"ic5 n ceea ce prive4te mirosul, nu ne putem "ace o idee clar! asupra e;tremei 4i minunatei sale subtilit! i dec+t in+nd seama c! o vast! arie spa ial!, s"eric!, poate "i impregnat! timp de mul i ani de zile de un singur gr!unte de mosc care, dac! este c+nt!rit dup! aceasta, se va constata c! el nu 4i2a pierdut prea mult din greutate5 Aarele parado; re"eritor la "lu;ul particulelor ordonate este c! le putem chiar 3nchide 3ntr2un recipient de sticl!5 (tunci avem o substan ! mult mai "in! structural dec+t sticla care o con ine 4i care totu4i nu poate -sc!pa-5 $ste ca 4i cum o sit! cu ochiuri su"icient de mari 3nc+t s! permit! trecerea unor bile ar re ine totu4i nisip "in, care nu ar putea s! treac! prin eaJ de "apt, acesta este un ,recipientE molecular care atunci con ine o substan ! atomic!5 (ceasta este o problem! generatoare de con"uzie pentru cei care s2au aplecat s! o studieze5 6ar oric+t de -"in!- ar "i emana ia "luid! a mirosului, ea se a"l! totu4i 3ntr2o rela ie "oarte grosier! cu substan a de subdiviziune care guverneaz! curentul ("lu;ul) magnetic (curentul de rezonan !)5 (ceast! subdiviziune se a"l! deasupra sunetului, care este treapta imediat urm!toare5 (c iunea curentului ("lu;ului) unui magnet prezint! unele analogii cu partea receptiv! 4i cu cea emisiv! ale creierului uman, acesta restituind, a4a cum am ar!tat, 3n mod constant, o propor ie 2 care tot scade 2 dintr2un total dat (la 3nceput)5 (cesta este un e;emplu semni"icativ de control e;ercitat de mental asupra materiei 4i este evident c! acest control sistematic mic4oreaz! sau, cu alte cuvinte, diminueaz! gradat materia "izic!, p+n! c+nd, 3n "inal, are loc disolu ia (dematerializarea) complet! a respectivei materii5 Aagnetul natural 34i pierde ast"el treptat "or a 3ntr2o propor ie constant!, devenind 3n cele din urm! complet inert5 6ac! noi am putea egaliza raportul (leg!tura) care e;ist! 3ntre materie 4i mental, men in+ndu2l dup! aceea constant, am tr!i apoi etern 3n condi ia noastr! "izic! dac!, evident, "izicul nu ar su"eri nici o depreciere5 0otu4i, eu consider c! deprecierea "izic! s"+r4e4te prin a ne conduce la 3nceputul (@#(9?C) unei evolu ii in"init superioare, adic! la eliberarea eterului pur ((K(./( 0(001() de leg!turile sale cu grosierul aspect molecular, ceea ce este, dup! p!rerea mea, un "enomen de doritBe este aceast! "or ! nou!, c!reia nici 4tiin a actual! nu urm!re4te s!2i dea un alt nume (-eterul-, (K(./( 0(001(), "or ! tainic! ale c!rei e"ecte multiple sunt imposibil de negat, dup! cum de<a au admis mai mul i "izicieni 4i naturali4ti care au vizitat laboratorul lui Keely, "iind martori ai teribilelor ei e"ecteD (cesta este un -mod de mi4care- 3n vid, o sui2generis mi4care, pentru c!, 3n realitate, nu e;ist! materie pentru generarea ei, cu e;cep ia sunetului care, de "apt, este un alt -mod de mi4care- care determin!, "!r! 3ndoial!, o senza ie care apare 3n "iin a noastr!, ca 4i culoarea, prin declan4area unei st!ri de vibra ie (#$%&'(')>)5 Ca "el cum noi, ca yoghini, suntem pe deplin convin4i c! aceste vibra ii speci"ice sunt 3n realitate cauza imediat! a acestor senza ii ((?6*0*1$), tot la "el noi putem s! mai a"irm!m c! aceast! "or ! uluitoare care a "ost descoperit! de genialul cercet!tor Keely nu este de "apt altceva dec+t tainica 4i teribila -a cincea "or ! "undamental!- despre care vorbe4te 4i $instein, sau (K(./( 0(001( din sistemul secret .1(#( 8&9(5