Your Logo

PROF. COORDONATOR: TATOMIR CRISTINA

 Rasa umană este un grup subspecific distinct fenotipic şi/sau geografic, constituit
din indivizi care ocupă o regiune geografica şi/sau ecologică definită şi care prezintă
caracteristici fenotipice şi frecvenţe de gene, prin care se disting de alte asemenea
grupuri.
Rasele se deosebesc între ele printr-o serie de caracteristici morfo-fiziologice (forma
capului, a feţei, nasului şi buzelor, forma părului, pilozitatea facială şi corporală,
pigmentaţia pielii, înălţime etc.), însă prezintă şi numeroase forme intermediare
caracteristice.
Rasele sunt identice însă din punct de vedere al caracteristicilor şi capacităţilor
umane, având aceeaşi şansă de a evolua. Indivizii aparţinând unor rase diferite se pot
încrucişa între ei, având descendenţi fertili. Prezintă aceleaşi grupe sanguine şi
manifestă aceleaşi boli şi paraziţi.
 În studiile de paleogenetică (studiul trecutului bazat pe studierea
genetică a rămășițelor organismelor care au trăit în diferite perioade
istorice) este utilizat ADN-ul mitocondrial, care conferă mai multe
avantaje:

- abundenţa ADN-mt (mai mult de 1.000 de

molecule pe celulă), în comparaţie cu AND
nuclear (2 molecule pe celulă);

- existenţa a numeroase experimente - transmiterea pe linie maternă a ADN-mt

efectuate pe ADN-mt uman; în succesiunea de generaţii;

- absenţa contaminării ADN-mt de către - acumularea mutaţiilor la nivelul ADN-mt

ADN nuclear în eşantioanele analizate; permite stabilirea evoluţiei.
 Originea raselor umane a stârnit şi stârneşte în continuare
numeroase controverse. Cele mai pregnante sunt următoarele
două teorii:

- teoria monocentristă – toate rasele s-au diferenţiat într-o singură regiune , situată
undeva în Asia. Din această rasă primordială s-au conturat două rase majore: rasa
mongoloidă, în nord-estul Asiei şi rasa sud-vestică, constituită din două subramuri –
ramura europidă şi ramura euroasiatică (negroido-australoidă);

- teoria policentristă – diferenţierea raselor a început demult şi a avut un character local:

din populaţiile de pitecantropi (Homo erectus) europeni s-a consolidat rasa europidă, din
grupele de sinantropi (om fosil descoperit în China, foarte apropiat de pitecantrop) au derivat
mongoloizii, iar din populaţiile de pitecantropi africani s-au conturat negrizii.
 În decursul timpului, datorită unui complex de factori,
majoritatea oamenilor de ştiinţă consideră că există trei rase
umane principale:

ALBĂ/EUROPEANĂ/CAUCAZIANĂ NEAGRĂ/ECUATORIALĂ
GALBENĂ/MONGOLOIDĂ
(leucodermă) (melanodermă)
(din care fac parte şi amerindienii,
xantodermă)
 1. Prin ce se distinge rasa europeană
a) faţă ovală;
b) nas proeminent;
c) culoarea deschisă a pielii (în nordul Europei), până la
măslinie în sudul Europei;
d) pilozitatea pielii de obicei accentuată;
e) părul moale drept sau ondulat, variind de la blond la negru;
f) ochii mari, divers coloraţi;
I. RASA EUROPEANĂ g) talia înaltă/scundă.

2. Unde este răspândită rasa europeană

a) întreg continentul european;
b) America;
c) Africa (în nordul şi sudul continentului);
d) Australia;
e) Asia de Sud-Vest;
f) unele areale din Asia de Sud.
 SUBRASE

a) nordică – înalţi, cu trăsături longilinice, prezintă craniu alungit, nas lung şi

drept, păr blond, ochi albaştri, pielea albă-rozată;
b) dinarică – înalţi, cu trăsături longilinice , prezintă craniu cu diametrele
longitudinal şi transversal aproape egale, nas lung şi coroiat, păr negru-castaniu,
ochi negri, pielea închisă;
c) alpină – scunzi şi robuşti (trup şi membre scurte şi groase), prezintă craniu cu
diametrele longitudinal şi transversal aproape egale, nas bont, păr aspru, închis la
culoare, pigmentaţie moderată;
d) mediteranoidă – scunzi, cu trăsături longilinice, fine, prezintă craniu alungit,
faţă îngustă, nas drept, păr negru, moale şi ondulat, ochi negri-strălucitori, pielea
măslinie;
e) esteuropoidă - scunzi şi robuşti (trup şi membre scurte şi groase), prezintă
faţă lată, umerii obrajilor proeminenţi, nas cârn, păr blond-cânepiu, ochi
albaştrii-cenuşii, pielea albă-gălbuie.
Aceste subrase nu se întâlnesc ca populaţii alcătuite numai
dintr-o variantă sau alta, ci ca mixturi de caractere între
indivizi concreţi, uneori greu de clasificat.
 1. Prin ce se distinge rasa mongoloidă
a) pielea de culoare mai închisă (de la galbui la brun-roşiatic);
b) pilozitatea pielii redusă;
b) părul negru şi drept, puternic;
c) ochii alungiţi şi oblici;
d) faţa lăţită, uşor turtită;
e) maxilarele proeminente.

2. Unde este răspândită rasa mongoloidă

a) Asia Centrală şi de Est;
II. RASA MONGOLOIDĂ
b) Arhipelagul Indonezian;
c) unele regiuni ale Oceaniei.

3. Rasei mongoloide îi aparţin şi:

a) populaţiile originare din Asia Centrală şi de Est, Indonezia,
Siberia şi America („pieile roşii”);
b) eschimoşii (din Groenlanda, Canada).
 1. Prin ce se distinge rasa ecuatorială
a) tegumentul foarte închis la culoare, negru, cu pilozitatea corporală
extrem de redusă;
b) forma feţei este variată;
b) părul de obicei închis la culoare şi creţ;
c) buzele groase;
d) nasul lăţit şi plat, turtit;
e) craniul alungit.

2. Unde este răspândită rasa ecuatorială

a) Africa (la sud de Sahara);
b) America (urmare a colonizării cu sclavi negri aduşi din regiunea
III. RASA ECUATORIALĂ anterioară);
c) Asia de Sud;
d) Noua Guinee şi Micronezia;
d) Polinezia (melanezienii, papuaşii).

3. Rasei ecuatoriale îi aparţin şi:

a) aborigenii din Australia (boşimanii).
 Unii autori consideră drept rase distincte cele două
ramuri, respectiv rasa negroidă existentă în cea mai mare
parte a Africii şi rasa australoidă, care se află în restul
teritoriului (Australia).

Se poate spune că diferenţierea rasială este relativ

recentă , realizându-se în ultimele câteva zeci de mii de ani,
majoritatea genelor specifice fiind aceeaşi în întraga
omenire.
 AMESTECUL RASELOR

În specia umană, Homo sapiens sapiens, nu există rase

pure, deoarece o astfel de rasă ar trebui să fie format din
indivizi homozigoţi pentru toate genele alele (secvențe ADN
alternative, cu același locus-poziție fizică, care pot determina
sau nu în trăsături fenotipice diferite), specia umană fiind
extrem de heterozigotă. La om, consangvinizarea (unirea unor
organisme foarte înrudite în procesul fecundației), cu
efectele ei negative, a fost împiedicată prin legislaţie şi religie.
Populaţiile umane prezintă o mare diversitate genetică,
astfel că cel mai adesea deosebirile genetice dintre indivizii
unei rase depăşesc deosebirile genetice dintre rase.
 1. Factori care au 2. Tipuri umane 3. Mai există rase 4. Grupuri rasiale cu
determinat rezultate din pure? mod de viaţă
ancestrală
amestecul raselor amestecul raselor
Întrucât, în decursul
Există, totuşi, grupuri
De-a lungul timpului Astăzi, cele mai timpului, amestecul rasiale, restrânse ca
au avut loc cunoscute tipuri raselor a fost suficient efectiv, care îşi păstrează
amestecuri între rase umane rezultate din de des întâlnit, caracterele şi modul lor
sau între grupurile de aceste amestecuri aproape că nu se mai de viaţă ancestrală:
populaţie aparţinând sunt: poate vorbi astăzi de a) unele triburi
aceleiaşi rase, a) mulatrii; rase pure. amerindiene din jungla
amazoniană;
datorită mai multor b) metişii;
b) pigmeii din inima
factori: c) zamboşii ş.a. pădurii ecuatoriale
a) deplasările masive; africane;
b) colonizările; c) papuaşii din insula
c) conflictele etc. Noua Guinee;
d) boşimanii din Australia
ş.a.
 Toate cercetările de genetică umană nu au reuşit să pună în evidenţă
existenţa unor diferenţe rasiale în ceea ce priveşte frecvenţa genelor care
determină capacitatea intelectuală care se distribuie probabilistic în cadrul
populaţiilor şi raselor umane heterozigote, fiind exclusă probabilitatea
apariţiei unei rase cu frecvenţă mărită de genii, indivizii dotaţi excepţional
(talentele şi geniile) fiind distribuiţi probabilistic în cadrul tuturor raselor
umane, cu frecvenţă similară.
Neomogenitatea, varietatea omenirii nu presupune superiorităţi sau
inferiorităţi “absolute”, ci eventual aptitudini felurite, complementare în
cadrul civilizaţiei umane.
 -rasele umane sunt
eterogene;
-nu există temei pentru a
atribuii particularităţi
CONCLUZII culturale şi intelectuale unei
anumite rase umane;
-rasismul nu are bază
ştiinţifică.