Cuprins : 1. 2. Cum au aprut rasele de oameni de la Adam i Evateoria tiinific i teoria din Biblie. 2 . Culoarea pielii... !.

"orma oc#ilor ! $. %asa europoid ! &. %asa mon'oloid. & (. %asa ne'roid-australoid.. ) ). %asismul1* +. ,elson -andela.i ///012 1*. -artin 1ut#er /in'1!

Cum au aprut patru rase de oameni de la Adam i Eva2

ntrebare: De ce pe Pmnt sunt patru rase de oameni dac de la nceput au fost numai Adam i Eva? Care sunt rasele umane2 Rasele umane sunt tipurile de oameni, ce se disting prin caracteristici cum ar fi: culoarea pielii,aspectul facial,forma craniului, tipul de pr i nl ime! "asele au fost definite, n general, de unele caracteristici e#terne ce se pot deosebi cu uurin ! %asa repre$int un grup natural de oameni, care pre$int un ansamblu de caractere fi3ice ereditare comune4 indiferent de limba4 obiceiurile4 reli'ia i naionalitatea lor. "asele umane sunt: cauca3iana4 mon'oloida4 ne'roidaaustraloida . Ce afirm evoluia2 Diferen ele ntre rase au aprut n acelai mod ca i alte varia ii n tot felul de animale! Ele vor duce la divergen e care ar duce n cele din urm la evolu ia speciilor separate! %nd evolu ia a propus pentru prima dat o teorie a originilor, ea a fost aproape universal acceptat c e#plica ie a apari iei diferitor rase prin evolu iei! Evolu ionitii au aplicat mitul de$voltarii

progresive i au conclu$ionat c rasa alb a fost punctul culminant al de$voltrii evolutive i c alte rase umane au fost mai pu in evoluate! Acest lucru a fost alimentat, probabil, de dorin a de a &ustifica atitudinea lor rasist fa de oamenii de culoare, mai ales c rasismul a fost folosit pentru a &ustifica sclavia! Ce afirm 5fintele 5cripturi2 'o i oamenii sunt descenden ii lui (oe, care la rndul lui este un urma a lui Adam i a Eva! Acetia din urm au fost crea i direct de Dumne$eu n $iua a asea a crea iei: )Apoi Dumne$eu a $is: )* facem om dup c+ipul (ostru, dup asemnarea (oastr, el s stpneasc peste petii mrii, peste psrile cerului, peste vite, peste tot pmntul i peste toate trtoarele care se mic pe pmnt!- Dumne$eu a fcut pe om dup c+ipul *u, l.a fcut dup c+ipul lui Dumne$eu, parte brbteasc i parte femeiasc i.a fcut!- /0enesa 1:23.245 Dup potop, au supravie uit 6 oameni: (oe, so ia sa, cei trei fii a lui (oe cu so iile lor! n scurt timp dup potop 7 Dumne$eu a ncurcat limbile oamenilor i acetea s.au mprtiat pe tot pmntul! Deci , informa ia genetic care o aveau Adam i Eva a fost transmis mai departe prin (oe i urmaii lui! Culoarea pielii este dat de substana numit -elanina. 8elanina este pre$ent n piele, pr, peri si membranele oc+iului! 8elanina determin culoarea pielii si d irisului nuan e ntunecate! 8elanina prote&ea$, de asemenea, pielea mpotriva radia iilor ultraviolete ale soarelui, care favori$ea$ procesul de mbtrnire i cancerul cutanat! 9a persoanele ce apar in rasei cauca$iene melanina aproape c nu se produce, din acest motiv culoarea pielii este alb,cu tent ro$ov, la persoanele de ras negroid celulele pielii produc mult melanin, pe cnd la celelalte rase 7 producerea melaninei este intermediar!

:mul se nate cu o abilitate genetic de a produce melanina ntr.o anumit cantitate, iar aceast capacitate este activat ca rspuns la lumina soarelui 7 pe piele apare bron$ul! Dar cum pot aprea att de multe culor ale pielii ntr.un timp att de scurt? n ca$ul n care un grup repre$entativ ai rasei negroide intra n cstorie cu unul al rasei cauca$iene, pielea de descenden ii lor /mulatri5 va fi o tent intermediar ! %uloarea pielii este determinat de mai mult dect a dou perec+i de gene, dar s presupunem c avem dou gene /n po$i iile A i ;5,gena 8. - ordon- s produc mult melanin, pe cnd gena m 7pu in melanin, iar gena 8 este dominanta pe cnt m. recisiv /adica dac va predomina 8 7 atunci individul se va caracteri$a prin con inut de melanin ridicat5! Dac persoane cu tenul nc+is la culoare ce au genele <AmA8;m; se vor cstori cu 8=mA8;m; atunci descenden ii lor vor putea avea culori a pielii ce varia$ de al alb la negru!

Apariia oc#ilor 6n'uti. :c+iul asiatic se deosebete de cel european prin faptul c are un mic ligament ce trage un pic pleoapa n &os! Acest ligament l au to i nou.nscu ii dar dup o &umatate de an , el rmnd , de obicei, doar la asiatici! Destul de rar , oc+i asiatici se regsesc la europeni i la fel de rar acest ligament dispare la asiatici!

5pecia umana este alcatuita din trei rase ma7ore:

1. %asa europoid

Desen din Cartea Porilor, o fresc de pe mormntul lui *eti >, pre$entnd /de la stnga5: libane$ alb, nubian, asiatic, egiptean!

Alegorie a patru popoare din Europa dintr.o evang+elie datnd din anul ??@, care pre$int dou nuan e de culoare ale pielii /)galben- i )maro desc+is-5 i patru culori ale prului, maro desc+is /slavi5, blond /germani5, negru /galo. romani5 i maro ntunecat /latini romani5!

%asa europoid .numit i rasa eurasiatic4 alb sau cauca3ian0

este, conform teoriilor rasiale, una dintre cele A rase umane /celelalte B rase fiind rasa ecuatorial, rasa asiato.american, rasa oceanic, rasa amerindian5! Arealul ei geografic este foarte e#tins, fiind rspndit pe toate continentele! 9ocul de formare a rasei europoide este Eurasia, cuprin$nd popoarele indo.europene precum i pe basci /ale cror origini nu snt deocamdat elucidate5! %asa europoid.alb0 se caracteri$ea$a prin piele de culoare desc+isa, barba si mustata puternic de$voltate, parul drept sau ondulat, nasul drept si proeminent cu sept na$al! Cng+iul facial este aproape sau ntre 4@D! %uta pleoapei superioare este puternic de$voltata! ;u$ele au grosime medie, barbia este proeminenta! "asa alba este subdivi$ata dupa o serie de caractere /culoarea parului si oc+ilor etc!5 n subrase: nordicii, esteuropenii, mediteraneenii, alpinii, dinaricii etc!

Populaii contemporane

2. %A5A -8,9818:;A

%asa mon'oloid /mai rar, rasa 'alben5 este un termen ntrebuinat n unele sisteme de clasificare a oamenilor dup tipul fi$ic! 'ermenul mongoloid desemnea$ o grup de oameni cu trsturi fi$ice ntlnite n Asia central i face referire la grupul etnic al mongolilor! 8embrii rasei mongoloide mprtesc diverse trsturi fi$ice, cele mai des ntlnite fiind pilo$itatea redus, prul negru i drept, pliuri epicantice care dau oc+iului un aspect oblic i caracteristici cranio.faciale specifice!

%asa mon'oloid cu galben. "asa mongoloid se caracteri$ea$a prin piele de culoare galben pna la brun, prul drept, rigid si cilindric, barba si mustata slab de$voltate, nasul, de regul, turtit si putin proeminent!

"asa galbena ocup o mare parte din continentul asiatic, n special n prile de nord, est i sud.est! iar n America ea a patruns prin strmtoarea ;ering la sfrsitul epocii glaciare/populaia indigen, numit amerindian, mprtete unele trsturi ale rasei mongoloide, dar este considerat deseori o ras aparte5!

. %asa ne'roid - australoid

%asa ne'roid /de asemenea rasa nea'r, rasa african, rasa con'oid5 este un termen ntrebuinat n unele sisteme de clasificare a oamenilor dup tipul fi$ic! 'ermenul negroid provine din latin! niger, negru, i desemnea$ o grup de oameni cu trsturi fi$ice ntlnite n Africa subsa+arian! Dei varietatea fi$ic n cadrul rasei negroide este mare, cele mai des ntlnite trsturi comune sunt

culoarea nc+is a pielii, prul cre cu o structur particular i caracteristicile cranio.faciale specifice! %asa ne'roid se caracteri$ea$ prin piele de culoare neagr sau brun, prul cre sau lnos, fa a pu in proas, nas turtit si larg, bu$e groase, brbia moderat de$voltata! "asa negroida este subdivi$ata n subrase /etiopienii, pigmeii,boimanii s!a!5

%asa ne'roid -australoid cu maro

Populaii mari de oameni aparinnd rasei negroide se ntlnesc de asemenea i pe continentul american ca urmare a negoului cu sclavi! n Australia, populaia indigen de aborigeni australieni mprtete unele trsturi ale rasei negroide, dar este considerat deseori o ras aparte!

Etia i c: 9a rasa europoid apare frcvent cea mai mare propor ie a grupei sanguine A >> , iar la celelalte rase predomin n general grupa sanguin :1 /?AF la amerindieni5! Egiptenii cunoteau B rase: galbeni 7 asiaticii, negrii 7 locuitorii de la i$voarele (ilului, roii 7 egiptenii, libienii/albii5 7 oamenii din nord! Propor ia medie a naterilor de gemeni este de: B,AF la negroi$i, 1F la europoi$i i @,3F la mongoloi$i!

"asismul

%asismul repre$int un grup de atitudini care i au sursa n convingerea c diferenele sociale i culturale se e#plic prin diferene biologice i ereditare! "asismul este procesul de discriminare, conform cruia rasele omeneti pot fi clasificate de la inferior la superior n ba$a caracteristicilor biologice fundamental diferite cu care par a fi n$estrate! "asismul presupune a adar c oamenii sunt inegali n funcie de etnia creia i aparin sau de culoarea pielii, adic, mai global, convingerea c popoarele sunt inegale ca atare !

>nca e#ista credinta conform careia, in mod eronat, oamenii pot fi impartiti dupa rasele biologice! Acest lucru este surprin$ator daca ne gandim la numeroasele incercari ale oamenilor de stiinta de a stabili categorii de rase ale popoarelor lumii! (u e#ista rase pure,ci doar o seama de varietati fi$ice ale fintelor umane! E#ista diferente fi$ice clare intre oameni, iar unele dintre acestea sunt mostenite! >nsa motivul pentru care unele diferente devin motiv pentru discriminarea sociala si pentru pre&udecati nu au nimic de.a face cu biologia! De aceea, diferentele rasiale ar trebui intelese ca variatii fi$ice individuale ale membrilor unei comunitati sau societati ca fiind semnificative din punct de vedere social! Diferentele de culoare a pielii, spre e#emplu, sunt considerate ca fiind semnificative, in timp ce diferentele de culoare ale parului nu sunt! : trasatura distinctiva a relatiilor rasiale este faptul ca ele sunt &ustificate de grupuri puternice sub forma unui fel de teorie determinista care sustine ca situatia diferitelor grupuri sociale nu putea fi alta decat cea e#istenta!

10

>n istoria omenirii discriminrea rasiala cea mai puternic o intalnim n 0ermania na$ista, Africa de *ud, *!C!A!si, mai recent, n Anglia!

>n ca$ul 0ermaniei na$iste, problema centrala o constituia e#terminarea a sapte milioane de evrei! E#plicatia generala este ca acest proces a fost consecinta rasismului liderilor si membrilor partidului na$ist! *e spune ca ei au avut falsa convingere ca evreii ar repre$enta o rasa superioara! Din acest motiv, modalitatea de evitare a repetarii genocidului in viitor consta in corectarea acestor credinte false, atat la nivelul cel mai inalt al teoriei biologice cat si la nivelul credintelor populare! Cn subiect nediscutat de obicei, il constituie natura structurii sociale a 0ermaniei si locul evreilor in aceasta structura !Evreii au fost alesi tapi ispasitori de catre guvernul na$ist care se confrunta cu cri$e economice si politice! "epublica Africii de *ud ocupa o po$itie similara in constiinta politica internationala a lumii de a$i cu po$itia pe care o ocupa 0ermania na$ista in 1?G@! "asismul in Africa de *ud a acompaniat inevitabil situatia in care intreprin$atorii albi e#ploatau forta de munca neagra! >storia apart#eidului /care n limba afriHaans nseamn separare5 acoper perioada cuprins ntre anii 1?B6, cnd a fost creat, pn n 1??@.1??B, cnd s.au organi$at primele alegeri libere! Cnul din principalii activiti mportriva apart+eid.uluia fost (E9*:( 8A(DE9A! %ondamnat pe via la 12 iunie 1?3B, a fost eliberat, dup 24 de ani nc+isoare, la 11 februarie 1??@, A fost liderul partidului %ongresul (aional African! Dup ce a %ongresul (aional African a ctigat alegerile din aprilie 1??B, (elson "oli+la+la 8andela depune la 1@ mai 1??B &urmntul, devenind primul preedinte de culoare al Africii de *ud!

,E158, -A,;E1A

11

%a apreciere a activitii sale, n 1??G i s.a decernat Premiul (obel pentru Pace!

n *!C!A! , perioada in care rasismul a atins cote ma#ime a fost cea a /u /lu< /lan-ului! /u /lu< /lan este numele sub care sunt cunoscute mai multe organi$a ii rasiste e#tremiste, dintre care prima a aprut dup "$boiul %ivil American n 163A n statul 'ennessee /*CA5! 8embrii acestor organi$aii susin superioritatea rasei albe i i e#prim adesea cu violen atitudinea de antisemitism, anticatolicism!

Denumirea vine probabil din cuvntul grecesc kyklos, nsemnnd cerc, i cuvntul clan.

Simbolul KKK

>ntrunire a /u /lu< /lan-ului in

12

Dou elemente au fost nc de la nceput ngri&ortoare: organi$a ia se autointitula I*tatul >nvi$ibilI, Jlanul i considera pe albi superiori popula iei de culoare! Din cau$a acestei adversiti faa de negri, organi$aia nu s.a putut mpca cu faptul c dup "$boiul de *ecesiune, fo tii sclavi obinuser drepturi egale cu populaia alb! Prin urmare membrii Ju Jlu# Jlan.ului au trecut la invadarea satelor i oraelor, torturnd i ucignd fr a suferi vreo pedeaps! :ficial organi$aia s.a di$olvat n 163?, dar diferite grupri locale au continuat s terori$e$e populaia de culoare! n 1?1A Jlanul a fost reactivat n 0eorgia! Acum toi cei bnuii de liberalism, cdeau victim terorii organi$aiei i primeau un avertisment sub forma unei cruci n flcri! A doua di$olvare a avut loc n 1?BB! Dei n *CA populaia ncepuse s uite de Jlan, la mi&locul anilor ?@ organi$aia s.a reactivat din nou, incendiind bisericile popula iei de culoare, dar aciunile sale au avut doar un caracter local! >n *!C!A! nu e#ista doar mostenirea istorica a unei societati de sclavi de plantatie, dar emigrantii negrii ai acelei societati concurau locurile de munca si po$itia americanilor si imigrantilor albi din nord! Cn mare lupttor pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din *tatele Cnite ale Americii a fost 8artin 9ut+er Jing /1?2? 7 1?365! A organi$at i a condus maruri n favoarea dreptului la vot, pentru desegregare rasial i alte drepturi civice elementare pentru cetenii de culoare nord.americani! n timpul unui mar pentru libertate /26 august1?3G5 a pronunat unul dintre cele mai celebre discursuri: I have a dream /Am un vis5! Jing a fost asasinat pe data de B aprilie 1?36, n 8emp+is, 'ennessee! Dup moartea sa i s.a acordat Medalia re!idenial entru libertate n 1?44 i 8edalia de Aur n 2@@B, n 1?63 $iua lui 8artin 9ut+er Jing a fost declarat $i federal n *tatele Cnite!

13

-A%=:, 1>=?E% /:,9

>n sfarsit, in Anglia, e#ista mostenirea unei societati coloniale in care cei coloni$ati erau considerati inferiori, precum si o structura sociala si industriala in care albii, dispunand de mobilitate sociala, abandonasera unele locuri de munca si unele po$itii sociale, iar pentru a acoperi aceste goluri au fost adusi muncitori negri! Problemele aparute nu se datorau rasismului ca atare, fie el psi+ologic sau teoretic, ci structurilor sociale si inegalitatilor e#istente! Astfel, eliminarea rasismului ar necesita fie inlaturarea inegalitatilor e#istente in aceste societati, fie de$voltarea politicilor intr.o directie care sa asigure ca diferentele rasiale si etnice nu vor fi folosite drept criteriu de plasare a barbatilor si femeilor in po$itii inegale! Printr.un proces de educatie putem inlatura aceasta mostenire culturala inlocuind.o cu o cultura diferita! Am putea, de e#emplu, sa eliminam folosirea termenilor evreu /&idan5 si negru in sensul lor curent si sa devenim constienti de faptul ca utili$area lor are implicatii asupra drepturilor universale ale omului!

14

@n conclu3ie : toate rasele repre$int de fapt o singur ras 7 cea uman! Diferen ele e#terioare nu sunt muta ii la nivel de gen, ci doar repre$int variabilitatea genelor noastre!

;>;9>:0"AK>E L "asele omeneti- de 8! K! E*'C"M NiHipedia.'+e Kree EnciclopedO

15