MODULUL RECENSĂMÂNT

Mistreţul
Sus scrofa Linnaeus, 1758

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

 Mistreţul

Sistematica şi distribuţia

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Sistematica

Clasa Mammalia *
Ordin, Artiodactyla, Suiformes, Clasificarea la nivel subspecific
Subordin Monogastrice prezintă unele incertitudini, agravate
Familia Suidae de fenomenul de hibridare cu rasele
domestice sau cu forme originare din
Subfamilia Suinae alte zone geografice.

Genul Sus În lume există 4 grupuri de

subspecii. Dintre cele vestice,
Specia Sus scrofa europene,

subspecia care trăiește în România

Denumiri Wild boar, Sanglier,
comune Wildschwein, este prezentă în Europa de Est,
Cinghiale, Jabali, Кабан până în Kazakhstan, Caucazul de
Subpecia din Sus scrofa ssp.* nord și Iran.
România Sus scrofa attila

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Distribuţia

În lume În Europa

Europa În majoritatea Europei continentale,

nordul Africii de Nord, Centrale şi în regiunea
Asia mediteraniană, cu excepția părții
nordice a Scandinaviei și Rusiei
europene
N.B.

Limita nordică a arealului european

N.B.
al mistreţului este Germania şi
Ca efect al introducerilor, mistreţul
partea sudică a Peninsulei
este actualmente prezent şi în
Scandinave; sunt excluse
America, în Australia şi în unele
Danemarca, Norvegia şi
insule din Pacific
arhipeleagul Britanic

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Distribuţia

• Mistreţul este larg răspândită și specie indigenă în majoritatea Europei continentale, de

Nord, Centrale şi în regiunea mediteraniană, cu excepția părții nordice a Scandinaviei și
Rusiei europene, inclusiv în nordul Africii, ca şi în mare parte a Asiei şi Indonezia.
• S-a introdus artificial în unele părţi ale lumii, ca America şi Australasia, mai ales pentru
vânătoare. În alte părţi populaţiile s-au format după scăparea mistreţului din captivitate.
În secolele trecute, arealul mistreţului s-a schimbat dramatic, datorită în mare parte vânării de
către oameni şi, mai recent, din cauza mistreţilor captivi care au evadat în sălbăticie.
• Timp de mulţi ani populaţiile au scăzut.
• Mistreţul a dispărut din Marea Britanie în secolul al 13-lea, din Danemarca la începutul
secolului 19 şi în 1900 din Tunisia, Sudan şi zone mari din Germania, Austria şi Italia. În
Rusia a dispărut din zone largi din anii 1930.
• La mijlocul secolului trecut a început o revigorare a populaţiilor de mistreţi.
• Până în 1950 ei au ajuns din nou la limita lor originală de nord în multe părţi ale ariei lor
asiatice. În 1960 au ajuns la Sankt Petersburg şi Moscova, în 1975 în Archangelsk şi
Astrakhan.
• În 1970 ei au apărut din nou în Danemarca şi Suedia, unde au scăpat animale captive şi
acum supravieţuiesc în sălbăticie.
• În 1990, mistreţul a migrat în Italia, iar în Anglia s-a restabilit după ce a fugit din ferme
specializate, care au importat animale din Europa.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Distribuția în lume

Populațiile introduse nu sunt incluse pe harta de distribuție

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Distribuţie
În România

•În ţara noastră este larg răspândit, din Delta şi lunca Dunării până în
zona montană, cu densitate maximă în zona colinară.
• Evaluarea efectivului din 2010 este de 55.999 exemplare, în 2011 de
57.379, efectivul optim fiind considerat de 27.535 capete.
• În 2010/2011 recolta realizată a fost de 13.601 exemplare, iar în
2011/2012 cota avizată a fost de 15.104.
• Exportul de captură a fost de 55.000 kg în 1999 şi 26.500 kg în anul
2000.
Densitatea
•Pe terenurile din clasa I-a de bonitate densitatea optimă este apreciată
la 21-25 indivizi la 1000 ha,
•pe cele de bonitatea a II-a 16-20,
•pe cele de a III-a 11-15 şi
•5-10 pe cele de clasa a IV-a.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Distribuţie

Arealul național al mistrețului

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

 Mistreţul

Morfologia

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Aspectul general

• Corp robust Date biometrice principale

• Picioare scurte
• Lungimea capului reprezintă
peste 1/3 din lungimea totală a
MASCUL ADULT
corpului
GREUTATE ÎNTREG (kg) 80 - 200

GRUTATE EVISCERAT (kg) 65 – 70%

din greutate întreg

ÎNĂLŢIMEA LA GREABĂN (cm) 90 - 110

LUNGIME TOTALĂ (cm) 130 – 200

FEMELĂ ADULTĂ
GREUTATE ÎNTREAGĂ (kg) 60 - 150

GREUTATE EVISCERATĂ (kg) 65 – 70%

din greutate întreagă

ÎNĂLŢIME LA GREABĂN (cm) 70 - 90

LUNGIME TOTALĂ (cm) 120 - 150

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Aspectul general

Greutatea corporală variază în funcţie de hrană, vârstă, sex.

•Un purcel la fătare are de 0,7 – 1 kg;
•greutatea eviscerată a unui purcel în decembrie-ianuarie 25 – 35 kg,
godacul eviscerat iarna 50 –70 kg,
•mistreţii adulţi de 210 – 250 kg nu sunt o raritate.
•Greutatea cea mai mare o au mistreţii în trimestrul IV.
•Vierul are circa 200 cm lungime şi circa 100 cm înălţime la greabăn.
•Femela are o lungime mai mică.
•Vierul ajunge la o dezvoltare completă la circa 4 ani, femela la 3 ani.

•Capul şi râtul sunt ascuţite, urechile mici, părul lung şi aspru.

•Corpul alungit are părul mai lung pe spate, unde formează coamă.
•Toate reprezintă adaptări pentru a putea despica desişurile.
Dimorfismul sexual constă din colţi, care la masculii peste 2 ani încep să
se vadă din gura închisă şi cresc cu vârsta.
Femelele au şi ele colţi, dar mici, nu se văd din gura închisă.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Aspectul general

MASCUL Masa corporală Masa corporală

FEMELĂ
deplasată pe distribuită în
trenul anterior mod omogen

Bot scurt şi rât Bot alungit şi

cu colţi vizibili conic
de la vârsta de 3-
PENSULĂ 4 ani în sus
NIPLURI
(10-14, vizibile de la distanţă)

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Culoarea părului

• Purceii la fătare au culoare brună-galbenă, pe corp cu dungi de

culoare deschisă, care îi ajută să scape de duşmani; culcaţi
seamănă cu mediul înconjurător.
• Dungile dispar la 4 – 6 luni.
• Culoarea de iarnă a purceilor este roşie – brună,
• Mistreţii adulţi au vara blana cenușie, iarna mai închisă, maro-
negricioasă, cu vârful perilor gălbui, mai rar albicios.
• Pot avea culori mai deschise, dar dacă sunt bălţaţi înseamnă că
sunt hibrizi cu porci domestici.
• Glasul este un grohăit ca la porcul domestic, ţipăt când mistreții
se bat, pufăie caracteristic când simt ceva suspect.
• Simțuri. Au miros şi auz fin, văzul mai puțin – animale de
pădure

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Mantaua
Caracteristici generale
Manta de vară Manta de iarnă

• Culoare cenuşie • Culoare maro-negricios

• Păr scurt şi subţire, fără subpăr (bumbac) • Păr lung şi des, înconjurat de subpăr des

Mantaua tineretului

vârsta 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

luna
A M I I A S O N D I F M A
Manta dungată, cu Manta
Manta roşiatică,
benzi longitudinale cenuşie-neagră
lipsită de vărgare
galben-maronii ca la adulţi

Aberaţii cromatice
Se cunosc cazuri rare de albinism

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Mantaua
Dungarea puilor

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Mantaua
Manta de vară

Aspect zvelt, culoare

cenuşie, caractere
sexuale (pensulă şi
nipluri) bine vizibile

MASCUL FEMELĂ

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Mantaua
Manta de iarnă

Aspect masiv, culoare

neagră, pensulă
vizibilă, nipluri greu
vizibile

MASCUL FEMELĂ

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Mantaua
Năpârliri
Perioade de năpârlire

Năpârlire de vară MAI – IUNIE

Năpârlire de iarnă SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE

Timpi de năpârlire Secvenţa de năpârlire

Picioarele şi părţile inferioare

Primii care năpârlesc sunt tineretul; urmează
adulţii şi ultimii sunt bătrâni, împreună cu
Flancurile
femelele gestante sau în lactaţie

Capul şi spatele

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Glandele cutanate

Sudoripare
Răspândite pe tot
corpul
Funcţie: recunoaştere
individuală

Prepuţiale
Active mai ales în
perioada împerecherilor
Carpiene Funcţie: atracţie
Funcţie: atracţie sexuală
sexuală

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Dentiţia

•Dentiţia definitivă se compune din 44 de dinţi, cu următoarea formulă

dentară:
I 3 /3 C 1 /1 PM 4 /4 M 3 /3 = 44
•Colţii (canini) din maxilarul inferior al vierului se numesc ”colţi-armă”,
sunt cei mai mari şi constituie arma de atac şi apărare a mistreţului.
•Colţii din maxilarul superior sunt mai mici şi servesc la ascuţirea colţilor
armă, la deschiderea şi închiderea gurii, prin frecare (au duritatea mai
mare).
•Colţii nu au rădăcină, cresc continuu.
•Iniţial purcelul are 8 dinţi iar la 3-4 luni se completează la 28 dinţi de
lapte.
•Dentiţia definitivă este încheiată la 2 ½ ani.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

“Trofeul”

CANIN INFERIOR sau “ARMĂ”

CANIN SUPERIOR sau “ASCUŢITOR”

ANIMAL VIU “TROFEU MONTAT”

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Aprecierea vârstei

• Aprecierea vârstei se poate face după forma şi lungimea colţilor după

vârsta de 1 ½ ani.
• Ritmul lor de creştere este cel mai ridicat în primul an şi începe să
descrească la 2 ani, când colţii au circa 5 cm şi
• ajung la 10 ani să crească doar 2,5 cm.
• În acelaşi timp se produce şi o tocire de circa 2,5 cm pe an.
• Deci la 10 ani creşterea este egală cu tocirea.
• Pe colţii maxilarului inferior se observă o porţiune tocită, supusă unui
proces continuu de şlefuire de către colţii maxilarului superior.
• S-au stabilit coeficienţi de formă ai colţilor, cu ajutorul cărora se
apreciază cu aproximaţie vârsta la vieri (metoda E. Brandt).
• Incisivii, secţionaţi transversal, prezintă inele anuale după al căror
număr se poate stabili vârsta la ambele sexe.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Dentiția

1 2
1 - Dimorfismul colţilor de pe maxilarul inferior: 1a – scroafă bătrână; 1b – vier de 2 ani;
2 - Dentiţia mistreţului: 2a – purcel în primul an de viaţă; 2b – mistreţ - în al doilea an de
viaţă; 2c – mistreţ mascul în al treilea an de viaţă; A – colţi din maxilarul inferior la un
vier de 2 ½ ani; B - colţi din maxilarul inferior la un vier de 4 ani; C - colţi din maxilarul
inferior la un vier de peste 6 ani
Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat
Recunoşterea încrucişărilor

• Dimensiuni corporale
mijlocii - mari Mascul adult impur: se
remarcă craniul “uşor”
şi masa corporală
• Distribuţia masei corporale distribuită în mod
uniform
uniformă (evidentă la mascul)

• Prolificitate
număr mare de fătări şi/sau de
purcei per fătare

• Forma cozii Scroafele de mistreţ încrucişate cu rase

domestice pot făta chiar 10-12 purcei
ex. în “tirbuşon”

• Culoarea mantalei Desenul purceilor

caractere ce amintesc de rasele “hibrizi” din prima
generaţie
domestice (în special evidente la
subiecţii din prima generaţie)

• Patrimoniul cromozomic
Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat
 Mistreţul

Clasele de vârstă

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Clasele de vârstă

Masculi Femele
Purcei “Dungaţi” Purcele “Dungate”
Clasa 0 Clasa 0
(0 - 4 luni) (0 - 4 luni)
Purcei “Roşcaţi” Purcele “Roşcate”
Clasa 1 Clasa 1
(5 - 12 luni) (5 - 12 luni)
“Negri” “Negre”
Clasa 2 Clasa 2
(12 luni şi peste) (12 luni şi peste)

Clase de vârstă: purcel (purcea) până la 8 – 12 luni (1 aprilie anul ulterior

naşterii), godac (scrofiţă) până la aproape 2 ani, vieri mijlocii de 2 – 4 ani,
vieri apţi de a fi vânaţi de 5 – 8 ani, vieri bătrâni peste 8 ani. Scroafele
N.B. sunt mici de la 2 la 3 ani şi scroafe adulte (bătrâne) peste 3 ani.

• Prin convenţie, din clasa 0 face parte orice subiect de 0 – 4 luni fără deosebire de sex

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Purceii
Clasa 0 Clasa 1
Dungaţi Roşcaţi
(0-4 luni) (5-12 luni

• Manta dungată • Manta roşcată

• Sex nedistingibil • Sex nedistingibil
• Coadă scurtă, deasupra • Coadă scurtă, deasupra jaretului
jaretului

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Sub-adulţii şi adulţii
Clasa 2
Negri
(sub-adulţi şi adulţi de 12 luni şi peste)
• Manta (de iarnă) neagră
• Coada depăşeşte jaretul
(cu mult la exemplarele înaintate
în vârstă)

Sub-adult
• Diferenţă apreciabilă între sexe
de 1 an

Femelă Mascul
adultă adult

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

 Mistreţul

Biologia
Eco-etologia

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Biotopul
• Biotopul depinde de asigurarea de adăpost, hrană, mai puţin linişte.
• Trăieşte în desişurile din parcele de păduri de curând exploatate (1 – 2
decenii), păduri de vârstă mai mare cu subarboret des, stuf din bălţi şi
Delta Dunării, monoculturi pe suprafeţe întinse (porumb, floarea
soarelui).
• Preferă pădurile de întindere relativ mare formate din stejar şi fag din
regiunea de dealuri şi coline, având contact cu terenul agricol.
• Pădurile de răşinoase îi oferă un adăpost mai bun, dar sunt mult mai
sărace în hrană.
• Trăieşte şi în pădurile de întindere mică de la câmpie, înconjurate de
terenuri agricole, dar nu este de dorit aici din cauza pagubelor produse în
culturile agricole.
• În ultimul timp şi-a lărgit aria de răspândire din regiunea de dealuri şi
munte în cea de câmpie.
• Scăldătorile sunt indispensabile. Are nevoie de mocirle, astfel încât la
ieşire să aibă corpul acoperit de noroi. Îşi freacă apoi trupul de arborii din
jur.
• Stratul gros de zăpadă îi limitează înmulţirea.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Habitatul

Păduri de foioase pure şi

mixte producătoare de fructe
(ghinde, castane şi jir), cu
subarboret abundent,
alternate cu arii deschise
(păşuni / culturi)
Indispensabilă prezenţa apei

Gama de altitudine
De la nivelul mării
până dincolo de limita pădurilor

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Habitatul
Alte ambiente frecventate

Gradul ridicat de plasticitate ecologică permite suidelor să frecventeze orice

situaţie ambientală cu disponibilitate de acoperire vegetală de tip lemnos,
printre care:

• făget (până la cote peste 1.000 m deasupra nivelului mării)

• păduri mixte (fag, brad argintiu, molid , etc.)
• păduri predominate de conifere (pini, brazi, larice / zadă)
• maquis-uri mediteraneene
• arboret (în Apenini mai ales “după cultură”)

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Alimentaţia
Regimul alimentar
Digestia fibrelor

Aparatul digestiv al suidaelor are

Omnivor, oportunist, mistreţul
stomac monogastric. Totuși, prin
se caracterizează printr-o dietă
intermediul unui proces de
pe de vegetale, ce se întregeşte
prin consumul de alimente de fermentare special (ce se

origine animale desfăşoară la nivelul intestinului)

suidul este în măsură să obţină un
Compoziţia dietei randament energetic bun din
componenta vegetală a dietei. Cu
ALIMENTE DE ALIMENTE DE
ORIGINE
VEGETALĂ
ORIGINE
ANIMALĂ
toate acestea, absenţa rumegării
cca. 90% cca. 10 %
permite numai o digestie grosieră a
fibrelor. Din acest motiv se regăsesc
fragmente vegetale în fecale

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Alimentaţia

• Hrana de bază este ghinda şi jirul (octombrie-mai).

• Se adaugă alte fructe de pădure (mere şi pere pădureţe etc.).
• consumă rădăcini de plante erbacee, mai ales rizomi de ferigă,
dintre care unele specii sunt dăunătoare culturilor forestiere, plante
de mlaştină şi acvatice, plante agricole.
• Hrana animală constă din:
• animale mici (rozătoare, şoareci,
• pui de animale sălbatice ca iepure, căprior),
• râme, insecte (adulte, larve, omizi, nimfe) multe dăunătoare pădurii,
• melci, broaşte, cadavre, etc.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Hrănirea
Exemple de alimente consumate de mistreţ

Vegetale Animale

• Ghindă • Nevertebrate
• Castane • Mamifere mici
• Jir • Ouă
• Cereale • Cadavre
• Lucernă
• Fructe şi bace
• Bulbi, rizomi, rădăcini

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Reproducţia
• Raportul de sexe la fătare este de 1:1 şi nu se schimbă.
• Se propune un raport de 1,5:1 pentru a majora vierii cu colţi mari şi
a micşora înmulţirea şi pagubele în culturile agricole.
• Femelele ating maturitatea sexuală la 1 an şi jumătate. 20 % din
purcele se pot împerechea în primul an de viaţă în anii bogaţi în
hrană, cu fructificaţie de ghindă.
• Perioada de rut este foarte îndelungată: octombrie-mai, dar mai ales
noiembrie-ianuarie. Masculii se luptă între ei.
• Durata gestaţiei este de circa 17 săptămâni şi
• fătarea are loc în martie-aprilie într-un culcuş căptuşit cu muşchi.
• Prolificitatea este de 4,5 – 6,5 purcei la fătare şi chiar mai mare.
• În anii cu hrană abundentă scroafele pot să fete a doua oară un
număr mai mic de purcei în iulie-august.
• Sporul anual în ţara noastră, unde există răpitoare mari este de
100-200 % faţă de efectivul din martie.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Ciclul vital şi biologia reproducţiei
Mascul Femelă

Fiziologică 1 an
Maturitate sexuală
Socială 5 ani 1,5 ani

Apogeul dezvoltării corporale 7 ani 3 – 4 ani

Durata gestaţiei 114 – 119 zile

În absenţa fecundării, ciclul de 3 săptămâni se repetă
Ciclul estral până în primăvară
4,5 – 6,5 (10)
Prolificitate
Puternic condiţionată de greutatea şi vârsta scroafei

Greutatea la naştere 0,8 – 0,9 kg

Circa 4- 5 luni
Vârsta la înţărcare Purceii totuşi încep precoce să integreze în dieta de
lapte matern alte alimente
Longevitate 10 – 20 ani

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Structura populaţiei
Populaţii destructurate
Modelul structural al unei populaţii
Adesea activităţi incorecte de
naturale:
management privilegiază “vânatul” de
• Procent ridicat de noi născuţi dimensiuni mari şi o activitate de control
neselectiv, ceea ce modifică proporţiile
• Proporție scăzută de animale
naturale şi tinde să “reîntinerească”
bătrâne
excesiv populaţia.
• adulţi (atât fiziologic cât şi Această situaţie conduce la “poluare
social): cel puţin ¼ din total genetică” la care este supus mistreţul şi
• sex ratio (proporţia între sexe) produce efecte dăunătoare, dintre care
cele mai evidente sunt:
egală (1 : 1), eventual 1,5 : 1
• migrația ridicată a cârdurilor
• raportul tineret de 1 an /
femele adulte în avantajul • distribuţia fătărilor pe o perioadă mult
mai amplă decât cea naturală
tineretului

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Dinamica populaţiei
Factori limitanţi

Factori limitanţi de origine naturală

În zona de munte, cazuri de mortalitate asociate cu căderi de

Factori climatici zăpadă abundente sau rigori climatice. Incidenţa acestor factori
este diversă în alte contexte ambientale

Duşmanii cei mai periculoşi sunt: urşii, lupii şi râşii.

Ursul îl ucide în luptă
Lupul: exercită prădare asupra claselor de tineret, omoară iarna,
Prădare
când sunt slăbite și animale adulte
Linxul: unde este prezent, pradă doar tineret şi pui
Vulpea: este în măsură să prade pui

Specia se dovedeşte mai curând “rezistentă” în confruntările cu

Patologie bolile, comportându-se în schimb ca “sursă” de infecţie în
particular pentru patologii ca: tubercolosă, pestă suină, trichinoză

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Dinamica populaţiei
Factori limitanţi

Factori limitanţi de origine antropică

De reţinut că fenomenul se reduce la câteva cazuri pe an, deoarece

Vagabondajul
canin câinii se demonstrează, în confruntarea cu mistreţul, prădători mai
puţin eficienţi decât lupul

Este un factor de mortalitate ce nu poate fi neglijat. Cazuistica conţine

Braconajul
utilizarea de laţuri şi împuşcarea pe timp de noapte din maşină

Incidente cu Reprezintă un factor de mortalitate probabil neglijabil şi deci este

autovehicole redus la câteva cazuri semnalate pe an

În zone în care tehnica de creştere face posibilă contactul între

Contact cu suine
domestice forma domestică şi cea sălbatică există riscuri de încrucişare şi de
transmitere a patologiei

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Dinamica populaţiei
Factori limitanţi

Competiţia interspecifică

Cerbul

Se presupune că există un anumit grad de antagonism între specii,

Lopătarul
în special în privinţa consumului de “fructe de pădure”

Muflonul

Căpriorul Nu se cunosc cazuri de interferenţă negativă între cele 2 specii

Se presupune o competiţie de tip alimentar între cele 2 specii,

Ursul ambele fiind omnivore şi cu tendinţă accentuată de a-şi căuta hrană
prin scurmare / râmare

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Dinamica populaţiei
Creşterea Utilă Anuală

La populaţii în fază de creştere

(ce nu au atins capacitatea portantă a ambientului)

C.U.A. = 100 – 200% din consistenţa pre-reproductivă

Hrănire şi reproducţie
Valoarea C.U.A. este puternic condiţionată de disponibilitatea fructelor de pădure, ce
influenţează prolificitatea femelelor. Studii specifice au evidenţiat că în anii cu abundenţă
de ghindă şi jir pot fi 2 fătări pe femelă

Ani normali
S O N D I F M A M I I A S
ÎMPERECHERI FĂTĂRI

Ani
excepţionali S O N D I F M A M G L A S
I°ÎMPERECHERE I°F ĂTARE II°ÎMPERECHERE II°F ĂTARE

Sursa O.N.C., 1988 – Le sanglier

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Sociabilitate

Simţul de familie este destul de dezvoltat. Tendinţa de agregare se manifestă la

nivel diferit în categoriile sociale unice. Într-adevăr pot exista:

• cârduri feminine
compuse din scroafe în relaţii parentale şi mai mult din pui / tineret

• cârduri de subadulţi
compuse în special dn masculi

• masculi adulţi izolaţi*

sau în grupuri cu puţini indivizi

*
Masculii nu manifestă nici o tendinţă de teritorialitate şi interacţiunile agresive sunt în
genere limitate la perioada împerecherilor

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Etologia
Ritmuri circanuale
Împerecheri
IANUARIE
Dispersia masculilor subadulţi
FEBRUARIE Cărduri de femele şi tineret
Cârduri unisexuale sau mixte de sub-adulţi
MARTIE Masculi adulţi izolaţi sau în grupuri mici
APRILIE Fătări şi descompunerea temporară a cârdurilor feminine
Dispersia sub-adulţilor
MAI Masculi adulţi izolaţi sau în grupuri mici
IUNIE

IULIE
Cârduri unisexuale sau mixte de sub-adulţi
AUGUST Cârduri de femele cu pui
Masculi adulţi izolaţi sau în grupuri mici
SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE
Împerecheri
DECEMBRIE Dispersia masculilor sub-adulţi

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Etologia
Cârduri feminine
Viaţa socială în cârduri
Organizarea socială este de tip
Cârdurile de femele sunt ordonate
matriarhal: unitatea de bază
ierarhic și ascultă de o “femelă lider
este reprezentată de o femelă cu
de cârd”
puii fătați în anul curent, la care
Toate femelele colaborează la
se pot adăuga puii din fătările
apărarea puilor / tineretului adoptând
precedente, cu vlăstarele lor
strategii cunoscute ca “vigilență
proprii. Scroafele cu purcei cooperativă” și “apărare socială”
formează turme din 2 – 3 scroafe
În plus este frecvent fenomenul de
cu progenitura lor. Între femelele
adoptare
din același cârd există deci
relații de rudenie.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Etologia
Fătări și dizolvarea cârdului de femele
Culcușul
Perioada de fătări în condiții
Consistă dintr-o acumulare de
naturale este concentrată în lunile
materiale vegetale depuse de femela
aprilie-mai și se produce la
gestantă ca așternut într-o
încheierea unei gestații cu o durată adâncitură săpată în teren cu râtul
de 114-119 zile
Scroafele se îndepărtează de cârd
cu câteva zile înainte, în căutarea
unei zone liniștite, unde va pregăti
culcușul reproductiv, în interiorul
căruia vor avea loc fătarea
După circa 2 săptămâni de la
fătare, femelele se reintegrează Trasportul materialului de litieră pentru
pregătirea culcușului
cârdului

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Etologia
Dispersarea și cârdurile de sub-adulți

Fătarea coincide cu dizolvarea temporară a cârdurilor de femele și cu

dispersarea indivizilor născuți în anul anterior care vor forma grupuri de
asemenea numeroase de indivizi aparținând categoriei sociale mijlocii.

Astfel de cârduri pot fi mixte, formate din purcei, godaci, vieri până la 3
ani, scroafe sterpe, care constituie turma (ciurda). Cel mai adesea este
compusă cu precădere din masculi, deoarece femelele tinere, după
fătare, au tendința să se reunească cu mama lor.

Regrupările de sub-adulți sunt acelea care manifestă cea mai evidentă

tendință de nomadism.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Etologia
Masculi adulți

Masculii adulți în virtutea masei corporale și a “armelor” pe care le

posedă tind să trăiască izolați (solitari) sau în grupuri mici (vieri).
Se observă adesea că în urma unui mascul adult se află un tânăr de
același sex denumit “scutier”

“Singuraticul” “Scutierul”

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Etologia
Perioada împerecherilor

De regulă perioada împerecherilor interesează lunile din noiembrie până în

ianuarie
Masculii adulți se duc în zonele ocupate de cârdurile de femele atrași de
scroafele în estru

Interacțiunea între cele 2 sexe se bazează predominant pe simțul olfactiv

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Etologia
Perioada împerecherilor

Masculii reușesc să cucerească un “harem” numai ca urmare a:

• Confruntărilor rituale
când se confruntă indivizi de prestanță fizică diferită. Constau în esență din
“parăzi de intimidare” și împingeri de intensitate slabă

• Luptelor
când se contrapun masculi de forțe egale. Se verifică cu lovituri puternice
umăr la umăr între cei 2 pretendenți, care încearcă să se rănească
împungându-se cu colții

Faza de luptă

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Etologia
Fenomene sociale induse de împerecheri

Agresivitatea ce caracterizează masculii angajați în împerecheri

provoacă efecte evidente în cârdul mixt “guvernat” de femele

În special:

• masculii tineri de 1 an (roșcații) se comportă ca “sateliți” ai cârdului,

menținându-se la o distanță de siguranță față de masculii adulți foarte
iritabili;

• masculii sub-adulți care încă mai trăiesc în cârdul femelelor se

dispersează în mod definitiv.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

 Mistrețul

Semnele de prezență

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Semne de trecere
Urma tipar
Amprentele măsoară circa
11,5 x 8 cm
(inclusiv pintenii) la masculii adulți
Forma și dimensiunile le fac
întotdeauna recunoscibile
Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat
Tropăituri
Aptitudinea care deosebește specia
pe traseele de circulație a animalelor
este așa-zisa “tropăială”, semne
evidente ale trecerii animalelor,
datorită călcării în picioare intense
Semne de trecere

Urma
Urma de mistreț se deosebește de cea de cerb, cu care se poate
confunda prin:
• distanţa mai mare între vârfurile pintenilor,
• pintenii se imprimă pe sol totdeauna şi puţin lateral la mers liniştit,
• distanţa între paşi este mai mică decât la cerb,
• pe zăpadă mare lasă o dâră lată, caracteristică, de parcă târăşte
picioarele.
De porcul domestic se deosebeşte astfel:
• urmele picioarelor din faţă sunt mai mari decât ale celor din spate,
• vârfurile unghiilor sunt mai apropiate şi mai ascuţite,
• talpa se lasă mai puţin pe sol,
• forma râmăturii este apropiată de o linie dreaptă (ară neregulat) şi
este adâncă.
• Când merge la pas pune piciorul dinapoi peste urma celui dinainte.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

 1 2

1 - Deosebirea între urma tipar a mistreţului şi cerbului: 1a – urmă de taur de

cerb în fugă; 1b – urmă de vier la mers liniştit; 2 - Urma pârtie de mistreţ:2
a – la mers liniştit; 2b – la fugă

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Scăldătorile

Scăldătorile sunt indispensabile. Mistrețul are nevoie de mocirle, astfel încât la

ieşire să aibă corpul acoperit de noroi. Îşi freacă apoi trupul de arborii din jur.

De regulă, se fac în gropi cu apă și nămol. “Băile de nămol” au 2 funcțiuni: să

contribuie la termoreglare și să faciliteze îndepărtarea paraziților cutanați

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Răzători

De regulă, sunt situate în imediata Caneluri provenite

din frecarea
vecinătate a scăldătorilor. scoarței copacului
cu colții mistreților

Sunt frecventate de obicei de

mistreți, care se freacă de ele pentru
a se elibera de nămolul în care sunt Arie decojită

“prinși” și paraziții cutanați.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Râmături (dezrădăcinări)

Provocate de activitatea suidelor atunci când caută hrană sub teren.

Se prezintă pur și simplu ca o arătură a terenului, cu o adâncime de până la 40 cm

și o întindere de câțiva zeci de metrii pătrați

Chiar și subiecții aparținând claselor de

tineret râmă

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Excremente

Lăsăturile seamănă cu ale porcului

domestic, dar sunt mai mari.

Prezintă o formă rotunjită sau alungită

și au un diametru de 3 - 5 cm.

Mistrețul nefiind rumegător, în fecale

se recunosc fragmente incomplet
digerate de origine vegetală.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

 Mistrețul

Interacțiuni cu activitățile economice

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Daune

Exemple de incidența daunelor în diferite zone administrative

Provincia Modena
1998 1999 2000
Sume Sume Sume
Incidența Incidența Incidența
achitate achitate achitate
(%) (%) (%)
(€) (€) (€)
Alte specii 199.907 77 295.568 89 280.630 88
Mistrețul 59.331 23 35.526 11 38.913 12
Total 259.238 100 331.094 100 319.543 100

Provincia Reggio Emilia

1998 1999 2000
Sume Sume Sume
Incidența Incidența Incidența
achitate achitate achitate
(%) (%) (%)
(€) (€) (€)
Alte specii 94.512 55 209.475 82 138.927 74
Mistrețul 77.468 45 45.758 18 48.030 26
Total 171.980 100 255.233 100 186.957 100

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Pagube
Tipologia daunelor

Pentru pădure
•mistreţul aduce mai multe foloase decât pagube, deoarece
•contribuie la combaterea biologică a dăunătorilor, iar
•prin râmat afânează solul pentru regenerarea naturală a arboretelor.
•Pagube: dezrădăcinarea unor puieţi, consumarea ghindei din semănături.
Pentru culturile agricole şi păşuni
•este dăunător, vânătorul trebuie să facă tot posibilul să ţină mistreţul departe de
culturi şi să se menţină în teren acolo unde se doreşte.
•Daunele cauzate de mistreț interesează culturile cerealiere (grâu, porumb,
etc.), furajere (lucernă, fânețe, etc.) și unele lemnoase (podgorii, livezi)
•În ce privește tipologia, cazuistica este următoarea:
•consumul fructelor
• râmarea
•ștanțarea

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Recoltarea

• Mistreţul este una dintre cele mai importante specii de vânat din fauna
ţării,
• pe locul al doilea în ce priveşte cantitatea de carne.
• În regiunea de dealuri este vânatul principal.
• Perioada legală de vânătoare se întinde de la 1 august până la 15
februarie, cu autorizaţie eliberată de gestionarul fondului de
vânătoare.
• Se recomandă totuşi să se vâneze înainte ca să slăbească din cauza
lipsei de hrană şi a frigului.
• Despăgubirea pentru vânătoarea interzisă este de 1.000 euro în
perioada admisă şi 2.000 euro în perioada interzisă.
• Metodele de vânătoare pentru mistreţ sunt: goana, pânda, vânătoarea
pe urmă.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

Recoltarea
Goana. Este metoda cea mai des aplicată. Începe cu identificarea parcelei unde
stau mistreţii, cunoaşterea trecătorilor. Se poate efectua cu gonaci sau cu câini.
Câinii trebuie să fie din cei ce gonesc exclusiv mistreţi, să nu se ia după alte urme,
de talie mică sau mijlocie, pentru a nu alerga pe rază mare. Câinii merg pe urme,
descoperă şi scot din desiş mistreţii.
Pânda se face noaptea, în august la culturile agricole (porumb şi cartofi), la alte
locuri de hrănire (arbori cu fructe, locuri unde se pune hrana, ogoare de hrană), la
scăldători şi la locurile de trecere. Se identifică trecătoarea, se amenajează
observatoare înalte sau portabile la 20 – 30 m de pârtia mistreţilor. Alegerea piesei
de vânat este dificilă.
Pânda la nadă. Din timpul verii se pune hrană şi se completează, într-un loc unde
vin mistreţii. Pânda se face în apropiere, trăgând când mistreţii au venit la hrană.
Pânda la scăldătoare. Se practică dimineaţa, de preferat din observator înalt, la 40 –
50 m de scăldătoare. Se justifică etic numai când este vorba de combatere.
Pânda la arbori cu fructe. Se face în anii când nu este fructificaţie generală, dar
există câţiva arbori de ghindă, jir, fructe de pădure.
Pânda la râmături se bazează pe obiceiul mistreţilor de a continua râmatul seara
unde au râmat dimineaţa precedentă.
Vânătoarea la dibuit pe urmă se face dimineaţa, pe zăpadă moale, când ninsoarea
a încetat în cursul nopţii, mergând pe urma proaspătă, astfel încât se poate împuşca
mistreţul în culcuş, după ora 9 – 10 dimineaţa.
Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat
Valorificarea
Carnea de mistreţ se alterează mai repede decât orice alt vânat. Eviscerarea
trebuie făcută imediat, după care animalul se atârnă de bot. Se deschide
toracele şi se face câte o deschidere sub picioarele anterioare pentru răcire mai
rapidă. Nu se pun unul peste altul. Pielea se pretează la tăbăcit şi poate avea
multiple utilizări.
Carnea - culoare roşie-închisă. Carnea purceilor până la 6 luni - foarte
gustoasă. Cea de porc tânăr de asemenea gust excelent. Carnea de vier bătrân
şi de femele bătrâne - dură, cu un miros „sui generis" dezagreabil.
Trofee - constituie trofeu convențional:
•colţii de vier din ambele maxilare (se montează pe o placă de lemn)
- trofeee neconvenționale:
• colţii de scroafă,
•părul lung din coamă de la ambele sexe, eventual
• pielea preparată covor, cu capul montat întreg,
•bustul naturalizat.
Părul din coamă poate împodobi pălăriile vânătoreşti.
•Colţii se evaluează după criteriile C.I.C. Pentru medalia de bronz trebuie să
întrunească cel puţin 110 puncte, pentru cea de argint 115 puncte, pentru cea
de aur 120 puncte și peste. Recordul național 144 puncte C.I.C . Ciornuleasa,
Ilfov, 1978).
Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat
Cultura

Mistreţul se pretează pentru a fi crescut

•extensiv și chiar
•intensiv, cu
•echipamente şi facilităţi asemănătoare cu cele utilizate pentru creşterea
porcului domestic.

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat

 Mistrețul

Sfârșit

Fauna de interes cinegetic şi salmonicol şi gestionarea durabilă a populaţiilor de vânat