UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE SILVICULTUR EXPLOATRI FORESTIERE

Managementul ecosistemelor forestiere

REFERAT Daunatori Forestieri Noi si Vatamarile Produse

Boros Karol Miklos

Gr. 5521

2012 2013

Tema Referatului:

Analiza dauntorilor foliari la fag din zona Agnita Sibiu n anul 2012

Cuprins
Capitolul 1 Introducere.........................................................................................................4 Capitolul 2 Specii identificate...............................................................................................8 2.1 Roaderi insulare........................................................................................................9 2.2 Roaderi de margine...................................................................................................9 2.3. Orchestes fagi ........................................................................................................10 2.4 Fagocyba cruenta.....................................................................................................11 2.5 Phyllonorycter mestingella .....................................................................................12 2.6 Phyllocnistis unipunctella.......................................................................................12 2.7 Mikiola fagi ............................................................................................................13 2.8 Hartigiola annulipes ...............................................................................................14 2.9 Aceria stenaspis stenaspis ......................................................................................14 2.10 Apiognomonia errabunda .....................................................................................15 Capitolul 3 Locul cercetarilor, materialul si metoda de lucru.........................................17 3.1 Locul cercetarilor....................................................................................................17 3.2 Materialul si metoda de lucru..................................................................................18 Capitolul 4 Rezultatele cercetarilor....................................................................................20 4.1 Procentul frunzelor sntoase.................................................................................20 4.2 Procentul frunzelor cu roaderi insulare...................................................................21 4.3 Procentul frunzelor cu roaderi de margine..............................................................21 4.4 Numarul frunzelor atacate de Orchestes fagi.........................................................22 4.5 Diferenta intre culorile galelor de Mikiola fagi pe arbori, directii si lujeri............23 4.6 Numarul frunzelor atacate de Fagocyba cruenta....................................................24 4.7 Procentul frunzelor atacate de Phyllonorycter maestingella...................................25 4.8 Numarul frunzelor atacate de Phyllocnistis unipunctella.......................................26 4.9 Numarul frunzelor atacate de Apiognomonia errabunda ......................................26 Capitolul 5 Concluzii...........................................................................................................28

Capitolul 1
Introducere
Pentru realizarea acestui referat am ales specia Fagus sylvatica deoarece este o specie reprezentativ pentru ara noastr reprezentnd 31% din suprafaa pduroas. n continuare voi prezenta cteva aspecte generale privind fagul: Morfologie . Arbore de mrimea I, de pn la 30 m nlime (excepional pn la 40 (45) m) i de pn la 2 m n diametru, la limita longevitii fiziologice. nrdcinarea pivotant-trasant (pivotant n tineree). Tulpina, n masiv, de multe ori bine conformat, cilindric, elagat pe mari lungimi. Scoara cenuie pn la albicioas, de multe cu pete mari albe-cretacee; este subire i nu formeaz ritidom dect rareori, mai ales la baza trunchiului. Coroana ovoidal n masiv, larg-globuloas la arborii izolai, cu lujerii anuali geniculai, la nceput proi, apoi glabri, bruni sau verzi, iar mugurii sunt fusiformi i mult ndeprtai de ax, de pn la 2-3 cm lungime, cu vrful ascuit, solzoi (urmele solzilor rmn ca nite cerculee fine, suprapuse, la baza lujerilor). Frunzele sunt eliptice pn la ovate, mai rar slab obovate, de 5-10 cm lungime, cu vrful acut i baza ngust sau rotunjit, pe margini sinuate, rar dinate sau aproape ntregi, n tineree moi proase pe ambele fee, ciliate pe margine, ulterior glabre pe fa, pe dos pstrnd smocuri de peri n unghiurile dintre nervuri; peiolul de circa 1 cm lungime. Florile unisexuat-monoice, cele mascule n capitule pendente lung pedunculate, fiecare floare alctuit dintr-un perigon campanulat, pros, cu 4-7 lobi (sinurile dintre lobi ptrund pe circa 1/2 din lungimea perigonului sau chiar mai mult) i 8-16 stamine. Cele femele stau cte dou ntr-un involucru pros, alctuit din numeroase bractee unite la baz, cu patru diviziuni; involucrul este erect, scurt pedunculat i, la maturitate (toamna, prin septembrie-octombrie), elibereaz fructele, care sunt dou ntr-o cup. Fructul, denumit jir, este o achen ascuit-trimuchiat, brun-rocat, de 1-1,5 cm lungime (circa 3000-5000 achene la 1 Kg). Germineaz primvara devreme, spre sfritul lunii aprilie (ofletea N. i Curtu L., 2007). Areal Fagul este una dintre speciile de mare reprezentativitate n pdurile din inuturile vestice, centrale i sudice ale Europei (fig.1). Este ntlnit ncepnd din inuturile sudice, mediteraneene (unde apare din Pirinei) i le urmeaz din Frana pn n Grecia, iar nspre nord avanseaz cel mai mult n sudul Peninsulei Scandinave, unde ajunge la circa 60. 4

n vest ajunge pn la Oceanul Atlantic, iar n nord-vest pn n sudul Angliei, cuprinznd apoi Belgia, Olanda, Germania i cea mai mare parte din Danemarca. Limita estic ajunge pn n Republica Moldova, unde apare insular, numai n partea central (Turok, et al., 2000), trecnd apoi n Carpai. n inuturile nordice ale arealului su este specie de cmpie i de dealuri (ncepnd din Anglia i pn la coastele Mrii Baltice), pentru ca n sud i sud-est s devin adeseori specie montan. Altitudinea maxim se nregistreaz pe flancurile Etnei, n Sicilia, la 2160 m, dar urc mult n altitudine i n alte zone, ca de exemplu n Pirinei (2000 m), n Alpi (1665 m), n Jura (1600 m), n timp ce n Munii Harz, n Germania, ajunge la circa 800 m (ofletea N. i Curtu L., 2007).

Fig.1 Arealul fagului (Fagus sylvatica) n Europa. Arealul fagului n ara noastr este bine dezvoltat, nsumnd 1915600 ha, ceea ce reprezint circa 31% din suprafaa pduroas, fiind specia cea mai rspndit (fig. 2). Fagul se ntlnete n special n zona montan, unde constituie arborete pure sau de amestec cu speciile de rinoase, ndeosebi cu bradul, dar i cu molidul. Adeseori ntre amestecurile de fag cu brad i molidiurile pure se intercaleaz o band de fgete pure de mare altitudine Limita inferioar a fgetelor ncheiate se gsete la altitudini de 300500 m, cu unele excepii (pe flancurile vilor nguste i umede), ca de exemplu n Banat, unde fagul coboar pn la circa 100 m pe Valea Cernei i la circa 60 m n zona Vii Dunrii (pe Valea Mraconia). Plcuri izolate de fag, dispersate, se ntlnesc i la cmpie, ca la Hinova, lng Drobeta -TurnuSeverin, la Bucov, lng Craiova aproape a disprut, sau n Muntenia (pdurea Bucov 5

Ocolul Silvic Bolintin, sau n pdurile Hereasca, Ciolpani, Gherghia i Snagov n Ilfov). Trebuie menionat, de asemenea, existena insulei de fag din Dobrogea, la Luncavia, pe un versant nordic. Limita superioar a fgetelor ncheiate este situat la 12001400 m, dar uneori i mai sus, ca n Parng i Apuseni, unde ajunge la circa 1650 m. n Carpaii Meridionali, pe versanii nordici, sunt destul de frecvente situaiile n care fagul ajunge pn la 1500 m.

Fig.2 - Arealul fagului n Romnia dup (ofletea N. i Curtu L., 2007).

Ecologie n linii generale, arealul natural al fagului poate fi departajat n dou sectoare mai importante: unul vestic i central european, aflat sub influena climatului oceanic, atlantic, i altul nord-estic i sud-est european, cu caracteristicile bine cunoscute ale climei continentale, precipitaiile joac i ele un rol important n rspndirea i vitalitatea fagului, ceea ce face ca n arealul su cuantumul acestora s fie superior pierderilor prin evaporare. De aceea, rspndirea fagului i limitele sale arealistice sunt evident influenate att termic, ct i de nivelul precipitaiilor. Temperamentul fagulului este de umbr (cel mai pronunat de umbr dintre toate foioasele arborescente de la noi nsuiri biologice i corelaii morfo-ecologice. Maturitatea fagului este trzie, spre 70-80 de ani n masiv i 40-50 de ani la arborii izolai. Periodicitatea fructificaiei este destul de mare, de 4-6 ani. Maturaia este anual; jirul se coace prin septembrie-octombrie (recoltarea se face n octombrie-noiembrie). Puterea germinativ este relativ mare, de 50-70%. Germinaia se 6

produce primvara devreme, spre sfritul lunii aprilie. Lstrete foarte slab. Longevitatea fagului nu este prea mare, nedepind dect foarte rar 300-400 de ani (ofletea N. i Curtu L., 2007). Speciile indentificate pe parcursul lucrrilor efectuate pe teren i n laborator poate avea unele efecte negative asupre fagului cum ar fi: Uscarea i cderea frunzelor; Uscarea lujerilor; Cderea frunzelor prematur; Plierea frunzelor;

Aceste efecte pot duce n final la unele aspecte nedorite cum ar fi: slbirea rezistenei i n final uscarea arborilor. n zona n care au fost realizate cercetrile, consider c factorul antropic nu are nici un efect negativ asupra arberetelor de fag din zon, deoarece, nu a fost indentificata nici o sursa de poluare.

Capitolul 2
Specii indentificate
Factorii biotici vtmtori ai frunzelor fagului Tabelul. 2.1 Familia Curculionidae Jassidae= Cicadellidae

Nr. crt. 1 2

Denumirea speciei Fagocyba cruenta Herrich-Schaeffer Phyllonorycter mestingella Zll. Phyllocnistis unipunctella Steph

Increngatura

Clasa

Ordin Coleoptera

Hemiptera

Lepidoptera
4 Diurnea fagella Denis et Schiffermuller

Lithocolletidae

Insecta

5 6 7
8

Mikiola fagi Htg. Arthropoda Hartigiola annulipes Htg. Hartigiola nerviseqa Aceria stenaspis stenaspis Nal. Apiognomonia errabunda (Rob.) Hhn f.c.Gloeosporium fagi (Desm.et Rob.) Westend Eumycota Diptera Cecidomyiidae

Arachnida

Acari

Eriophyidae

Pyrenomycetes

Sphaeriales

Diaporthaceae

Pentru acest capitol voi descrie factorii vatamatori ai frunzelor fagului care au fost indenticati in urma analizei de teren si de laborator pe frunzele recoltate pentru acest studiu. Deoarece speciile la care atacul se asemana cu o roarere, nu au putut fi destul de precis identificate, au fost trecute in aceste date cu denumirea de roaderi si anume roaderi

insulare si roaderi de margine. In continuare voi descrie sumar aspectul acestor atacuri asa cum au fost gasite in urma analizei frunzelor.

2.1 Roaderi insulare

Aspectul acestui atac de cele mai multe ori avea o forma neregulata, afectand frunza intr-un procent de aproximativ 20%. Au fost intalnite doua cazuri, si anume: o singura roadere pe lamina de dimansiuni mai mari sau mai multe roaderi de dimensiuni mai mici.

2.2 Roaderi de margine

In urma analizei au fost indentificate mai multe frunze care prezintau roaderi de margine de diferite forme si dispuse neuniform pe marginea laminei.

In continuare vor fi descrise speciile identificate in ordinea lor din tabelul 2.1.

2.3 Fagocyba cruenta Este o insect cu mai multe generaii partenogenetice pe an. Ca urmare, pe dosul frunzelor se ntlnesc toate stadiile prin suprapunerea generaiilor, iar atacul se extinde n decursul sezonului de vegetaie. Caracteristicile vatamarii: Se ntlnete n tot sezonul de vegetaie pe dosul frunzelor n toate stadiile (ou, larve iexuvii larvare de diferite dimensiuni) prin suprapunerea generaiilor. Adulii sar uor sau zboar i prsesc frunzele la cea mai mic atingere a acestora. Ca urmare a modului de hrnire (prin nepare i sugere) n celulele epidermale ptrunde aer i pe frunze apar pete albe izolate care la un atac puternic se extind pe o mare parte din suprafaa frunzei, iar de la distan frunziul apare cenuiu.Ca urmare a mai multor generaii atacul pe frunze se extinde n decursul sezonului de vegetaie. Atacul nu mai poate fi ignorat (prin urmrile sale asupra creterilor) avnd n vedere extinderea pe suprafaa frunzei i numrul mare de frunze atacate. Important de precizat este ca aceasta specie a fost intalnita doar pe unii arbori.

Pe frunze au fost identificate diferite stadii de dezvoltare ale acestei specii, dupa cum se poate observa in imaginea urmatoare:

Fig.3

2.4 Phyllonorycter mestingella (molia miniera a frunzelor de fag) Adultul este un fluture de 4-5 mm lungime cu aripi galbene, ptate i cu franjuri. Insect bivoltin (zborul are loc n iulie i, respectiv, n septembrie-octombrie). Omida face o min de form oval, situat ntre nervuri, la inceput verde apoi brun. Excrementele omizilor, n primelevrste, sunt lichide, iar dup vrsta a patra sunt negre i vizibile. Ierneaz pupele n coconi albi, n mine. In prezentul studiu au fost intalnite doar mine, intre nervuri, in care sa putut identifica starea de vitalitate a larvei sau prezenta sau absenta acestora. Majoritatea minelor erau parasite dar au fost intalnita cazuri si cu larve vi si larve moarte. In imaginile de mai jos se poate observa aspectul unor in diferite stadii de dezvoltare

10

Fig.4Mine intre nervuri ale speciei Phyllonorycter mestingella 2.5 Phyllocnistis unipunctella

In imaginea de mai jos se poate observa aspectul atacului intalnit in urma analizei frunzelor colectate pentru acest studiu.

Fig.5 Diferite forme ale atacului frunzelor de fag cu Phyllocnistis unipunctella

2.6 Diurnea fagella Zborul are loc primavara devreme, din martie pana in mai, cand femelele depun ouale in gramezi (circa 100buc.), pe muguri sau lujeri. Larvele eclozeaza dupa circa 3 saptamani. Larvele produc vatamari intre doua frunze pe care le prind impreuna cu fire de matase ca pe sandwich. 2.7 Mikiola fagi (narul de gal al fagului) Caracteristicile vatamarii: 11

Gala se formeaz pe partea superioar a frunzei. Este mic (lung de 10 mm i groas de 5 mm), neted, ovoidal cu vrful ascuit i cu peretele gros. Gala are la nceput o culoare verde-pal i la maturitate devine roie. n interior se adpostete o larv femel, dac gala este groas i rotunjit sau o larv mascul, dac gala este subire i conic. Frunzele cu gale cad prematur, iar galele se desprind de pe frunz. In imaginea de mai jos prezint o gala.

Fig.6 Aspectul galei si al larvei de Mikiola fagi In ceea ce priveste diferentierea galelor pe culori, putem spune ca cea mai fregvena culoare a fost cea verde si cea mai putin intalnita cea bruna. O mai buna detaliere privind aspectul acestei specii se poate gasi in subcapitolul 4.5. 2.8 Hartigiola annulipes In urma analizei frunzelor au fost intalite doua aspecte ale galelor formate de aceasta specie si anume: gale care prezentau pe suprafata lor perisori caracteristici speciei si gale fara acesti perisori. Consider ca ar fi necesar ca pe viitor sa fie studiat acest aspect pentru a se afla mai exact ce factor influienteaza acest fenomen. In imaginile de mai jos se poate observa exact diferenta intre cele doua tipuri de gale intalnite.

12

Fig.7 Diferenta intre aspectul celor doua tipuri de gale intalnite

2.9 Aceria nervisequa nervisequa Atacul se localizeaza pe partea superioara a frunzelor, in lungul nervurilor secundare, ca niste dungi cu aspect paslos, de 5-9 mm lungime si foarte inguste (1-2mm). Se asociaza frecvent cu Orchestes fagi.

2.10 Aceria stenaspis stenaspis Caracteristicile vatamarii: Atacul const n rsucirea, spre partea superioar, a marginii frunzelor de fag, zon care apare ngroat i clorotic. Zona rsucit se poate extinde pe o poriune sau pe ntreaga margine a frunzei. n interior zona rsucit are aspect pslos datorit perilor hipertrofiai care sunt scuri, rigizii ascuii. Sunt afectate n special frunzele umbrite (atacul este localizat aproape n totalitate pefrunzele de la baza coroanelor). In imaginea de mai jos se poate observa aspectul vatamarii.

13

Fig.8 Aspectul vatamarii cu Aceria stenapsis stenapsis

2.11 Apiognomonia errabunda (patarea bruna a frunzelor de fag) Evoluia boli Infecia are loc primvara devreme, ncepand din mai iunie, prin ascospori care infecteaza frunzele tinere. Miceliul se dezvolt n mezofilul frunzelor. Simptomul prin care boala se manifest este apariia, pe frunze, a unor pete la inceput clorotice, apoi brune cu o margine evidenta, extinse n lungul nervurii principale, cu contur neregulat i spre vrful frunzei cu o form conic. Atacul este localizat n partea inferioar a coroanei. Primvara, n cuprinsul zonelor necrozate se formeaza fructificaiile formei conidiene (acervulele). Conodiile provoac rspandirea secundar (de var) a bolii, iar iarna, pe frunzele uscate i czute, se dezvolt periteciile care ierneaz n miceliul de rezisten i anume n strome. n primavara urmatoare, gtul periteciilor strpunge epiderma i asigur diseminarea ascosporilor, care realizeaz infecia primar. Periteciile se pot forma i pe scoarta lujerilor uscai. Pagubele Necrozele reduc uneori substanial suprafaa de asimilare a frunzelor, produc deformri ale laminei i uneori chiar ofilirea i cderea timpurie a frunzelor. In cazul infeciilor puternice, ciuperca poate trece i pe lujerii anuali (pe o lungime de pan la 30 cm), caz n care vrful acestora se poate usca n ntregime.

Aparitia acestei specii a fost intalnita doar in forma de pete aproximativ circulare. Pete in lungul nervurii ne fiind intalnite.

14

Fig.9 Aspectul frunzei vatamate de Apiognomonia errabunda

15

Capitolul 3
Locul cercetrilor, materialul i metoda de lucru
3.1 Locul cercetarilor Materialul de studiu pentru acest referat a fost colectat dintr-un arboret de fag de la margine orasului Agnita, judetul Sibiu. In continuare vor fi prezentate datele generale ale locului de unde a fost colectat materialul pentru studiu. Localizatea la nivel de tara. Orasul Agnita este situat in centrul tarii, la aproximativ 500m altitudine. Principalele cai de acces in oras sunt drumurile judetene Sibiu-Agnita, Medias-Agnita, Sighisoara-Agnita si Fagaras-Agnita.

Fig.10 Localizarea Orasului Agnita

Arboretul din care a fost colectat materialul se afla in administratia Ocolului Silvic Agnita, aflandu-se in UP VII Zunchel 3 fagi. Altitudinea la care se afla este de aproximativ 500m iar expozitia N. In ceea ce priveste arboretul, este un arboret in categoria II functionala cu rol de protectie si productie, cu o compozitie 8 Fa 2 Go si o consistenta de 0,9.

16

3.2 Materialul si metoda de lucru Lucrarile de teren Aceste lucrari s-au efectuat in data de 24.10.2012. Din arboretul de fag au fost alesi zece arbori cu caracteristici asemanatoare (diametru, varsta, inaltime) din care s-au luat cate patru ramuri pentru fiecare directie (N,S,E,V). Fiecare ramura a fost astfel aleasa incat pe ea sa se afle ultimele cinci cresteri anuale. Distanta dintre acesti arbori a fost de aproximativ 40 de m, acestia fiind si numerotati. Lucrarile de laborator Aceste lucrari s-au efectuat in aceeasi zi cu lucrarile de teren pentru ca materialul recoltat sa nu sufere nici o modificare in urma pastrarii indelungate. Determinarea vatamarilor sa efectuat in functie de arbore, directie si lujer, fiind notate pe caiet caracteristicile vatamarilor fiecarei frunze. Vatamarile care nu au putut fi identificate in mod cert, au fost pozate pentru a fi recunoscute ulterior. Toate aceste date au fost introduse intr-un tabel cu date primare si pe urma prelucrate pentru a se putea afla intensitatea vatamarii a fiecarei specie.

17

Capitolul 4
Rezultatele cercetrilor
4.1 Procentul frunzelor sntoase Efectul arborelui, al directiei si al lujerului asupra procentului de frunze sanatoase Tabelul 4.1
Factorul Arbore Directie Lujer D.F
9 3 4

F
5,012 0,746 0,662

P
< 0,0001 0,526 0,619

D.F.- grade de libertate; F-coeficientul Fisher si P-probabilitaea calculata Din tabelul de mai sus se observa ca dintre cei trei factori si anume, arbore, directie si lujer, doar arborele a avut influenta semnificativa asupra caracteristici studiate si a frecventei. Frecventa a fost exprimata in % frunze sanatoase si a fost calculata ca numar frunze sanatoase / numarul total de frunze. Datorita faptului ca doar arborele a avut influenta asupra caracteristici studiate. Pentru cercetarile viitoare nu se va renunta la numarul de 10 arbori de proba asa cum se va reduce numarul de directi (ramuri) la 1-3 si numarul de lujeri tot la 1-3 in functie de complexitatea cercetarii.

60.00

AB AB AB AB AB

50.00 Procentu de frunze sanatoase (media abaterea standard)

40.00 AB 30.00 B

20.00

10.00

0.00 A2 A3 A4 A5 A6 Arborii analizei A7 A8 A9 A10

Fig. 4.1 Efectul arborelui asupra procentului de frunze sanatoase ( A2,3,4,5.,10-Arorele 2,3,4,5..,10) 18

Tinand cont de tabelul 4.1 unde am observant ca arborele a influentat caracteristica studiata, in graficul de mai sus se observa foarte bine neuniformitatea atacului intre arborii analizati, dar si faptul ca arborele 1 lipseste datorita faptului ca nu a avut nici o frunza sanatoasa,astel nu am putut obtine omogenitatea pe arbori, toate fiind afectate de cel putin un daunator. Diferentele semnificative apar doar intre trei arbori si anume intre arborele doi care are procentul cel mai mare de frunze sanatoase si arborele 7 si arborele 9 care au procentul cel mai mic de frunze sanatoase.

4.2 Procentul frunzelor cu roaderi insulare Efectul arborelui, al directiei si al lujerului asupra procentului de frunze cu roaderi insulare Tabelul 4.2
Factorul Arbore Directie Lujer D.F
9 3 4

F
1,420 2,556 1,022

P
0,183 0,057 0,397

D.F.- grade de libertate; F-coeficientul Fisher si P-probabilitaea calculata Din tabelul de mai sus se observa ca nici unul dintre cei trei factori nu a influientat semnificativ fregventa atacului. Datorita acestui fapt recomandam pt cercetarile viitoare reducerea numarului de arbori la min 5, reducerea numarului de directii(ramuri) la minim 1-3 si reducerea numarului de lujeri la 1-3, aceste numere se vor alege in functie de complexitatea cercetarii. 4.3 Procentul frunzelor cu roaderi de margine Efectul arborelui, al directiei si al lujerului asupra procentului de frunze cu roaderi de margine Tabelul 4.3
Factorul Arbore Directie Lujer D.F
9 3 4

F
0,633 2,102 2,262

P
0,768 0,102 0,065

D.F.- grade de libertate; F-coeficientul Fisher si P-probabilitaea calculata Observand tabelul 4.3 se poate observa ca nici unul dintre cei trei factori nu a influientat semnificativ fregventa atacului.

19

Arbori A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 Directii E N S V Lujeri L1 L2 L3 L4 L5

4.4 Numarul frunzelor atacate de Orchestes fagi Tabelul 4.4 Etape de dezvoltare Orificii Mine finale 7 4 2 4 3 5 1 2 1 1 3 3 6 1 2 2 5 7 10 7 8

3 2 5

1 6 12 5 8

Etapele de dezvoltare

ale acestei specii sunt urmatoarele: orificile practicate in

primavara de catre adulti pt maturare, ouale depuse de femele, minele in curs de dezvoltare si minele azunse la marginea frunzei. Dintre toate aceste etape in cercetarea de fata la momentul analizarii materialului de cercetare au fost indentificate pe frunzele fagului doar doua dintre aceste etape si anume , orificii si mine ajunse la marginea frunzei. Lipsa celor 2 etape si anume oua si mine in curs de dezvoltare este normala deoarece materialul asupra caruia sa facut cercetari a fost prelevat in a 2 jumatate a lunii octombrie moment in care pe funzele fagului nu se mai pot gasi aceste doua etape in mod normal deoarece larvele deja au intrat la iernat.

20

4.5 Diferenta intre culorile galelor de Mikiola fagi pe arbori, directii si lujeri Tabelul 4.5 Arbori v A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 Directii E N S V Lujeri L1 L2 L3 L4 L5
2 2 3 1 1 2

Culoare v-r
3 3

r
2 1

b
5

2 1 1 1 0

5 2 2 2 1 3 2 3 2

1 3 3 4 2 3 1 5

1 2 2 2 1

1 1

1 1 3

Datele din tabelul de mai sus ne arata diferenta de culoare a galelor de Mikiola fagi si distributia acestora in functie de arbori, directii si lujeri. Astfel, se poate observa ca aparitia culorii brune a apatut cel mai putin adica, doar la arborele 1, pe directiile N,S si V . Galele de culoare rosie apar si ele destul de putin, adica , pe arborii 1 si 2. Galele de culoare verde si verde-roscat sunt intalnite la toti arborii si cu o raspandire uniforma in ceea ce priveste directia si lujerul. Aceste culori sunt cele mai des intalnite deoarece in perioada in care s-au cules datele si anume octombrie, galele nu erau ajunse la deplina maturitate.

In tabelul 4.6 este reprezentat numarul de gale cazute, adica , putem spune ca in aceste gale se afla deja larvele la iernat, de unde se vor impupa in primavare viitoare.

21

Tabel 4.6 Arbori A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 Total Nr gale cazute

4 7 2 6 2 2 1 24

4.6 Numarul frunzelor atacate de Fagocyba cruenta Tabelul 4.7

Factorul studiat Arborii
A1 A10 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9

Nr frunze atacate
80 3

24 35

Directii
V S E N 32 44 45 21 36 27 25 27 27

Lujeri
L1 L2 L3 L4 L5

Datele din tabelul 4.7 ne arata numarul frunzelor atacate de Fagocyba cruenta si raspandirea acestor frunze atacate in functie de arbori, directi si lujeri. Se poate observa insa ca au fost arbori la care toate frunzele au fost atacate de exemplu arborele 1 dar si arbori afectati foarte putin cum ar fi arborele 10. Arborii 2,3,4,5,6,8 nu au fost afectati deloc de aceasta specie. In ceea ce priveste directia si pozitia pe lujer datele sunt raspandite uniform. Din aceste date reiese faptul ca distributia arborilor influienteaza atacul frunzelor cu aceasta

22

specie si propun ca pe viitor pentru a fi studiata aceasta specie sa se ia in considerare mai mult pozitia arborelui si sa se reduca numarul de directii si lujeri. 4.7 Procentul frunzelor atacate de Phyllonorycter maestingella Efectul arborelui, al directiei si al lujerului asupra procentului de frunze atacate de Phyllonorycter maestingella Tabelul 4.8
Factorul Arbore Directie Lujer D.F
9 3 4

F
1,936 0,609 0,470

P
0,049 0,610 0,758

D.F.- grade de libertate; F-coeficientul Fisher si P-probabilitaea calculata Din tabelul de mai sus se observa ca nici unul dintre cei trei factori nu a influientat semnificativ fregventa atacului. Datorita acestui fapt recomandam pt cercetarile viitoare reducerea numarului de arbori la min 5, reducerea numarului de directii(ramuri) la minim 1-3 si reducerea numarului de lujeri la 1-3, aceste numere se vor alege in functie de complexitatea cercetarii.
30.00 A Procentul frunzelor atacate (media sd) 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 E N S V Directiile analizate A A A

Fig. 4.2 Efectul directiei asupra procentului de frunze atacate cu Phyllonorycter maestingella In graficul de mai sus se poate observa uniformitatea atacului cu Phyllonorycter maestingella pe directiile luate in considerare. Dar se poate observa insa ca exista diferente nesemnificative intre directia nordului de restul directiilor. Tinand cont de tabelul 4.8 unde am observat ca directia nu a influentat caracteristica studiata, in graficul de mai sus se observa foarte bine uniformitatea atacului intre directiile analizate. Diferentele semnificative nu apar intre cele patru directii dar se poate observa totusi ca directia nordului a influientat cel mai putin, iar cea a estului cel mai mult.

23

4.8 Numarul frunzelor atacate de Phyllocnistis unipunctella Tabelul 4.9

Factorul studiat Arborii
A1 A10 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9

Nr frunze atacate
2 2 2 3 5 3 2 2 5

Directii
V S E N 3 5 11 7 5 7 8 2 4

Lujeri
L1 L2 L3 L4 L5

Numarul flrunzelor atacate de Phyllocnistis unipunctella, putem spune ca este nesemnificativ deoarece din totalul frunzelor atacate de 640 doar 26 de frunze au fost atacate ceea ce reprezinta doar 4%. In tabelul 4.9 se poate observa distributia frunzelor atacate pe arbori, directii si lujeri. 4.9 Numarul frunzelor atacate de Apiognomonia errabunda (pete aprox. circulare)

Tabelul 4.10
Factorul studiat Arborii
A1 A10 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9

Nr frunze atacate
5

1 1 2

Directii
V S E 4 1 3

24

10 2 2 6 3 5

Lujeri
L1 L2 L3 L4 L5

Dupa cum se obsearva in tabelul 4.10, frunzele infestate cu specia Apiognomonia errabunda se afla pe arborii: 1,4,7,8,9 dar intr-un numar foarte mic adica din totalul de 640 de frunze analizate doar 18 au fost vatamate cu aceasta specie care putea fi recunoscuta dupa petele aproximativ circulare, iar pete in lungul nervurii nu au fost intalnite in urma acestui studiu. Tot in tabel poate fi observata si distributia atacului pe arbori, directii si lujeri, dar se poate preciza insa diferenta distributiei acestei specii pe arbori si mai ales pe directii, putanduse observa in tabel ca a fost intalnita cel mai mult pe directia nordului si cel mai putin pe directia sudului. Restul speciilor intalnite in urma efectuarii acestui studiu, fiind intr-un numar nesemnificativ au fost tratate doar la capitolul 2.

25

Capitolul 5
Concluzii
In urma analizei frunzelor si prelucrarii datelor au fost obtinute rezultatele de pe urma carora vom putea trage urmatoarele concluzii: In ceea ce priveste numarul de frunze sanatoase, din totalul de 640 de frunze analizate doar 170 au fost sanatoase, restul fiind vatamate de catre cel putin una din speciile studiate. Avand in vedere faptul ca doar 26% din frunze au fost sanatoase putem spune ca parcurgerea acestui proiect a fost necesara pentru a afla cat mai multe despre speciile vatamatoare a frunzelor de fag. In ceea ce priveste factorii care au influientat distributia vatamarilor si anume arbore, directie si lujer, dupa interpretarea rezultatelor, a rezultat ca doar distributia arborilor a influientat numarul de frunze sanatoase (vezi fig. 4.1). In privinta afectarii frunzelor de roaderi, au fost luate in considerare roarerile de margine si cele insulare. Roaderile de margine afectand frunzele mai mult decat cele insulare si anume 193 de frunze cu roareri de margine si 111 frunze cu roaderi insulare. Dintre speciile indentificate cea mai intalnita a fost Fagocyba cruenta, intr-un numar de 142 frunze atacate urmata de Phyllonorycter maestingella (71 fr. atacate), Orchestes fagi si Mikiola fagi (32 fr. Atacate), Phyllocnistis unipunctella (26 fr. atacate), Apiognomonia errabunda (18 fr. atacate), Hartigiola annulipes (17 fr. atacate) iar specia cel mai putin intalnita a fost Aceria stenapsis stenapsis (2 fr. atacate).

26