Mediul temperat

spre rece

https://ro.wikipedia.org/wiki/Taiga
http://referat.clopotel.ro/Taigaua-9424.html

Definitie
Taigaua, sau pdurea boreal, este unul din cele mai mari biomuri, ocupnd
aproximativ 21 milioane de ha, adic aproximativ 16% din suprafaa terestr a
Terrei. Este situat n nordul (i parial centrul) Europei, Asiei i al Americii de
Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite orae mari, aa cum ar fi Toronto i
Quebec n Canada, Oslo n Norvegia, Stockholm n Suedia, Helsinki n Finlanda i
Moscova n Rusia se af la extremitatea sudic a acestui biotop.

Biotopul
Este unul prielnic vara i neprielnic iarna. Astfel, temperatura medie vara este de
5-10 C, iar iarna este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitaii,
dar sunt doar dou anotimpuri principale: iarna i vara. Iarna este foarte rece, cu
destule precipitatii, ce cad sub form de nea. Vara este cald i umed,
majoritatea precipitaiilor cznd vara. Solurile sunt relativ srace, iar vnturile
sunt puternice. Brown solurile podzolice sunt o subdiviziune a solurilor podzolice
din clasificarea sol britanic. Dei clasificate cu podzols, deoarece acestea au un
orizont de bogata in fier, sau spodic, ele sunt, de fapt, intermediar ntre podzols i
pmnturi Brown. Acestea sunt comune pe teren deluros din Europa de Vest, n
zonele n care de precipitaii mai mult de aproximativ 900 mm depete
evapotranspiratia pentru o mare parte a anului, iar verile sunt relativ rece.
Rezultatul este c scurgerea de profilul de sol se produce, n care substanele
chimice mobile sunt spalate din sol vegetal, sau A orizont, i s acumuleze mai
jos, n orizontul B.

Aceste soluri au sume mari (mai mult de 5%) de carbon organic n orizontul de
suprafa, care este, prin urmare, de culoare inchisa. n situaiile nearat, poate
exista o "Mor", stratul de humus, n care materia organic este doar de suprafa
slab amestecat cu componente minerale. Spre deosebire de podzolurile
corespunztoare, aceste soluri au nici un orizont continuu E levigat. Acest lucru
se datoreaz faptului c acestea sunt formate pe versani n cazul n care, pe
perioade lungi de timp, sol vegetal vreme de mai sus panta este n permanen
efectueaz n jos pe panta de aciune de ploaie, greutate i activitatea faunistice.
Acest lucru nseamn c livrrile proaspete de fier i oxizi de aluminiu
(sesquioxizi) sunt n mod constant furnizate, levigarea i asigur o acumulare
net a acestor compui n orizontul B, oferind un portocaliu-maro "ruginit", de
culoare, care este foarte distinctiv. De compui de aluminiu i de fier de fier, n
subsolul de asemenea, tendina de a lega de particulele de sol, mpreun, oferind
un "pellety" structura fin a solului, precum i mbuntirea permeabilitate,
astfel c, n ciuda fiind n zone relativ mari de precipitaii, solurile nu au gri culori
sau mottles a solurilor gleiosol.

n lume baz de referin pentru Resurse de sol [1], aceste soluri sunt numite
Umbrisols, i Atlas solului din Europa [2], arat o preponderen a acestui tip de
sol, n nord-vestul Spaniei. Exist o tendin de a solurilor s apar n zone
oceanice, n cazul n care exist precipitaii abundente pe tot parcursul anului,
iernile sunt blnde i veri relativ rece. Astfel, acestea sunt comune, n Irlanda,
Scoia, ara Galilor (unde ocup aproximativ 20% din ar) i Anglia de Vest, n
special n Devon, Cornwall i Lake District. Acestea apar, de asemenea, n Munii
Apalai i pe coasta de vest a Americii de Nord.

Solurile
Aceste soluri au sume mari (mai mult de 5%) de carbon organic n orizontul de
suprafa, care este, prin urmare, de culoare inchisa. n situaiile nearat, poate
exista o "Mor", stratul de humus, n care materia organic este doar de suprafa
slab amestecat cu componente minerale.
Taigaua are o cantitate mic de evapotranspiraie, ceea ce intensific procesele
de levigare a carbonailor i a altor elemente din sol. Ca rezultat se formeaz
soluri podzolice, cu reacie acid, srace n substane organice i elemente
nutritive minerale.

Taigaua
Taigaua reprezinta vegetatia caracteristica regiunilor subpolare, si se intinde in
Eurasia de Nord si in America de Nord in Canada, intre zona rece de tundra la
nord si zona mai calda temperata la sud.Padurile boreale(nordice) ocupa 17% din
suprafata terestra a Terrei.Cuprinsa intre 56 si 58 grade lat Nordica, cuprinde
paduri dese de molid si brad in zone umede , ce alterneaza cu pin, tufe si iarba.
Taigaua rar european :se ntinde ntre fluviile Onega si Peciora, fiind alcatuite
din paduri pure de molid-siberian (Piceea obovata) , sau amestec de molid cu
mesteacan (Betula verrucosa) si pin.
Taigaua Siberiei occidentale: se ntinde ntre Peciora si Enisei, avnd compozitia
floristica si conditii de nmlastinare neuniforme in teritoriu; in nord, pe soluri
nisipoase, sunt prezente molidisuri siberiene in amestec cu pinul-siberian (Pinus
sibirica); in partea mijlocie vegeteaza specii siberiene de molid, brad si pin,
nmlastinirile fiind frecvente; in sud, molidisurile si bradeto-molidisurile siberiene
se gasesc n amestec cu unele foiase caracteristice pdurilor caducifoliat
Taigaua Siberiei centrale: este cea mai nordica pdure de conifere, laritasiberiana (Larix sibirica) si larita-dahurica (Larix dahurica), uneori in amestec cu
pinul siberian (Pinus sibirica) si unele specii de foiase, alctuind pduri rare .

Padurea de baldachin (sau padurea compacta) se afa in cel mai sudic punct al
taigalei. Contine o mare varietate de specii, cele mai calde soluri, productivitate
mare, si cel mai lung sezon de productivitate din zona boreala.Padurea compacta
sau zona sudica a taigalei pe ambele continente nu este distribuita strict de-a
lungul axei est-vest. In vestul marginal al Europei infuenta curentilor calzi da voie
padurii de baldachin sa se intinda pana in cel mai nordic punct.

Vegetatia este elementul cel mai specific si se evidentiaz predominant de un

numar limitat de specii de conifere : pinul (pinus), bradul (abies), molidul (picea
excelsa), laricele (larix) si de specii de pomi cu frunza cazatoare ca plopul
(populus) si mesteacanul (betula verrucosa).Doar zone mici au fost curatate
pentru agricultura, in special in partea europeana, taigaua rmnnd cea mai
mare rezerv de lemn din lume.

Se gsesc mesteacani, anini si salcii si zone nedrenate pe care se intind fasii

uriase de mlastini.Padurea boreala sau taigaua Siberiei singura reprezinta 57%
din volumul padurii de conifere a pmantului. Ecosistemele si solurile din
aceasta regiune pastreaz o cantitate semnificativ de carbon a pamantului in
forma moarta dar nedescompus sau doar partial descompus. Efectul de ser
sau schimbrile fcute de om pot spori descompunerea, ducnd la eliberarea
unei cantitati crescnde de carbon in atmosfera sub forma de dioxid de carbon
gaz de sera. Mediul de viata este relativ monoton si aspru, agricultura devine
imposibil.

Flora si solurile
Flora

este reprezentata de taiga, fiind dominata de padurile de rasinoase

(molid, pin, brad) caracteristice emisferei boreale (Europa, Asia, America de
Nord), aceasta zona fiind cuprinsa intre padurea de foioase (sud) si tundra (nord).
Amanuntind acest fapt, se poate spune ca taigaua este o pdure aproape
exclusiv de conifere, majoritatea forei fiind alctuit din brazi, pini, laricea i
molizi. Totui, n extremitile sudice ale taigauei pot fi ntlnii i arbori foioi,
precum plopul, mesteacnul i arinul. totodata alte specii de plante des ntlnite
n taiga sunt muchii i lichenii. In emisfera nordica, trecerea de la taiga la tundra
se face printr-o fasie de tranzitie numita silvotundra, in care apar paduri izolate
de mesteacan, pin si molid, alaturi de vegetatia ierboasa.
O mare bogie de via vegetal, cu puine specii de copaci (ce-i drept, prezente
n milioane de exemplare), dar cu o impresionant varietate de muchi, licheni i
arbuti, caracterizeaz pdurea boreal. Una dintre trsturile ei specifice este
prezena unui mare numr de arbuti cu fructe comestibile, - ceea ce numim noi

n mod obinuit "fructe de pdure" - care, n cursul toamnei i al iernii lungi,

asigur hran, deopotriv, pentru animale i oameni.

Specii reprezentative
Bradul (Abies)
Este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia
Pinaceae, rspndite preponderent n zonele muntoase ale emisferei nordice.
Altitudinea la care cresc i se dezvolt brazii este cuprins ntre 500m i m iar
rspndirea acestora este pe tot globul, dar cu precdare n zonele muntoase ale
zonei temperate. Sunt arbori de talie mare cu nrdcinare pivotant. Coroana
este piramidal deas, umbroas, scoara mult timp neted cu pungi de rin.
Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispui terminal ntotdeauna cte trei. Prezint
frunze aciculare lite, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, persistente, se
schimb la 6-15 ani. Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obinuit vizibile i
rsfrnte; solzul carpelar cade la maturitate odat cu seminele, iar pe lujer
rmne axul erect. Semine relativ mari, triunghiulare, cu pungi de rin pe
tegument i prinse strns de aripioar. Bradul se deosebeste de celelalte specii
de conifere mai ales prin asezarea frunzelor care, popular, se mai numesc i ace.

Pin (Pinus L)
Face parte din fam. Pinaceae, este un gen de plante orginar din emisfera nordic
i cuprinde peste 80 specii de arbori, (mai rar arbuti), rinoi, avnd scoara
roie. Rdcinile sunt pivotante i au ramificaii viguroase.Coroana este regulatconic, sau la unele specii poate fi neregulat-lit, iar la maturitate ramurile
cresc orizontal, fiind dispuse regulat-verticilat.Frunzele acestui gen sunt aciculare,
persistente i dispuse n mnunchiuri de cte 2-5, nvelite la baz de o teac
comun, membranoas.Florile sunt unisexuat-monoice; cele femele sunt
elipsoidale sau conice, cu carpele solzoase, avnd la baz 2 ovule care se
transform n semine; cele mascule sunt grupate sub form de ameni cu
numeroase stamine.Conurile sunt drepte, orizontale sau pendente, simetrice sau
asimetrice, de mrimi i forme variabile, avnd solzi lemnoi imbricai, fr
bractee.Seminele sunt ovate, aripate, de culoare gri.

Zada (Laricea)
Este numele unui conifer foarte inalt (poate creste pana la 45 m) originar din
Europa. Are denumirea stiintifica de Larix decidua si apartine de familia Pinaceae.
Este iubitor de soare si foarte rezistent la temperaturi scazute, chiar geruri
intense. In timpul verii are acele de culoare verde, insa in lunile de iarna isi pierde
acele. In popor este cunoscut si cu numele de laricea. Acest conifer are o
structura piramidala, trunchiul drept si ramurile neregulate. Datorita aspectului
sau frumos verde este cultivat si in scop ornamental dar este apreciat si pentru

producerea de cherestea, lemnul sau fiind foarte rezistent si mai puternic decat la
alte tipuri de conifere. De multe ori zada este utilizat in zone de munte in scop de
prevenire a avalanselor, pentru izolare si aparare impotriva zapezii dar si contra
eroziunii solului datorita inghetului. Terebentina este un lichid de multe ori incolor
care se obtine in urma distilarii rasinii de conifere. Un astfel de lichid cu miros
patrunzator si culoare de chihlimbar se obtine si din rasina de zada si poarta
numele de ,,terebentina venetiana sau ,,terebentina de Venetia. Aceasta are
aplicatii industriale dar si medicinale, mai ales in tratamentul afectiunilor cailor
respiratorii. Pentru calmarea tusei se fac inhalatii cu aburi obtinuti prin punerea
catorva bucatele de rasina in apa fierbinte. De asemenea in trecut de la zada se
folosea in scop terapeutic si scoarta copacului, care ajuta in vindecarea infectiilor
cailor urinare. Esenta de terebentina este folosita si in tehnica de pictura in ulei
sau la prepararea lacurilor, pentru spalare si ca diluant de pigmenti. Prin folosirea
ei se elimina o parte din pigmenti si se obtin culori mai elastice, moi si
stralucitoare.
Lichenii
Alte specii des intalnite in taiga sunt muschii si lichenii. Lichenii sunt un grup
aparte de organisme, rezultate n urma convieuirii permanente dintre o ciuperc
(ascomicet sau mai rar o bazidiomicet) i o alg verde sau o alg albastr.
Corpul vegetativ rezultat (talul) este total diferit morfologic, structural i fiziologic
fa de cei doi parteneri care particip la simbioz. Triesc n unele din cele mai
dificile condiii de pe Terra n tundra arctic, deerturi, coaste stncoase, la
nlimi mari sau n anumite zone toxice(deeuri de mine).
Licheni gelatinoi. Talul gelatinos are aspect subire, membranos i foarte
friabil la uscciune i gros, gelatinos n stare umed. Consistena talului umed se
datoreaz tecii mucilaginoase a componentei algale (alga albastr; ex. Nostoc
sp.) care este foarte dezvoltat i n care sunt nglobate hifele ciupercii(Collema
sp).
Licheni crustoi. Tal sub form de crust ce ader puternic de suprafaa
substratului sau este ncrustat n acesta (suprafaa stncilor, trunchiul arborilor).
n numeroase cazuri constituie singuri vegetaia stncilor golae.
Licheni frunzoi (foliacei). Tal lamelar, foliaceu (de aspectul unei frunze) cu
simetrie dorso-ventral, fixat parial de substrat (sol, scoara arborilor) cu ajutorul
unor hife asemntoare unor rizoizi (rizine); corpul su sau cel puin marginile
sunt ridicate de pe substrat.
Licheni tufoi (fruticuloi). Au aspectul unor tufe mici i ramificate, verticale sau
pendule cu simetrie radiar. Cnd sunt foarte lungi i subiri au aspect
filamentos. Culoarea talului, criteriu important n determinarea speciilor este
foarte variat: alb, galben, cenuie, brun, neagr, verde, albstruie, roie etc.

Ienuprul (Juniperus communis - L.)

Este un conifer care aparine genului Juniperus din familia Cupressaceae. Fructele
uscate de ienupr (boabe mari, negre, zbrcite) se utilizeaz n buctrie drept
condiment, n special n marinade, pentru vnat sau varz, i ca ingredient la
fabricarea ginului.

Solurile
Solul este inghetat in adanc (permafrost), dezghetul atingand vara numai o
patura superficiala, favorizand formarea mlasitinilor si contribuind la revarsarea
cursurilor de apa. Solurile sunt, in majoritate, umede, datorita panzei freatice
afate in apropierea suprafetei terenurilor, predominand solurile podzolice.

FAUNA
Datorita conditiilor de clima rece atat vara, cat si iarna, taigaua
adaposteste doar animale care au capacitati de adaptare la temperaturi scazute,
precum construirea barlogurilor, hibernarea, stratul de blana de pe corp etc.
Totusi, in ciuda frigului, care predomina pe tot parcursul anului in aceasta
zona, in taiga pot fi identificate numeroase specii de pasari (peste 300),
mamifere arboricole si animale cu blana pretioasa, reptilele fiind foarte rar
intalnite.
In ce priveste diversitatea abilitatilor de adaptare, care le permit
animalelor specifice taigalei sa supravietuiasca in acest mediu, se pot aminti:
1. Rasul:

blana pe tot corpul, in special in jurul gatului, formand un ,,guler" calduros.

silentiozitate in vanatoare, datorita labelor acoperite cu blana;
vedere foarte bine dezvoltata, chiar si pe timpul noptii.

2. Ursul negru (american):

dispune de mai multe straturi de blana, ceea ce ii confera caldura;

avand gheare scurte, dar puternice, ii este foarte facila abilitatea de

catarare;

in timpul iernii, ursul negru hiberneaza, ceea ce il scuteste, pe toata

perioada sezonului friguros, de necesitatea de a cauta hrana;
3. Lupul cenusiu:

pe langa o blana deasa si gheare puternice, specifice majoritatii animalelor

care traiesc in taiga, lupul cenusiu dispune si de un auz de 20 de ori mai fin decat
cel uman, si de un simt al mirosului exceptional, estimat a fi de pana la 100 de ori
mai dezvoltat decat cel al omului;


alaturi de aceste simturi extraordinar de bine dezvoltate, lupul cenusiu are
si o capacitate speciala de a observa miscarea;

4. Tigrul siberian: o caracteristica foarte interesanta la aceasta specie, care, din

pacate, este pe cale de disparitie in actualitate, se refera la contrastul foarte
accentuat intre blana de vara si cea de iarna, astfel incat:

blana de vara este una cu fire mai scurte, cu o culoare mai vie, mai
deschisa, cu dungile mai vizibile si cu o textura aspra;

in schimb, blana de iarna poate ajunge la o lungime de trei ori mai mare a
firelor blanii de vara, avand o textura matasoasa, densa si moale, unde dungile
isi pierd contururile ferme iar culoarea de fond devine mult mai inchisa, ruginie
chiar;
5. Vidra de rau:

dispune de doua straturi de blana, unul mai in interior, si altul, care il

acopera, exterior;

ochii si narile, fiind dispuse in partea de sus a craniului, ii permit vederea

si, respectiv, respiratia, la suprafata apei, in timp ce inoata;

mustatile sale, foarte fine, sunt capabile sa semnaleze vibratii;

6. Iepurele ,,Snowshoe":

fiind un animal care, in majoritatea cazurilor, este vanat de alti pradatori

precum rasul sau vulturul, iepurele ,,cu papuci de zapada" are nevoie de abilitati
de camufare, cea mai importanta fiind cea de schimbare a culorii blanii din
maroniu (vara) in alb (iarna);

la aceasta importanta forma de adaptare se adauga dimensiunile mici ale

animalului (adultii atingand lungimi cuprinse intre 35 si 45 de centimetri), dar mai
ales agilitatea si viteza sa, atingand valori de peste 40 km/h, si salturi de peste 3
m inaltime;
7. Vulturul plesuv:

penajul, care ii ofera caldura;

reputatia sa de pradator este datorata ciocului curbat si extrem de

puternic, dar si ghearelor lungi, ce ii permit sa captureze foarte usor vietati mici,
precum rozatoarele;

o alta ,,unealta" foarte folositoare vanatorii este deosebit de bine

dezvoltatul simt al vazului;
8. Dropia:

specifica doar zonelor cu vegetatie de stepa din extremitatea sudica a

taigalei, dropia reprezinta o pasare interesanta datorita dimorfismului sexual
accentuat, astfel incat femela cantareste in jur de 3,5 kg, pe cand masculul
atinge cantitati de aprox. 18 kg, detinand titlul de cea mai grea pasare
zburatoare;


o alta curiozitate in cadrul dropiei se refera la tipetele ei, asemanatoare
latratului, dar care se aud rareori, ea fiind o pasare tacuta.
Alaturi de aceste specii cu trasaturi interesante, in mediul de taiga mai pot
fi vazuti elani, cerbi si caprioare, ursi Grizzly, bufnite, vulpi etc.

Peisajul geografic
Este cel mai mare biom - ansamblu de ecosisteme ntreptrunse - terestru din
lume, acoperind jumtile dinspre nord ale Americii de Nord i Eurasiei.
Dominat de conifere, care alctuiesc fondul acestui mozaic de specii, taigaua
reprezint azi 29% din toat suprafaa mpdurit a planetei. Taigaua acoper
cea mai mare parte a Canadei i Alaski, a Suediei i Finlandei, mult din teritoriul
Norvegiei, o mare parte a Rusiei (mai ales Siberia), prile de nord ale
Kazahstanului, Mongoliei i Japoniei. Spre sud, se pierde gradat n pdurile de
amestec (foioase + conifere), unde i fac apariia, tot mai dei pe msur ce
coborm spre sud, arborii cu frunze cztoare. nspre nord, copacii taigalei devin
din ce n ce mai rari i mai scunzi, pn cnd pdurea se dizolv n tundra
arctic, ntr-un peisaj cu ierburi scunde i arbuti mruni. Are puine specii de
copaci (totui, prezente n milioane de exemplare), dar cu o impresionant
varietate de muchi, licheni i arbuti, una dintre trsturile ei specifice fiind
prezena unui mare numr de arbuti cu fructe comestibile, - sau, altfel spus,
"fructe de pdure" - care, n cursul toamnei i al iernii lungi, asigur hran,
deopotriv, pentru animale i oameni.
http://travel.descopera.ro/9124775-Taigaua-in-20-de-ipostaze-spectaculoase
Temperatura medie vara este de 5-10 C, iar iarna este de - 20 C. Luminozitatea
este medie. Cad multe precipitaii, dar sunt doar dou anotimpuri principale:
iarna i vara. Iarna este foarte rece, cu destule precipitatii, ce cad sub form de
nea. Vara este cald i umed, majoritatea precipitaiilor cznd vara.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Taiga
Este adeseori descris ca fiind sumbr, posomort i extrem de tcut,
atmosfera-i fiind ntreinut de mulimea ferigilor i ciupercilor existente. Totui,
peisajul dobndete un farmec aparte n funcie de anotimpuri. Iarna, inuturile
sunt luminate de aurora boreal, din aprilie, cnd gheaa ncepe s se topeasc,
apele ncep s curg din nou, iar din iunie peisajul i recapt vivacitatea, fiind
revitalizat n totalitate.
http://www.referatele.com/referate/geografie/online4/Taigaua-Canadianareferatele-com.php
n taiga, temperatura medie este negativ timp de ase luni i, chiar dac iernile
reci sunt caracterizate de zpad, majoritatea precipitaiilor apar n timpul lunilor
calde i umede de var. Datorit nclinrii axei, n zonele de taiga nopile sunt
foarte lungi iarna i, pe de alt parte, zilele dureaz mai mult pe timpul verii. n
timpul lunilor de var, taigaua este mpnzit de milioane de insecte. Ea este
predispus incendiilor i, din aceast cauz, muli copaci s-au adaptat prin

creterea unui truchi mult mai gros, cu rol de protecie. Datorit temperaturilor
sczute, descompunerea este lent aici, astfel c solul este subire i srac n
nutrieni. Copacii cresc mai nali fie n zone caracterizate de temperaturi mai
ridicate, care permit o descompunere mai rapid, fie n preajma prurilor sau a
rurilor care aduc nutrieni n cursul lor. http://www.mbgnet.net/sets/taiga/
Numai plantele care pot supravieui cu puin lumin pot supravieui n taiga,
ceea ce nseamn ca i animalele trebuie s se adapteze la vegetaia existent
(fie s se hrneasc cu ace de conifere, precum elanul, fie s hiberneze sau s
depoziteze mncare pentru iarn). Permafrostul i stratul solid de roc existent
condiioneaz apa s rmn la suprafa, fiind astfel create multe lacuri i
mlatini (muskeg), care amenin animalele.
http://taigamallory.weebly.com/physical-landscape-and-habitat.html

Impactul antropic

Datorita caracteristicilor climatice, populatia care locuieste in acest

mediu a trebuit sa se adapteze conditiilor aproape vitrege de trai.
Temperaturile scazute si precipitatiile sub forma de ninsoare(de cele
mai multe ori) nu au facilitat dezvoltarea unor asezari omenesti
extinse din punct de vedere teritorial, dar, totusi, exista asezari
insirate de-a lungul drumurilor transcontinentale, cum ar fi
Transsiberianul din Eurasia sau magistralele din Canada).
Lipsa marilor orase determina un grad mic de antropizare, mediul
avand un aspect mai natural.

Transsiberianul

Este o retea de cale ferata care leaga Estul de Vestul Rusiei.

Porneste de la Moscova, urmand ca dupa ce a strabatut 9288 km sa
ajunga in Vladivostock. Principalele orase prin care trece sunt :
Moscova, Omsk, Novosibirsk, Ulan-Ude si Vladivostock.
A fost construit pe poriuni, n diferite perioade, ncepnd cu anii 30
i a fost terminat n 1991.
A fost construit din necesitatea dezvoltarii Rusiei, care era
ingreunata de slabele legaturi de transport.
Are si rute alternative, la Nord si la Sud.
Trecand peste numeroase rauri, s-a luat in considerare introducerea
feriboturilor pentru a le trece, cu scopul de a face economie, dar s-

au construit poduri peste ele in cele din urma, fiind o cale ferata
neintrerupta.
Transporta atat persoane, cat si marfa.

Problemele mediului

Lipsa asezarilor omenesti de mari dimensiuni nu coincide, insa, cu

lipsa problemelor de mediu. Ca orice mediu natural, acesta se
confrunta cu situatii precum exploatarea de masa lemnoasa, de
combustibili sau minereuri, care au un anume impact negativ asupra
lui. Asadar, orice exploatare trebuie facuta cu masura pentru
asigurarea regenerarii resurselor.
O alta problema intalnita in orice mediu este Incalzirea Globala. Ea
se resimte in toate mediile geografice, determinand anumite
schimbari in peisaj si in caracteristicile climatice. Cresterea
temperaturii determina topirea unor ghetari, care sunt esentiali in
echilibrul termic al planetei. Treptat, va aparea efectul de sera. De
pe urma acestuia, multe animale vor avea de suferit, pradatorii mari
depinzand de animale mai mici. Aceste caracteristici sunt sesizabile
mai ales in Peninsula Alaska, dar fiecare mediu este afectat in
diferite feluri.