Mediul Pădurilor de Foioase-XI H

-EFREMOV SEBASTIAN-DANIEL
-RĂDUCANU ALIN
-LEBĂDĂ COSMIN
-MADVEI CĂLIN
Localizare Geografică
• Acest mediu se dezvoltă într-un climat cu precipitații tot timpul anului, dar cu
veri calde si cu ierni cu atât mai friguroase cu cât ne depărtăm de vestul
continentului euro-asiatic si american către est. Este specific emisferei nordice.
•  LOCALIZARE
• Daca în Europa si vestul Asiei, acest mediu se întalneste aproximativ între
paralele de 43°si 60° (în Asia numai între 52° si 55°),în Estul Asiei el coboară
între 24° si 50° N. În America, mediul pădurilor temperate se dezvoltă ca o
fâsie largă pe fațada atlantică a continentului. Catre Pacific,mediul respectiv
este situat ceva mai la Nord. În emisfera sudica, tipul acesta de mediu aproape
nu există. Este întalnit pe coasta Pacifica din Sudul statului Chile, in sud-estul
Africii, în sud-estul Australiei, în Tasmania și Noua Zeelandă
Clima
• La modul general, este deosebit de favorabila dezvoltarii padurilor cu frunze
cazatoare, chiar si a unor tipuri de conifere. În mare, clima se afla sub influenta
latitudinii si a vanturilor de vest, respectiv sub influența deplasării ciclonilor
tropicali si subpolari. Exista 4 anotimpuri, dintre care 2 extreme: veri calde si ierni
friguroase, dar cu zapada multa, ceea ce face ca solul, in general, sa nu înghete. De
aceea, in afară caracterului temperat, aceasta clima se remarca prin schimbari
frecvente si uneori bruște de vreme, prin alternanțe neperiodice, de zile si luni
ploioase cu altele secetoase, prin ani foarte ploiosi si alții săraci in precipitații.
• Iarna aici stagneaza aer polar. Anotimpul acesta se caracterizeaza prin zile scurte si
reci, vreme relativ uscata si frumoasa cu inghet frecvent. Vara, insa, zilele sunt
foarte lungi si calde. Precipitatiile cad tot timpul anului, cu precadere vara, avand
o medie anuala de 550-1200 mm. in cazul climatului oceanic, frecventa ploilor este
mai mare iarna. În timpul anului, temperatura medie este de 10 ° C
Vegetație
• Specifica este cea de frunze cazatoare in anotimpul rece, dominată de
stejar si fag. Bogația speciilor este cu mult mai mare decat in mediul
boreal, cauza fiind amestecul impus de oscilațiile climatice cuaternare.
Formațiunile vegetale prezinta o stratificare complexă în care se pot
deosebi arbori înalti, arbustii si stratul inferior.
• Acesta din urma înfloreste primavara cand razele solare patrund pana la
sol. Arborii care domină sunt diferitele tipuri de stejar, castan, fag, carpen,
arțar, frasin, ulm, plop, salcie, anina, iar dintre arbusti alunul, cornul etc.
Apar si conifere precum pinul, bradul, tisa, in special in partile mai reci.
 Castan

Fag

Arțar

Frasin
 Fauna
• Este destul de bogată datorită resurselor mari de hrană, dar mult mai redusa in
prezent din cauza antropizării puternice. Specifice sunt o serie de erbivore,
carnivorele găsindu-se aici in număr tot mai redus, ca si omnivorele (ursul brun).
Se mai întalnesc: rozătoare, multe insecte fitofage, animale insectivore, precum si
o bogată pedofaună. Dintre erbivore, cele mai cunoscute sunt cerbul si caprioara;
dintre carnivore, lupul, vulpea, nevastuica, rasul, bufnita, iar dintre insectivore
numeroase specii de pasari, lilieci, arici etc. Mai pot fi amintite ca reprezentative
mistretul sau chiar iepurele. Temperaturile influentează intensitatea vieții. Vara,
toate etajele padurii sunt bine populate, pe cand iarna majoritatea animalelor se
refugiaza in sol sau la nivelul solului. Clima combinata cu factorii locali (relieful)
conduce la o adaptare a vietuitoarelor de unde rezulta o diversificare regionala a
faunei.
 Soluri
• Sunt brune de padure si mult mai fertile decat podzolurile, deoarece au un grad mai redus de
levigare. Frunzele cazute toamna influentează fertilitatea prin descompunerea lor si,totodata,
păstreaza umezeala, astfel formandu-se un humus finisat bine amestecat cu minerale. De
asemenea, solurile sunt profunde si bogate in elemente interschimbabile, fiind formate pe
paturi de dezagregări periglaciare pe nisip, pietrisuri sau loess, care conțin astfel de
elemente. Există și 2 varietăți extreme de sol:
• •Un sol mai levigat (in climatul oceanic, de obicei sub stejar) cu un orizont A, avand o
nuanță de bej-malos.
• •Un sol podzolic întalnit in sectoarele cu un continentalism mai pronuntat si sub paduri de
amestec fag-conifer.
• Orizontul A este cenusiu, iar cel B mai ruginiu (datorita prezentei oxizilor de fier).
Diferențieri locale, importante in orizontul de sol, sunt impuse de roci, expozitia versantilor,
panta si drenaj.
 Impactul Antropic
• Spre deosebire de pădurea boreala, cea temperata a fost puternic umanizata încă din Antichitate,
astfel luând naștere “civilizația lemnului”. Datorită popularii dense mediul inițial a fost transformat
radical, exceptând mediul montan, unde modificările sunt mai puțin intense.Omul a intervenit prin
defrișări si prin geosisteme natural-antropice sau antropizate.Cele mai timpurii defrișări au avut loc
in China si apoi in Europa, însa în China au fost aproape totale.In Europa s-au mai păstrat unele
areale împadurite pentru vânători.Mai recent, despaduririle iau amploare si in America de Nord,
unde încă au mai rămas areale întinse de pădure, precum cele din Apalasi. Necesitate de agricultura
a atras după sine despăduririle si, odata cu acestea, arăturile, locurile respective devenind niște
“openfields” (campuri deschise). In aceste locuri omul a creat si diverse ecosisteme antropizate
(orase, sate).In unele situații, în urma despăduririi, locul pădurii a fost luat de alta vegetație
naturală, numita “vegetație secundara”;astfel gorunul sau stejarul au luat locul fagului. Omul a mai
introdus in multe locuri si castanul comestibil, castanele având mare căutare in lipsa
cartofului.Terenurile degradate, un alt efect al antropizarii, sunt acele terenuri rezultate in urma
despăduririlor haotice. În locul pădurilor s-a instalat stepa secundara. În acesta situație se găsesc
dealurile si munții joși din Anglia, iar in climatul continental (cu ploi mai neregulate), putem da ca
exemplu Subcarpații, Podisul Transilvaniei s.a. Mediul de deal si de munte jos este in echilibru doar
daca este împădurit, odată devenit teren agricol fiind afectat si acest echilibru. Starea de sub
echilibru si degradare apare odată cu lipsa întreținerii pantelor si teraselor special amenajate.
 Defrișări care au avut loc in România

Harghita Maramureș
Bibliografie
• https://ro.warbletoncouncil.org/bosque-caducifolio-11115#menu-9
• https://www.scribd.com/document/73269452/Mediul-Padurilor-de-Foioase
• https://
ro.thpanorama.com/blog/ciencia/bosque-caducifolio-caractersticas-clima-f
lora-fauna.html
• https://
pressone.ro/imagini-din-satelit-ce-suprafata-impadurita-a-pierdut-romania-
si-judetele-unde-s-a-taiat-cel-mai-mult
• https://batariucionela.page.tl/Defrisarea.htm
VĂ MULȚUMIM PENTRU ATENȚIA
ACORDATĂ