Padurile mixte

Mediu geografic tempera

Pdurile mixtesunt zone devegetaien care predomin

vegetaia arboricol mixt gimnospermic-angiospermic. Aceste
zone fac trecerea de lapdurile de foioasela cele deconifere.

Localizare
Zona temperata este cuprinsa intre 30-60 latitudine nordica si sudica. Intre aceste
limite, mediile geografice se caracterizeaza prin diversitate structurala si
functionala normala, in conditiile unui nivel ridicat de antropizare. Clima si vegetatia
sunt si in zona temperata, criterii de diferentiere a mediilor geografice, la care se
adauga activitatile omenesti si impactul acestora asupra mediului, apoi relieful, care
introduce etajarea in altitudine.Etajul fagului cuprins intre 200-500m,400-600m etaj
de amestesc stejar si fag,etajul fagului intre 500-1200m si etajul coniferelor intre
1200-1800m.Padurile de foioase cu frunze cazatoare sunt caracteristice zonei
climatice temperat-oceanica intre 40-60si de tranzitie spre climatul
continental.Mediul padurilor mixte este caracteristic ariilor temperat-umede si
moderat-continentale, cu regim termic si pluviometric mai uniform, in care se
dezvolta padurile cu frunze cazatoare.Padurile temperate se gasesc in estul si
vestul Americii de Nord, sudul Americii de Sud, vestul si centrul Europei, estul Asiei,
Australia si Noua Zeelanda.Influentele oceanice se fac prezente in Europa de Vest si
Centrala, apoi in parti din vestul si estul Americii de Nord, in Japonia, partea Nordica
a Chinei, partea sudica a Islandei si partea vestica a Scandinaviei

Relief
In cadrul mediului padurilor mixte se includ urmatoarele forme de
relief:campii(Campia Europei de Est,Campia Siberiei de Vest,Marea
Campie Chineza),dealuri si podisuri(Podisul de Loess,Podisul
Manciuriei,Piemontul Appalachian)si munti(Muntii Stancosi,Muntii
Appalachi,Muntii Anzi,Muntii Cordilieri),care constituie bariere in
calea maselor de aer.
Extensiunea mai mare sau mai mica a acestui tip de mediu
este legata de pozitia lanturilor montane inalte cu desfasurare
oarecum paralela cu tarmul. Prezenta Cordilierilor si Anzilor in
marginea vestica a Americilor face ca aici acest tip de mediu sa fie
redus la o fasie, dupa cum absenta muntilor in vestul Europei
determina o larga desfasurare pana in sectorul central-estic al
continentului.

Clima
Schimbarile climaterice generale dintrevarasiiarnain acesta zona
sunt treptate, indiferent daca vremea se incalzeste ori ca se raceste,
generand doua anotimpuri intermediare,primavarasitoamna, intre
extremele temperaturilor celor mai scazute (iarna) si a celor mai
ridicate (vara).Indiferent de 'vremea obisnuita' si de localizare
geografica, climatul zonelor temperate poate oferi uneori vreme
extrem de schimbatoare si greu de prezis.
Clima ofera precipitatii de 550-1200mm/an,verile sunt calde(1520)si foarte calde,iernile,cu zapada multa,aer polar,si tot mai reci
in estul continentelor.Domina vanturile de vest,dar aici apar si
ciclonii tropicali si subpolari.Se produc si dese fronturi de aer cald
sau rece,timp schimbator,alterneaza anii ploiosi cu cei secetosi.

Vegetatia
Vegetatia zonala a acestui tip de mediu,o constituie padurile de
amestec, care formeaza o banda mai mult sau mai putin continua
intre fagete si molidisuri. Aceste paduri pot fi de origine naturala sau
antropica, cand bradul si molidul se infiltreaza in taieturile padurilor
de fag.
Flora este dispusa, ca in oricare tip de padure, stratificat. Stratul
arborilor este format din fag, brad si molid ca specii dominante. In
aceste paduri bradul si molidul depasesc fagul in inaltime cu 3-5 m.
La altitudini mai mici bradul este adesea mai abundent decat
molidul, uneori si decat fagul, formand pe alocuri paduri pure numite
bradete.Acestor trei specii li se adauga in padurile de amestec
paltinul de munte,ulmul de munte, frasinul carpenul, mesteacanul,
plopul tremurator,scorusul de munte,teiul, mai rar tisa si pinulrosu.

 Padurile de amestec pot fi chiar mai intunecate decat fagetele. Din aceasta cauza
stratul arbustiv este sarac in specii si exemplare. Cu o frecventa mai mare apar
alunul, macesul, tulichina, socul de munte.
Nici stratul ierbos nu are o acoperire prea mare din cauza cantitatii reduse de
lumina care patrunde pana la nivelul solului. in acest strat cresc frecvent macrisul
iepurelui, horstiul, trestioara,breabanul, brusturul negru, mierea-ursului, murul,
dalacul, coada cocosului etc.
In general flora padurilor de amestec cuprinde un numar apreciabil de specii care
sunt intalnite atat in fagete cat si in molidisuri, consecinta a faptului ca padurile de
amestec formeaza o banda ce se interpune intre padurile de fag si cele demolid.
Vaile, versantii si platourile despadurite din etajul padurilor de amestec sunt
ocupate de pajisti de pais rosu (Festuca rubra), care sunt in cele mai multe cazuri o
continuare a pajistilor mixte de iarba vantului (Agrostis tenuis), intalnite in partea
superioara a etajului fagetelor.

De asemenea, si compozitia floristica este similara, singura diferenta constand in

cresterea, odata cu cresterea altitudinii, a abundentei plantelor tipic montane: iarba
iepurelui, paisul de munte, firuta , sclipetii , piciorul cocosului , clopoteii, brandusele
de primavera.

Fauna
Faunaestereprezentata mamifere (lupul, vulpea,
mistretul, caprioara, veverita, jderul, cerbul, pisica
salbatica, ursul brun, dihor), pasari cantatoare
(privighetoarea, cucul, mierla, pitigoi), pasari rapitoare
(cotofana,cioara,uliul), reptile (soparle,serpi,broaste)si
insecte (furnici, paianjeni, gandaci, viermi).

Soluri
Solurile caracteristice sunt cele brune, brun-roscate de
padure, podzolurile care au rezultat in urma interactiunii
dintre roca mama, stratul gros de litiera si ceilalti factori
pedogeologici.

Impactul antropic
Impactul antropic asupra padurilor este mai mare decat asupra oricaror alte habitate de uscat.Defrisarile au
inceput odata cu dezvoltarea agriculturii,acum 10 000 de ani,iar de atunci a disparut aproape un sfert din
suprafata impadurita a lumii.Acolo unde relieful o permite, terenurile agricolesunt folositepentru culturi si
cresterea animalelor.
In munti, activitatile turistice, caile de comunicatie si asezarileintroduc o nota de antropizare, dar aceasta
este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de
rezervatii si parcuri.Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de
masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si terenuri agricole.
Multe paduri naturale sunt amenintate cu distrugerea,deoarece sunt taiate pentru cherestea,pentru constructii
de case si drumuri sau pentru agricultura.Unele paduri supravietuiesc numai in zonele inaccesibile sau in
eclave din regiuni protejate.
Stabilitatea padurilor de amestec depinde intr-o mare masura de speciile componente. De exemplu,
bradul este o specie sensibila si se regenereaza greu in caz de exploatare sau doboraturi de vant si de aceea,
in lipsa unei preocupari permanente din partea silvicultorilor, el poate fi eliminate usor dinamestecuri.
Despaduriri pe mari suprafete in Siberia,Karelia,partea centrala a Chinei,Finlanda si Canada.In conditii
propice,eroziunea solurilor este severa in Platoul de Loess,iar riscurile mari de degradare a solurilor sunt
specifice in Texas.Cele mai evidente aspecte de desertificare in spatiul acestui mediu se cunosc in partea
Nordica a Chinei in Podisul de Loess si la est de desertul Gran Chaco.
Padurile au un rol foarte important in circuitul global al apei si carbonului,in imbunatatirea calitatii aerului si in
prevenirea eroziunii solului.

Conluzii
Mediul padurilor mixte reprezinta zona cea mai favorabila popularii deoarece face parte din
mediul temperat,care prezinta conditii de climat moderat,relief potrivit,cu retea bogata de
apa,soluri fertile si resurse ale subsolului bogate si variate.
Sunt specifice atat asezarile rurale,cat si cele urbane,ca urmare a puternicei dezvoltari
economice.In acest spatiu se intalnesc tarile cele mai dezvoltate ale lumii. Mediul padurilor
mixte se indentifica prin densitate mare a populatiei si a activitatilor economice,prin consumul
sporit de bunuri naturale si produse industriale,ceea ce conduce treptat spre degradarea
mediului inconjurator.
Consecintele despaduririlor asupra mediului sunt variate.In primul rand,dinamizarea incalzirii
globale,ca urmare a reducerii capacitatii de consum a dioxidului de carbon si de producere a
oxigenului,micsorarea biodiversitatii prin scaderea ponderii speciilor valoroase de lemn sau
distrugerea habitatului unor specii faunistice,modificarea bilantului hidrologic prin deranjarea
circuitului apei si cresterea riscului la inundatii.Padurea retine3/4 din precipitaii,mentinand un
microclimat care sa-i asigure existenta.Acest fapt favorizeaza instalarea fenomenului de
eroziune a solului,desertificarea si instalarea vegetatiei uscate,se mareste afinitatea pentru
incendii naturale sau antropice.Alte efecte vizeaza diminuarea capacitatii de dezvoltare a
populatiilor care sunt dependente de paduri,a materilor prime pentru medicamente si reducerea
resurselor toatale de biomasa lemnoasa.