Sunteți pe pagina 1din 6

Stepa si silvostepa

Stepa reprezint o zon de vegetaie n care flora este reprezentat de plante ierboase i
condiiile climaterice sunt semiaride.
Flora este dominat de graminee i din plante cu rizomi (care se dezvolt rapid dup ce
apar condiii favorabile), dar i din tufriuri i plante spinoase.
Zona de stepa ocupa regiunile de campie si dealuri joase unde rocile sedimentare sunt
bine maruntite.Clima calda din aceste regiuni favorizeaza dezvoltarea si activitatea plantelor si
animalelor din sol, o mare perioada a anului.
Stepa fiind o zon care prin definiie este lipsit de arbori, n condiiile schimbrilor
climatice actuale, este cea mai expus fenomenul de deertificare.
De aceea se impun luarea unor msuri rapide, cele mai ieftine i eficiente dintre acestea,
fiind nfiinarea unor cordoane arboricole de protecie sau chiar a unor pduri. Prin intervenia
pozitiv a omului, mai ales pe solurile uoare (nisipoase) i degradate din regiunile de step, dar
i n cele de silvostep, au aprut n veacul trecut, arborete(teren plantat cu numeroase specii de
arbori si arbusti si destinat studiului condiiilor lor de dezvoltare).
n zona de step, relieful este plan sau uor nclinat, ploile sunt puine, iar cldura verii
este dogoritoare. n lipsa obstacolelor naturale, vntul este intens, contribuind i mai mult la
fenomenul de uscciune.
*Raspandire:
Stepele sunt specifice in general climatului temperat fiind cel mai raspandite in Europa de
est, centrul Asiei, centul Americii de nord, America de sud estul Argentinei si sudul
Uruguayului si sudul Africii .Zona de Step a Romniei cuprinde o mare parte a Dobrogei, estul
Munteniei i sud-estul Moldovei.
Clima:
Se caracterizeaza prin oscilatii insemnate de temperatura intre zi si noapte in care curentii
de aer pot avea o intnsitate mare; este o clima care solicita organismul , acestea provocand un
efect mare de adaptare la conditiile meteorologice.Se caracterizeaza prin existenta a 4
anotimpuri,precipitatiile anuale fiind medii cuprinse intre 300 si 1000 mm / cm iar temperatura
medie anuala este de 10 C.Verile sunt secetoase iar iernil geroase.Temperatura medie iarna este
de -10C...- 5C, iar vara poate ajunge pn la 30...35C
Fauna:
n stepe sunt comune roztoarele i ierbivorele (popandaul harciogul iepurele de camp
etc.),diverse specii de antilope ; reptile: soparle si serpi ; iar dintre psri se remarc ciocarlia
graurul privighetoarea ,pitpalacul si dropia. Dropia este o pasre de step specific care triete n
sud-estul Europei i zonelor cu clim temperat din Asia. n Romnia s-a gsi pn acum cva
ani n Brgan i se mai gsete n rezervaia natural de la Beba Veche, judeul Timi , ns este
pe cale de dispariie.
Specific acestui mediu este vulpea cu urechi de liliac un mamifer interesant din sudul
Africii care are urechi remarcabil de mari. Ea are 46-48 de dinti comparativ cu numarul obisnuit
de 42 si se hraneste in principal cu termite. Termitele constituie una dintre speciile cele mai
interesante de furnici caracteristice acestei zone . Viata lor a starnit curiozitatea multor cercetatori
si exploratori.Termitele traiesc in colonii, ca si albinele sau furnicile. Ele pot fi intalnite pe toate
continentele, cu exceptia Antarcticii. Destul de raspandite sunt in partea de sud a Europei, in Asia
si sudul Africii. Foarte numeroase sunt in Australia, America de sud si partea de sud a Americii de
Nord.
Agricultura:
Arealul specific plantelor slbatice din zona de step este relativ restrns, suprafeele cele
mai mari fiind ocupate de terenurile agricole.

Datorita solurilor celemai fertile zona de stepa constituie astazi cea mai importanta zona
agricola a Terrei. Se cultiva in special cereale ( grau, porumb ,ovaz etc) si predomina cresterea
bovinelor si porcinelor.(primul loc fiind ocupat in acest domeniu de China).
Vegetatia
n aceste regiuni, solurile s-au format sub vegetaie ierboas, arborii, n mod natural fiind
rari sau lipsind n totalitate. Pe alocuri, apar arbuti de talie mic, adesea spinoi i cu totul
izolat, n cmp, se poate ntlni cte un copac cu coroana mai bogat. Plantele care populeaz
regiunile de step, numite xerofite (sunt organisme adaptate la via, n condiiile unui mediu
caracterizat printr-o umiditate sczut), au cunoscut adaptri speciale, astfel nct ele au reuit s
supravieuiasc, s se dezvolte i s se nmuleasc, n aceste medii destul de ostile. Astfel, prile
subterane ale speciilor de step, prezint o dezvoltare profund sau posed metode de
economisire a apei, aa cum este de pild apariia unui bulb subpmntean. Frunzele i-au redus
sau ngustat limbul, adesea suprafaa ei devenind ceroas sau proas, astfel nct, evaporaia s
fie ct mai mic. De asemenea, multe vegetale au dezvoltat de-a lungul evoluiei lor, mijloace de
aprare mpotriva animalelor ierbivore, exteriorizate prin prezena unor organe spinoase.Dintre
plantele spontane ierboase specifice zonei de step de la noi, amintim: ciulinul, plmida, holera
inul, cosacii, zvcusta, bujorul de step stnjeneii de step. Alturi de acestea, cresc numeroase
specii de graminee, ca: obsiga , negara, colilia , timoftica, piuul, firiceaua etc.
Arbutii i semiarbuti care cresc n step, formeaz tufriuri, adesea spinoase. Se
ntlnesc specii ca: murul, migdalul pitic, lemnul bobului, iasomia etc. Un arbust spinos, ntlnit
n step, silvostep i n toate pdurile de foioase de la noi, urcnd de la cmpie la munte, este
pducelul.

Silvostepa
Silvostepa este o zon de vegetaie intermediar ntre o step i o pdure de foioase.
Silvostepele se gsesc mai mult n Europa de Est, la grania dintre pdurile de foioase i stepa
european. Biotopul este asemntor celui al stepei.
Flora este dominat de plante ierboase (graminacee), arbuti i unii arbori (tei, arari,
stejari). Formatiuni de ierburi marunte(graminee).
Fauna este una divers, avnd aspecte att ale celei de step (mici roztoare: oareci,
harciogi si popandai), ct i ale celei de pdure. Pasari (prepelita, potarnichea, dropia, ciocarlia si
cioara)si reptile.
n Romnia
Amplasare. Silvestopa ocupa o mare parte din campiile periferice ale Carpatilor, intre 50150 m, din podisurile Moldovei si Dobrogei, intre 50-250 m. Loessul si rocile loessoide
reprezinta substratul care caracterizeaza majoritatea suprafetei. In Moldova se mai pot intalni
nisipuri, marne, iar in Dobrogea calcare, sisturi verzi, roci eruptive.
Climatul este uscat, dar nu atat de secetos ca in stepa. Climatul din nordul Moldovei se
caracterizeaza printr-un regim termic mai scazut si cu trasaturi continentale mai pronuntate. In
restul silvostepei temperaturile sunt printre cele mai ridicate din tara. In regimul pluvial se
resimte influenta submediteraneana, prin cel de-al doilea maxim de precipitatii din toamna.
Solul zonal al silvostepei este cernoziomul slab pana la puternic levigat. In Dobrogea se
pot intalni si litosoluri (in special rendzine) pe rocile dure.
Din vegetatia naturala a acestei zone de tranzatie intre stepa si padure s-au mai pastrat
mici masive de padure care se conserva. Majoritatea terenurilor din silvostepa este defrisata si
destelenita, solurile foarte fertile ale acestei zone fiind folosite agricol.
Imaginea invelisului vegetal de odinioara al silvostepei era foarte complexa: pajisti
xerofile intrerupte de tufarisuri si bischete de arbori (ulm, stajar) la limita cu stepa, alternante de
suprafete acoperite cu raristi, paduri poienite, pajisti mezoxerofile in centrul zonei, paduri putin
poienite spre zona nemorala. Toate aceste aspecte variate se imbinau intr-un mozaic de vegetatie
extrem de dinamic, in care padurea si stepa se aflau intr-o continua lupta iar inaintarile si
retragerile acestor tipuri de vegetatie se produceau rapid.
Vegetatia lemnoasa din silvopstepa era si este reprezentata prin paduri de stejar de un fel
deosebit: mai rare, adesea poienite, cu arbori scunzi, avand trunchiuri sinuoase si scheletul de
ramuri foarte dezvoltat, cu multi arbusti care alcatuiesc desisuri de nepatruns. In nordul Moldovei
specia edificatoare a acestor paduri este stejarul (Quercus robur). In sudul Moldovei, in
Dobrogea, Muntenia si Oltenia locul acestei specii europene este luat de stejarul brumariu (Q.
pedunculiflora), specie balcano-anatolica, la care se poate adauga, in unele situatii, stajarul pufos
(Q.pubescens), la cerul (Q. cerris), garnita (Q. frainetto).
Pajistile de silvostepa sunt in mare masura asemanatoare celor de stepa. Se pot intalni
aproape toate asociatiile mentionate la stepa, mai frecventa fiind cu Medicago si Festuca
valesiaca.
In luncile mari din silvostepa invelisul vegetal este aproape acelasi ca si in zona
nemorala. Nisipurile din silvostepa sudica (pe Barlad, Calmatui, Ialomita, Vedea, Jiu, Dunare) au
fost acoperite cu paduri de stejar brumariu, ale caror resturi se mai pastreaza, si cu vegetatie
ierboasa.
In silvostepa se pot intalni si pajisti halofile. Suprafete intinse ocupa asociatiile cu
Achillea, Festuca pseudovina, Artemisia pe solurile cu salinitate medie din silvostepa vestului
tarii. In silvostepa din sud asociatiile halofile (indeosebi cu Puccinellia, Agrostis, carex sunt rare
si apar pe suprafete restranse.

Dupa defrisarea aproape integrala a padurilor de stejar de pe nisipuri acestea s-au pus in
miscare si au putut fi nou fixate doar prin introducerea in cultura a salcamului. Prin asociere cu
specii locale de arbusti si ierburi s-au format comunitati destul de stabilite.
Asociatia lemnoasa Aceri (tatarico) Quercetum roboris, tipica pentru silvostepa din
nordul Moldovei, are ca specie edificatoare pe Quercus robur la care se pot adauga uneori
exemplare rare de Fraxinus excelsior, Acer platanoides, Cerasus avium. Etajul dominant este
constituit in special de Acer tataricum si putine exemplare de A. campestre, Ulmus procera, U.
foliacea. Arborii de stejar sunt putin inalti, cu trunchiuri sinuase si coroana dezvoltata.. Arboretul
este de regula neincheiat, fiind alcatuit din palcuri mai dese ce alterneaza cu mici raristi sau
poieni. Stratul arbustilor, constituit in special din Prunus spinosa, Cornus sanguinea, Evonymus
europaeus, E. verrucosa, Viburnum lantana, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Rhamnus
cathartica este foarte dezvoltat. In stratul ierbos de sub grupele de arbori se gasesc specii tipice de
padure (Viola hirta, Polygonatum latifolium, Brachypodium silvaticum, Pulmonaria officinalis,
Stellaria holostea, Poa nemoralis, Dactylis polygama, Geum urbanum, Convallaria majalis).
In vestul Munteniei, padurile de silvostepa au in arboret, alaturi de stejarul brumariu, si
stejar pufos, cer, garnita. Celelalte straturi au aproximativ aceeasi structura, cu deosebire ca
scumpia devine mai abundenta.