Parcul National Retezat

Istoric
Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935 la
iniţiativa profesorului Alexandru Borza
În prezent parcul are statut de arie naturală protejată
de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca
Rezervaţie a Biosferei din anul 1979
 Începând din anul 1999, Parcul Naţional Retezat are
administraţie proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Naţional
Retezat a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul
2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică
europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor
naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes
comunitar

Varful muntelui
 Elemente de alcatuire
Prin constituirea Parcului Naţional Retezat se urmăreşte
protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative
pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente
naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic,
floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic,
speologic, pedologic şi peisagistic

Frumusetea pusa
in valoare
 Parcul Naţional Retezat – Rezervaţie a Biosferei se
află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali,
cuprinzând o suprafaţă de 38.138 ha din Masivul
Retezat-Godeanu
 Îninteriorul său există douăzeci de vârfuri de peste
2000 m şi peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul
Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din ţară.
 Cai salbatici
Ecosisteme.
Biocenoza. Specii.

Parcul este renumit pentru

diversitatea floristică şi
faunistică, adăpostind aproape
1.190 specii de plante
superioare, 90 taxoni endemici,
130 de plante rare sau
vulnerabile, 50 specii
mamifere, 168 specii de păsări,
9 specii de reptile, 5 specii
amfibieni. flora
 Flora
Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite
etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și
climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.
Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin (Pinus), brad (Abies alba), larice
 (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), 
molid (Picea Abies) și foioase cu arboret de: gorun (Quercus petraea), stejar
 (Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), 
paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus
excelsior), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), jugastru (Acer
campestre), mesteacăn (Betula pendula), arin de munte (Alnus viridis), arin
negru (Alnus glutinosa), salcie albă (Salix alba).
La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii
și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice
 pentru această zonă a țării.
 Flori și ierburi din speciile: bujor de munte (Rhododendron
myrtifolium), floarea-de-colț (Leontopodium alpinum Cass.),ghințura
galbenă (Gentiana lutea), talpa ursului (Heracleum
palmatum), angelică (Angelica archangelica), albăstreaua de
munte (Centaurea pinnatifida), clopoțel de munte (Campanula patula
ssp. abietina), garofiță (din speciile: Dianthus glacialis ssp. gelidus,
Dianthus tenuifolius, Dianthus henteri), șofran (Crocus banaticus),
orhidee (cu specii de: Pseudorchis albida, Pseudorchis frivaldii,
Dactylorhiza cordigera), pufuliță (Epilobium alsinifolium), sisinel de
munte (Pulsatilla alba), crin de pădure (Lilium carniolicum ssp.
jankae), credei de munte (Luzula sudetica), crușățea (Barbarea
vulgaris), ghințură punctată (Gentiana punctata), pătlăgină (Plantago
gentianoides), mac de munte (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-
stephani), darie de munte (Pedicularis baumgartenii), rogozuri (din
speciile: Juncus filiformis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex
echinata, Carex dacica)[8].
Floare de Colt

Pin

Zada
Bujor de Munte
 Faună
Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe
specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate
prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN.
Mamifere cu specii de: urs carpatin (Ursus arctos)[9], lup (Canis
lupus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), capră neagră (Rupicapra
rupicapra)[10], cerb (Cervus elaphus),căprioară (Capreolus
capreolus), pisică sălbatică (Felis silvestris)[11], jder de copac (Martes
martes), vulpe (Vulpes vulpes), liliacul comun (Myotis myotis)[12],
liliacul de apă (Myotis daubentonii), liliacul mare cu potcoavă
(Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus
hipposideros), liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus), liliac
cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[13], pârșul cu coada stufoasă
(Dryomys nitedula), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), pârș de alun
(Muscardinus avellanarius), chițcan pitic (Sorex minutus), șoarece
pitic (Micromys minutus), chițcan de pădure (Sorex araneus)chițcanul
de câmp (Crocidura leucodon) sau chițcan de munte (Sorex alpinus)[14].
 Amfibieni și reptile: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[15],
brotacul verde de copac (Hyla arborea), broasca-roșie-de-pădure (Rana
dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), salamandra de
foc (Salamandra salamandra), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul
comun transilvănean (Triturus vulgaris), șopârlă de câmp (Lacerta agilis),
gușter (Lacerta viridis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui
Esculap (Elaphe longissima), vipera cu corn (Vipera ammodytes), șarpele orb
(Anguis fragilis), năpârcă (Natrix natrix), vipră (Vipera berus)[16].
Păsări cu specii de: cocoș de munte (Tetrao urogallus), potârniche de
tundră (Aegolius funereus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), acvila de
munte (Aquila chrysaetos), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), cocoșul
de mesteacăn (Bonasa bonasia), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză
neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), cristei de câmp (Crex
crex), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră
(Dryocopus martius), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius),
ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoarea verzuie (Picus
canus), șoim călător (Falco peregrinus), muscar (Ficedula parva), muscar-
gulerat (Ficedula albicollis), ciuvică (Glaucidium passerinum), sfrâncioc
roșiatic (Lanius collurio) sau viespar (Pernis apivorus); specii protejate,
enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30
noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)[17][18].
Urs Carpatin

Cocos de Munte

Lup Capra Neagra

 Accesul in parc
Anual, aproape 18.000 de turişti vizitează Parcul Naţional Retezat. Accesul
se face în baza unui bilet de intrare care costă 10 lei de persoană şi este
valabil timp de o săptămâni, indiferent de numărul de intrări. 

Biletele pot fi achiziţionare de la Centru de vizitare Nucşoara, Gura

Apei, Cârnic,Cabana Pietrele, dar şi la alte intrări marcate în parc. Accesul in
Parcul National Retezat este accesibil din doua directii: Depresiunea
Hategului si Valea Jiului. 

In Depresiunea Hategului se poate ajunge dinspre Deva, pe DN66 sau

dinspre Caransebes, pe DN68. In Valea Jiului se ajunge dinspre Deva, pe
DN66, sau dinspre Tg.Jiu, tot pe DN66. Din Hateg si Petrosani exista cele mai
multe cai de acces in masiv.
BIBLIOGRAFIE :::

 http://www.google.com
 http://ro.wikipedia.org