RELIEFUL CARSTIC DIN PODISUL MEHEDINTI

Date generale

Podisul Mehedinti se afla plasat in partea de sud-vest a Romaniei, aflandu-se la vestul raului Motru si chiar la poalele Muntilor Mehedinti, de unde isi are si numele, limitele sale fiind in partea de est Valea Motrului, in partea de vest Valea Dunarii, in partea de nord Muntii Mehedinti si in partea de sud Podisul Getic. Altitudinile sale variaza de la 400 de metri pana la aproximativ 600 de metri iar varfurile care depasesc altitudinea de 600 de metri poarta denumirea de conete. Aceasta unitate este practic un podis ce are in alcatuirea sa cateva sisturi cristaline dar si calcare, iar acolo unde apar calcare s-au stabilit prezente ale unor fenomene de tip carstic si anume: vai, pesteri, chei, poduri naturale, sohodoluri-vai, cursuri subterane, polii si doline.

Aspectul sau per ansamblu este cel al unui platou mai adanc fragmentat cu ape iar Carstul Mehedintian prezinta regiunea de sub mediane a podisului, fiind bine dezvoltat in calcare jurasice, printre care se afla si Jurasic Superior si Jurasic Mediu, iar sporadic apar si cateva depozite de varsta unui Jurasic inferior. Sunt prezente si calcare cretacice, printre care doar Cretacic Superior si Cretacic Inferior. Motru, Topolnita si Cosustea reprezinta cele trei artere mari hidrografice pe care este acest carst axat. Putem spune ca Podisul Mehedinti este de fapt o treapta mai scufundata a Carpatilor, acesta reprezentand o unitate de relief mai speciala, chiar unicat in Romania avand in vedere ca are asemanarea muntilor dar altitudinea dealurilor.

Clima zonala

Clima din Podisul Mehedinti este una de tip temperat continentala, clima ce este de altfel si caracteristica dealurilor cu inaltimi mai mari, avand slabe influente de tip submediteranean, acestea manifestandu-se prin ploi tomnatice si ierni mai blande. In partea de sud temperaturile sunt mai ridicate, dar anual se inregistreaza intre minim 8 si maxim 10 grade celsius, aceasta zona fiind cotata ca si una dintre cele mai calduroase zone ale Romaniei, insa valori mai scazute sunt inregistrate catre Podisul Getic. Vantul care isi face aparitia de regula este Austrul si mai apar si fenomenele Foehn. Solurile n cuprinsul acestei uniti geografice predomin solurile cenuii i solurile brunrocate, ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri de fertilitate mijlocie, necesitnd ngrminte i lucrri agrotehnice speciale).

Fauna flora si raurile

Fluviul Dunarea este cel mai mare fluviu care strabate Podisul Mehedinti, acesta limitandu-l in partea de vest, alaturi de raul Motru, care reprezinta marginea de est, in rest Podisul Mehedinti fiind strabatut de rauri mai mici, chiar neinsemnate, avand de regula izvoarele comune cu muntii din vecinatate si anume Bahna si Topolnita, acestea varsandu-se in Cosustea, afluentul drept al Motrului si in Dunare. Relieful podisului mai este reprezentat si de cateva vai seci iar in ceea ce priveste partea de lacuri naturale amintim Zatonul, care este un lac carstic temporar si Portile de Fier care este un lac antropic de pe Dunare, totodata si un lac de acumulare pentru care se manifesta un mare interes din punct de vedere energetic si navigator la nivel national. Vegetatia Podisului Mehedinti este reprezentata de paduri cu foioase, insa gorunetele alterneaza cu fagetele. Flora mai este reprezentata si de carpinita, de liliac salbatic si de mojdrean. In privinta faunei sunt prezente animale specifice padurilor de foioase precum mistretul, lupul si vulpea sau viezurele. Mai pot fi observate si prezente ale unor termofile de tip mediteranean precum vipera cu corn, scorpionul si broasca testoasa. Cele mai predominante sunt solurile de culoare cenusie si solurile de culoare brun roscata, acestea facand parte din cele argiloiluviale, denumite si argiluvisoluri adica soluri care au o fertilitate de categorie mijlocie care necesita ingrasaminte si mai multe lucrari speciale agrotehnice pentru a putea da roade folositoare.

Obiective naturale in Podisul Mehedinti

Printre rezervatiile naturale ale Podisului Mehedinti intalnim pe cele paleontologice precum Bahna, un punct fosilier sau Pestera lui Epuran, o rezervatie speologica dar si rezervatii de flora si de peisaj precum Padurea de Liliac si Podul Natural. Agricultura din aceasta zona nu este tocmai dezvoltata datorita solurilor sale mai putin fertile insa cu ingrasaminte pe masura se pot obtine si rezultatele dorite. In general aici se cresc animale precum ovine si bovine dar si porcine, avand la baza pajistile naturale cat si culturile de plante furajere. Deasemenea in zona Podisului Mehedinti se mai ractica si cultviarea diversilor pomi fructiferi precum peri, meri, ciresi sau chiar plantarea vieti de vie. Populatia podisului este destul de redusa, locuitorii fiind mai prezenti mai ales spre Severin si spre Bahna, insa in restul teritoriului satele sunt destul de rare si mici, casele fiind chiar pozitionate la o distanta foarte mare una de cealalta. Podisul Mehedinti nu se poate spune ca are resurse minerale foarte bogate in subsol, fiind prezente doar niste calcare care sunt exploatate la Baia de Arama si la Bahna iar transportul consta in rute feroviare, rute navale si auto, care permit patrunderea in teritoriu sau trecerea podisului pentru a merge catre un oras din apropierea sa.

Puncte de acces Cile de acces sunt cele feroviare, rutiere i navale. Magistrala feroviar electrificat, Bucureti-Drobeta-Turnu Severin-Timioara trece prin partea de vest, paralel cu Dunrea. Este nsoit de drumul european E70, Bucureti-Timioara care continu n Serbia, avnd dou puncte de frontier. Un alt drum modernizat leag oraele Drobeta-Turnu Severin i Baia de Aram. Pe Dunre se desfoar transportul naval, Drobeta Turnu-Severin fiind unul din principalele porturi fluviale ale rii.

Obiective turistice naturale Podul natural Ponoarele, la 5 km de Baia de Arama;

Fig. 1. Podul natural Ponoarele

Lacurile Portile de Fier I si II;

Fig. 2. Portile de Fier

Pesterile Topolnita, Gura Ponicovei, Bulba, Pestera lui Epuran;

Fig. 3. Pestera Topolnita

Defileul Dunarii

Fig. 4. Defileul Dunarii

Padurea de liliac de la Ponoare; Padurea Starmina - Hinova;

Obiective turistice istorice si culturale Muzeul Tudor Vladimirescu, Cerneti; Muzeul regiunii Portile de fier - Drobeta Turnu Severin; Monumentul lui Traian;

Statuia lui Decebal; Statuia lui Apollodor din Damasc de la Drobeta;

Podul lui Traian de la Drobeta Turnu Severin; Ruinele castrului roman Drobeta; Turnul lui Justinian;

Podiul Mehedini reprezint una dintre cele mai interesante regiuni ale Romniei att din punct de vedere al reliefului carstic ct i al obiectivelor turistice naturale , dar i antropice. n cadrul acestei regiuni turitii pot admira att formele de relief carstice spectaculoase ct i biodiversitatea existent n cadrul acestui podi.

Bibliografie: www.wikipedia.org www.romania-natura.ro www.scritube.com http://www.obirsia-closani.net/despre-zona/podisul-mehedinti/