Subcarpatii Moldovei

Limite
 In nord Valea Moldovei ii separa de Podisul Sucevei
 In sud Valea Trotusului ii separa de Subcarpatii Curburii
 In vest intra in contact cu grupa centrala a Carpatilor Orientali,
 In est sunt separati de Podisul Barladului prin Culoarul Siret

Geneza
 Sub raport paleogeografic, Subcarpatii Moldovei reprezinta o uniate relativ tanara a pamantului
romanesc. Evolutia lor este strans legata de evolutia Carpatilor Romaniei.
 Subcarpatii Moldovei s-au format in timpul ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine din timpul
erei Neozoice (Neogen). Acestea au cutat si au inaltat formatiunile sedimentare acumulate in
geosinclinalul dintre Carpati si Platforma Moldoveneasca.
 Cutarea depozitelor a avut loc in faze diferite: Stirica (sfarsitul Badenianului), Moldavica (Sarmatian)
si Valahica (sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului).
 Actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare a definitivat infatisarea actuala a reliefului.

Litologia
 In litologia acestei unitati predomina rocile sedimentare friabile: marne, argile, nisipuri, pietrisuri si
mai rar gresii, la acestea adaugandu-se, intercalat, evaporitele (sarea si sarurile de potasiu).

Caracteristicile reliefului
 altitudini cuprinse intre 150 si 200 m (pe culoarul vailor principale) si 911 m (culmea Plesu);
 Subcarpatii alcatuiesc o unitate geografica de tranzitie intre Carpati si regiunile extracarpatice.
Constituie o unitate de tranzitie, deoarece ca si muntii au structura cutata si o varietate de relief, dar
relieful lor se aseamana cu cel al dealurilor prin altitudinea joasa si rocile friabile ce-i alcatuiesc.
 contactul cu regiunile invecinate - in partea de rasarit trecerea la culoarul Siretului se face lin,
sirul dealurilor subcarpatice, continuandu-se printr-o bordura de piertis si nisipuri piemontane. In
nord si sud dealurile subcarpatice se termina brusc deasupra culoarelor vailor Moldova si respectiv
Trotus. Spre vest muntele se termina se termina prin culmi, cu inaltimi de peste 800 m.
 sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni si un singur sir de deluri
 reteaua hidrografica este adaptata la structura – vai dominant longitudinale, in lungul
depresiunilor.
 sirul culmilor si magurilor subcarpatice este fragmentat fie de vaile ce curg spre est: Ozana
(Neamt), Topolita, Bistrita, Trotus, fie de inseuari largi, cea mai semnificativa dintre acestea fiind
Girov-Bozieni, situata intre masivele Corni (nord) si Margineni (sud), prin acesta trecand drumul
Piatra Neamt-Roman, din Valea Bistritei in Valea Siretului.
 la limita dintre Carpati si Subcarpati, in formatiunile sedimentare miocene s-au localizat depozite
de sare si hidrocarburi.
 procese actuale de modelare: alunecari de teren, pluviodenudare, siroire, torentialitate

Relief structural
 Subcarpatii Moldovei se caracterizeaza printr-o structura simpla, respectiv prezenta unui
sinclinoriu, la limita cu zona Carpatilor Orientali, pe care s-a axat depresiunile subcarpatice:
Ozana-Topoliţa sau Nemtului, Cracau-Bistrita si Tazlau-Casin si un anticlinoriu ce corespunde
dealurilor din estul depresiunilor: Culmea Plesului (911 m), Magura Boiştei (583 m) intre Ozana
si Topoliţa, apoi masivele Corni (592m), Margineni (507 m) si Runcu (507 m), intre Topoliţa si
Bistrita si Culmea Pierticica Bacaului (740 m) intre Bistrita si Trotus.
 dupa retragerea apelor marine, zona a fost supusa factorilor externi, formandu-se suprafetele de
nivelare: Corni (peste 600 m), putin extinsa; Ghindãuani (500-600 m), in inseuarile dintre
depresiunile subcarpatice si Grumãzeşti (400-500 m).

1
 Relieful
Subcarpatii Nemtului
o se caracterizeaza printr-un sector depresionar, respectiv Depresiunea Nemtului (sau Ozana-
Topoliţa) si altul de dealuri, format din Culmea Plesului, Magura Boistei si Masivul Corni.
Depresiunea Nemtului
 poarta numele celor doua rauri care o strabat, afluente pe dreapta Moldovei.
 depresiunea este alungita pe directie nord-vest – sud-est, inregistrand altitudini generale de
400-500 m, dar cu valori mai coborate in lungul Ozanei.
 la limita cu unitatile mai inalte din vest si nord apar zone de glacisuri, in timp ce in resul
depresiunii sunt prezente pietrisurile cuaternare, in care cele doua vai s-au adancit destul de
mult si au lasat , lateral, unele nivele de terasa.
Culmea Plesului (911 m)
 se desprinde din M-tii Stanisoarei.
 reprezinta un anticlinal tipic cu conglomerate burdigaliene in axul sau.
Magura Boiştei (583 m)
 mai spre sud, intre Ozana si Topoliţa
 anticlinale mascate de depozite sarmatiene din vechea cuvertura deltaica a acestei perioade.
Masivul Corni (592 m)
 intre Topolita si inseuarea Girov-Bozieni
 anticlinale mascate de depozite sarmatiene din vechea cuvertura deltaica a acestei perioade.
Subcarpatii Bistritei
o au in alcatuire Depresiunea Cracau-Bistrita si dealurile din est: Corni, Mãrgineni si Runcu, in
general cu altitudini de 500-600 m in zonele cele mai inalte.
Depresiunea Cracãu-Bistrita
 axata pe un sinclinal, in lungime de cca. 50 km
 dispusa de-a lungul Cracaului si Bistritei.
 de-a lungul celor doua vai sunt prezente terasele, iar la limita cu flisul din Stanisoara si Gosman
apare o treapta piemontana.
Subcarpatii Trotusului
Depresiunea Tazlau-Casin
 situata pe Trotus si pe cei doi afluenti opusi (Tazlaul si Casinul)
 se desfasoara pe cca 70 km in lungime si 20 km latime
 relieful este reprezentat prin lunci largi si terase, glacisuri piemontane (pleistocene si holocene)
la limita cu muntele si conuri de depunere (la confluente).
 Culmea Pietricica Bacaului (740 m)
 strajuieste, spre est, Depresiunea Tazlau-Casin
 prezenta in axul sau a conglomeratelor si gresiilor oligocene si miocene.

Clima
 Clima este temperat-continentala cu nuante de excesivitate.
 Factorii care influenteaza clima:
 Pozitia geografica - la nord de Bistrita se resimt influente climatice baltice (precipitatii bogate;
ierni reci), iar la sud influente est-europene, de ariditate (continentalism accentuat, ierni foarte
reci, veri fierbinti cu secete).
 Relieful, prin altitudine introduce modificari locale: scaderea temperaturilor si cresterea
precipitatiilor o data cu nivelul altimetric si apropierea de munte.
 Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente efecte de foehn precum si inversiunile de
temperatura, respectiv acumulari de aer pe fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza
inregistrarea de temperaturi scazute.
 Acest sector subcarpatic se inscrie in conditiile generale ale climatului de dealuri inalte si de
depresiuni submontane, caracterizat prin:
 temperaturi medii anuale de 6-8°C la contactul cu muntele si 9°C in depresiuni.
 precipitatiile sunt de 500-700 mm/an; majoritatea cad primavara si la inceputul verii (valorile mai
mari sunt la contactul cu muntele si pe culmile inalte, iar cele mici in depresiuni).
 dintre vanturi aici bat cele din nord-est (crivatul).

2
 Apele
 Apele curgatoare apartin bazinului Siretului, deci fac parte din grupa hidrografica de est. Sunt trei
colectori principali, cu izvoare in Carpati.
 Moldova, curge in nordul zonei si primeste ca afluent pe partea dreapta raul Neamt (Ozana),
care dreneaza Dep. Neamt.
 Bistrita, cu afluentul sau pe stanga Cracaul strabat longitudinal Dep. Cracau-Bistrita.
 Trotusul isi aduna afluentii in Dep. Tazlau-Casin: Tazlaul pe stanga, Oituzul si Casinul pe
dreapta, formand o adevarata piata de adunare a apelor.
 Apele raurilor au provenienta pluviala, se caracterizeaza prin mari variatii de debit, consecinta a
continentalismului climatic. Se remarca o valoare mare a debitului solid, fenomenul fiind favorizat
de rocile friabile, de terenul in panta si de suprafetele intens despadurite.
 Apele statatoare sunt reprezentate prin acumularile de pe Bistrita.
 Apele freatice sunt ape de mica adancime, lipsite de continuitate. La limita Subcarpatilor cu muntii
sunt adesea intens saraturate si folosite terapeutic (Oglinzi, Baltatesti, Tg. Ocna).

Vegetatia
 Factorii care influenteaza vegetatia:
 clima
 fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile
uracand pe culmi, iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.
 altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
 Asociatia vegetala predominanta este cea de padure
 etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din specii termofile: cer, garnita, stejar pedunculat, la partea
inferioara si gorun la partea superioara. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.
 etajul de amestec stejar-fag se afla intre 500-700 m
 etajul fagului la peste 700 m
 Vegetatia azonala In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de
lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna
 In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul
(Canis lupus), vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa
(iepurele) fie din etajul coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare
varietate de pasari: mierla, pitigoiul de munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea,
pupaza.
 Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana.

Solurile
Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.
 Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri
 Favorizate de climatul racoros si umed si de existenta padurilor de fag apar solurile brune si brune
acide de padure (cambisoluri)
 Pe dealurile cele mai inalte se intalnesc podzoluri (spodosoluri)
 In depresiuni se dezvolta soluri hidromorfe (lacovisti), pe langa izvoarele sarate soluri halomorfe, iar
in lunci soluri aluvionare de lunca.

Populatia
 Subcarpatii Moldovei sunt o regiune bine populata, in care urmele de cultura materiala dovedesc
vechimea si continuitatea locuirii.
 Resursele solului si ale subsolului, posibilitatea de adapostire in depresiunile submontane, sunt
factori ce au determinat o umanizare accentuata inca din Paleolitic si Neolitic.
 Zonele depresionare au o densitate ridicata a populatiei (150-200 loc./km¨) datorita sporului natural
ridicat (6-7 0/00) fata de media pe tara.

3
 Exista deplasari permanente (spre alte regiuni si spre orase) si fenomene de navatism atit spre
orase (Piara Neamt, Buhusi, Bacau, Onesti, Tirgu Neamt), cit si spre platformele industriale,
(Borzesti, Roznov, Savinesti).

Asezarile
 Asezarile rurale sunt situate pe vai, terase, la confluente, la contactul depresiunilor cu muntele sau
cu dealurile subcarpatice si pe culmi.
1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu:
 satul rasfirat, cu casele prinre gradini si vii
 satul adunat (in depresiuni)
 satul linear (in lungul vailor).
2. Dupa marime
 sate mijlocii (500-1000 loc)
 sate mari (1500-5000 loc).
3. Dupa functii majoritatea au profil:
 agricol - cresterea animalelor, pomicultura, viticultura
 petrolier
 industrial
 forestiere
 tot mai mult se tinde spre functiuni economice complexe, indeosebi prin dezvoltarea
industriei mici si artizanale.
 Asezarile urbane
In Depresiunea Cracau - Bistrita
 Piatra Neamt (123.000 loc), pe Bistrita cu ind.celulozei si hartiei, ingrasaminte azotoase si
functie turistica
 Buhusi (sub 25.000 loc) aparut la sfarsitul sec. al XIX-lea, odata cu fabrica de postav.
In Dep. Tazlau-Casin
 Onesti (50-100.000 loc), dezvoltat repede prin industria chimica
 Moinesti (sub 25.000 loc) cu exploatari de petrol
 Tg. Ocna (sub 25.000 loc) cu exploatari de sare
 Darmanesti (sub 25.000 loc) cu rafinarie de petrol
In Dep. Neamt
 Tg. Neamt (sub 25.000 loc) mentionat documentar din sec. al XIV-lea, cu o cetate puternica

Resursele
 Subcarpatii Moldovei constituie o unitate geografica cu o larga gama de resurse ale solului.
 Padurile de foioase sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria de prelucrare a
lemnului (cherestea de fag la Onesti si TG. Neamt) sau in cea a celulozei si hartiei prin
chimizare.
 Pasunile si fanetele intretin cresterea bovinelor.
 Apa Bistritei este valorificata in hidroenergie. De-a lungul sau in Dep. Cracau-Bistrita, se insira
sapte din cele 12 hidrocentrale din aval de Stejaru.
 Intre resursele subsolului
 petrol de la: Moinesti, Tazlau, Zemes, Balcani, Parjol, Darmanesti, Casin
 gaze naturale de la Beresti-Tazlau si Secuieni (jud. Neamt).
 sare se exploateaza de la Tg. Ocna
 saruri de potasiu la Tazlau.
 din albiile raurilor se exploateaza nisipuri si pietrisuri, utilizate la terasamente, ca balast.

Industria
 Industria energiei electrice
 termocentrala Borzesti, alte termocentrale mai mici (Piatra Neamt, Buhusi)
 hidrocentale pe Bistrita (intre Piatra Neamt si Bacau).
 Industria chimica produce
4
  produse petrochimice (cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice, mase plastice) la Borzesti
 fire sintetice la Savinesti
 ingrasaminte azotoase la Roznov
 produse clorosodice la Borzesti pe baza extractiei de sare de la Tirgu Ocna
 celuloza si hirtie la Piatra Neamt
 industria de ingrasaminte complexe foloseste sarurile de potasiu exploatate la Tazlau
 Industria lemnului
 cherestea de rasinoase la Piatra Neamt
 cherestea de fag la Onesti
 Industria materialelor de constructii
 Piatra Neamt - se obtin prefabricate din beton, ceramica pentru constructii si ceramica fina.
 Industria textila
 prelucrarea lanii la Buhusi
 tricotaje la Piatra Neamt.

Agricultura
 Fondul funciar bun, cu terenuri arabile intinse in depresiuni, permite cultura cerealelor, a plantelor
industriale, furajere si pomicultura.
 Terenurile arabile sunt relativ restranse, fiind valorificate doar in depresiuni si pe versantii cu panta
mica (grau, porumb, orz, secara, cartof, sfecla de zahar, in si canepa).
 Cresterea animalelor se face pe baza unor pasuni si a culturii plantelor furajere; exista efective
notabile de bovine, ovine, porcine, precum si de pasari.

Caile de comunicatie
 pe culoarul Siretului trece magistrala feroviara 5 si drumul international E 85 Bucuresti-Suceava
 pe Valea Trotusului trece o cale ferata electrificata transcarpatica (Adjud-Onesti-Comanesti-Ciceu),
insotita si de o sosea.
 pe Valea Bistritei este calea ferata Bacau-Piatra Neamt (si de aici la Bicaz) cu un drum rutier
paralel.
 recent orasul Tirgu Neamt a fost legat printr-o cale ferata noua de Pascani
 sosele modernizate leaga Piatra Neamt de Roman, Tirgu Neamt de Pascani si Tirgu Neamt de
Piatra Neamt.

Turismul
 in jurul orasului Tirgu Neamt - Cetatea Neamtului
 manastirile Neamt, Agapia, Varatec, Secu
 statiunile Oglinzi si Baltatesti
 Tirgu Ocna (salina).