Dealurile de Vest

Limite
 in est Carpatii Occidentali
 in vest Campia de Vest
 in nord Somes
 in sud Nera
 in nord-est, intre M-tii Meses si Gutai, Dealurile de Vest intra in contact cu Pod. Somesan

Geneza
 Sub raport genetic aceste inaltimi s-au format in stransa legatura cu evolutia celor doua unitati vecine, muntii si
campia.
 Inaltarile de la sfarsitul Pliocenului ale Carpatilor au inviorat eroziunea fluviatila, care concomitent cu retragerea
succesiva a apelor ce formasera lacul Panonic spre vest, a fost insotita de acumulari piemontane.
Litologia
 predomina rocile sedimentare recente, de natura piemontana (nisipuri, pietrisuri, argile)
 se adauga rocile cristaline sau sedimentare vechi din dealurile care alcatuiesc jugul intracarpatic (Preluca, Prisnel,
Magura Simleu, Culmea Codrului)
 roci vulcanice datorate unor eruptii locale in neiogen (in Dealurile Lipovei si Defileul Muresului).

Caracteristici ale reliefului

 altitudinea medie a Dealurilor Vestice este de aproximativ 300 m;
 la contactul cu campia cobora la 100-120 m

 la contactul cu muntele urca la 400 m

 altitudinile cele mai mari sunt legate de maguri si culmi formate din roci cristaline, eruptive sau calcare si
depasesc 500 m (max: 795 m – Dealul Preluca)

 contactul cu unitatile din jur se realizeaza diferit:

 fata de munte, dealurile apar ca o treapta mai joasa cu aspect de prispa. Ea este dominata de munti prin
versanti deseori cu pante mai accentuate. Dealurile de Vest patrund in interiorul Carpatilor Occidentali, urmand
culoarul Timisului, al Begai, Muresului si depresiunile-golf (Zarand, Beius, Vad-Borod).
 trecerea spre campie, in unele locuri se face lin iar in altele dealurile se termina brusc.
 fasia Dealurilor de Vest se intrerupe in dreptul Muntilor Zarandului (aici Campia Aradului vine in contact direct
cu muntii)
 structura Dealurilor de Vest este monoclinala, inclinind usor de la est la vest.
 ca forme genetice de relief, Dealurile de Vest cuprind suprafete piemontane, glacisuri, maguri, vaile terasate ale
riurilor principale.
 caracter piemontan nu numai prin pozitie ci si prin cuvertura de pietrisuri si nisipuri care le acopera.
 sunt separate de culoare de vale largi, cu terase si lunci extinse, folosite pentru asezari si culturi agricole
 interfluviile au poduri largi mai ales in jumatatea vestica
 pe versanti - procese geomorfologice (alunecari, siroire)
 o mare parte din suprafete au panta sub 10% (pe podurile interfluviale, terase lungi); cele mai ridicate valori ale
declivitatii apartin versantilor alcatuiti din roci cristaline, eruptive si rapelor de alunecare.

Relief
Dealurile Silvaniei
o desfasurate intre vaile Barcau si Somes;
o cuprinse intre M-tii Apuseni (S), M-tii Gutai (N), Podisul Someselor (E), Campia de Vest (V);
o subunitati :

1
  “jugul intercarpatic”; prin care se face legatura intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali; este format din culmi
mai inalte (Meses, Prisnel, Dealu Mare, Preluca), iar spre vest culmile sunt aproape “ingropate” in sedimente
(Magura Simleului, Culmea Codrului), desi sunt formate din roci dure.
 intre aceste doua aliniamente, regiunea deluroasa cuprinde Dealurile Crasnei in vest, Dealurile Salajului in est,
Depresiunea Simleului in sud si Depresiunea Baia Mare in nord.
Dep. Simleu
 drenata de Crasna si Barcau
 patrunde in unghiul format de ultimele culmi ale Muntilor Apuseni, Muntele Ses-Meses
 in nord se afla Mag. Simleu.
Dep. Baia Mare
 in cuprinsul ei Somesul marcheaza una din cele mai mari piete de adunare a apelor.
Dealurile Crisurilor
o intre Barcau in nord si Crisul Alb in sud; se compun din:
 Dealurile Oradei, in dreptul Muntilor Plopis, intre Barcau si Crisul Repede;
 Dealurile Ghepis intre Crisul Repede si Crisul Negru, interpuse intre M-tii Padurea Craiului (in vest) si Campia
Miersig (in est);
 Piemontul Codrului, cu iviri de maguri vulcanice, in dreptul Muntilor Codru Moma si delimitat la vest de Campia
Cermei (intre Crisul Negru si Crisul Alb).
In dreptul Muntilor Zarandului fasia dealurilor se intrerupe, contactul dintre M-tii Zarandului si Campia Aradului
realizandu-se printru-n abrupt, corespunzator unei rupturi tectonice.
Dealurile Banatului
o la sud de Mures
o subunitati :
 Dealurile Lipovei, intre Mures si Bega, in vestul Muntilor Poiana Rusca. Spre Campia de Vest dealurile se
continua cu o campie inalta cu aspect colinar (Campia Vingai).
 In culoarul Begai exista, spre Muntii Poiana Rusca, o serie de dealuri (denumite frecvent Dealurile Fagetului).
 Dealurile Buziasului si Tirolului – in N Muntilor Banatului;
 Dealurile Oravitei, continuate pe Caras si Nera de Depresiunea Oravita.

Clima
 este temperat continentala moderata de dealuri joase, cu nuanta submediteraneana in S, oceanica in centru si N;
 Caracteristicile elementelor climatice sunt determinate de cativa factori:
1. pozitia geografica, pe latura de vest a Carpatilor si in estul marii Depresiuni Panonice, ceea ce favorizeaza o
circulatie a maselor de aer, dominant dinspre vest (mase oceanice umede), sud – vest (mase ciclonale
mediteraneene si tropicale calde si umede) si nord –vest (mase umede si reci);
2. desfasurarea mare in latitudine (cca 3°), care se remarca mai ales in diferente de 1-2°C in valorile medii ale
temperaturilor.
3. dezvoltarea reliefului pe mai multe sute de metri insotita de o variatie a temperaturilor si precipitatiilor
4. in depresiuni se produc inversiuni de temperatura.

Elemente climatice:
 temperatura medie anuala este in jur de 9°C la nord de Crisul Repede si de 10°C la S de Mures
 temperatura medie a lunii iulie este de 18-20°C in nord si 21°C in sud
 temperatura medie a lunii ianuarie este de -2°C la sud si de -3°, -4C la nord;
 precipitatiile sunt destul de ridicate (700-800 mm/an), datorita vinturilor de vest si expozitiei

Hidrografia
 Reteaua hidrografica este foarte bogata si orientata in general de la est la vest.
 Raurile apartin bazinelor Somes (Somes, Lapus, Crasna), Cris (Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb),
Mures, Bega, ce fac parte din grupa hidrografica de vest – colector Tisa.
 In sud se adauga Timisul, Barzava, Caras, Nera, ce vin din M-tii Banatului si care se varsa direct in Dunare (grupa
hidrografica de sud).
 Sunt rauri mari cu alimentare complexa (din precipitatii si din ape subterane) si cu un regim al scurgerii caracterizat
prin ape mari primavara, ca urmare a topirii zapezilor si a ploilor bogate, ape mici in a doua parte a verii si inceputul
toamnei, debite ridicate la finele toamnei si inceputul iernii, determinate de ploi.

2
 Apele subterane sunt ape freatice, influentate de precipitatii, lipsite de continuitate; uneori se localizeaza la adancimi
foarte mari, in lungul faliilor din fundamentul marginal carpatic. Apar sub forma izvoarelor geotermale la Felix si
Tinca, si izvoare minerale la Lipova.

Vegetatia
 Factorii care au influentat structura actuala a vegetatiei si faunei:
 pozitia geografica a acestei regiuni – apar elemente submediteraneene in partea sudica (mojdreanul, liliacul
salbatic, scumpia, carpenul oriental, castanul dulce, alunul turcesc).
 conditiile climatice (in functie de care a rezultat o etajare a asociatiilor vegetale);
 interventia omului a avut un rol hotarator (o mare parte din paduri au fost defrisate, locul lor fiind luat de pasuni
si terenuri agricole);
 Asociatia vegetala predominanta este cea de padure;
 etajul stejarului, care la partea inferioara cuprinde specii termofile (cer, garnita, stejar pedunculat), iar la partea
superioara gorun. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.
 Silvostepa patrunde tentacular, prin specii de stejar pufos si stejar brumariu.
 Vegetatia de lunca este reprezentata prin palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna
 In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),
vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul
coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de
munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea, pupaza.
 Elemente de fauna submediteraneeana: broasca testoasa, vipera cu corn, scorpionul.
 Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana, la care se adauga carasul si platica.

Solurile
 Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.
 Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri.
 La contactul cu campia sunt molisolurile (cernoziomuri levigate) specifice silvostepei
 In lunci apar soluri aluvionare de lunca.

Populatia si asezarile
 Populatia Dealurilor de Vest se caracterizeaza prin densitati relativ reduse (50-75 loc./km2) influentate de migratia
spre centrele urbane mari si sporul natural modest (chiar negativ in partea de sud); se detaseaza zona industriala
din jurul orasului Baia Mare, cu valori ale densitatii de 100-150 loc/kmp.
 Populatia romaneasca predomina net. Apar si spatii cu o semnificativa populatie maghiara (in zona Oradea-
Marghita si la Zalau) sau germana (svabi in zona Lipova si Buzias).

Asezarile rurale
1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu
 satul rasfirat, cu casele printre livezi si podgorii
 satul linear sau „drum”, caracteristic in Salaj
 satul adunat (in Depresiunea Baia Mare, Simleu, Zalau, Zarand)
2. In raport cu formele de relief:
 sate in lungul vailor (in bazinetele de obarsie)
 sate pe terase si lunci inalte (Crisul Alb, Crisul Repede, Lapus)
 sate pe poduri interfluviale
 sate pe prispele acumulative de la contactul campiei cu dealurile
3. Dupa numarul de locuitori:
 sate mijlocii (500-1500 moc).
 satele mici (sub 500 loc) se afla la obarsia vailor secundare
 sate mari (peste 1500 loc) in zonele cu exploatari de petrol, carbune, in vecinatatea oraselor si pe arterele de
comunicatie principale.
4. Dupa funtii:

3
  sate cu profil agricol
o cerealiere si cresterea animalelor – in vecinatatea campiei cu dealurile
o cresterea animalelor pe dealurile inalte
o pomicole (in N)
o viticole (in Dealurile Banatului)
 la N de Crisul Repede, activitatea agricola a satelor se imbina cu exploatari miniere, materiale de constructii,
etc.

Asezarile urbane
 In interiorul Dealurilor de Vest
 Baia Mare (149.000 loc) in Dep. Baia Mare, utilaj minier si principalul centru al metalurgiei neferoase;
 Zalau ( 50.000-100.000 loc) situat intre dealurile „jugului intracarpatic (ceramica fina, cauciuc, electronica si
electrotehnica);
 Cehu Silvaniei
 Simleu Silvaniei (ind. alimentara)
 Lipova
 La contactul dealurilor cu campia:
 Oradea (222.000 loc), la contactul Campiei de Vest cu Dealurile Oradei, situat pe Crisul Repede, mentionat
documentar la 1.113, in prezent renumit pentr unele ramuri industriale (alumina, masini unelte, incaltaminte,
blanarie) si pentru apele termale; constituie si un important centru cultural cu institutie de invatamant superior.
 Marghita (confectii si incaltaminte)
 Tasnad
 Oradea
 Pincota
 Buzias
 Orasele situate in depresiunile-golf:
 Alesd
 Beius
 Ineu
 Sebis

Resurse
 Dealurile de Vest cuprind o gama larga de resurse ale solului.
 Terenurile agricole sunt valorificate in culturi, mai ales pomi-viticole.
 Lemnul padurilor este utilizat in industria lemnului, dar si pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.
 Apele geotermale ivite din fundamentul marginal carpatic sunt folosite terapeutic (Felix, 1 Mai, Marghita) sau
pentru termoficarea unor cartiere (cartierul Rogerius din Oradea), la incalzirea serelor sau ca apa industriala. Se
pune tot mai mult problema folosirii lor in scopuri energetice.
 Din albiile raurilor se exploateaza nisipuri si pietrisuri, utilizate la terasamente, ca balast.

 Dintre resursele subsolului:

 lignit, in bazinul Barcaului (Voivozi, Varviz-Vărzari, Borumlaca, Popesti, Ip), in Dealurile Crasnei (la Chieşd si
Sărmaşag) si la sud de Lugoj in bazinul Sinersig - Vişag
 petrol la Suplacu de Barcau
 regiune auro-argintifera la Baia Mare
 andezite la Baia Mare
 granit la Radna

Activitati industriale
 Energia electrica
 termocentrala: la Oradea
 hidrocentrala de pe Crisul Repede de la Astileu

4
 Industria constructoare de masini produce:
 utilaj minier (Baia Mare)
 Metalurgia neferoasa la Baia Mare ( cupru, plumb)
 Industria materialelor de constructii produce:
 balastiere (in luncile Somesului)
 caramida reflactara la Astileu,
 ciment, var, placi de azbociment la Chistag
 sticla la Poiana Codrului si Tomesti
 Industria lemnului:
 mobila (Baia Mare, Zalau)

Agricultura
 Suprafata agricola reprezinta peste 80 %, iar 40-60 % din aceasta ii revine arabilului,
 Fondul funciar al Dealurilor de Vest este deosebit de favorabil culturii plantelor (cereale, plante tehnice, pomicultura,
viticultura), iar suprafetele de pasuni (la care se adauga plantele furajere) pentru cresterea animalelor.
 Cultura plantelor
 cereale si plante tehnice
 pomicultura in Dealurile Buziasului, Tirolului, Lipovei, piemontul Codrului, Salaj;
 viticultura se practica in trei podgorii: podgoria Aradului (inclusiv imprejurimile Lipovei), zona viticola din Dealurile
Buziasului si viile dintre Oradea si Satu Mare (Oradea, Diosig, Marghita, Tasnad). Prelucrarea strugurilor se face
in combinate de vinificatie (la Oradea si Pincota), precum si in centre mai mici (Simleul Silvaniei pentru
sampanizare, Lipova, Buzias).
 Cresterea animalelor are un caracter variat; se cresc bovine, porcine, ovine, pasari, iar produsele animaliere se
industrializeaza in intrepinderi de profil (produse de carne la Oradea, lactate la Simleul Silvaniei).

Cai de comunicatie si transporturi

 Magistralele feroviare (1, 2, 3, 4) intersecteaza Dealurile de Vest in lungul unor vai (Timis, Mures, Crisul Repede,
Somes).
1. Bucuresti – Timisoara – Moravita (sau Jimbolia)
2. Bucuresti – Arad -- Curtici
3. Bucuresti – Oradea – Episcopia Bihorului
4. Bucuresti – Satu Mare – Halmeu
 Calea ferata Oravita-Bazias, in extremitatea sudica, este cea mai veche din tara.
 Prezenta unor noduri de cai de comunicatie in campie (Arad, Oradea, Timisoara, Satu Mare) influenteaza
concentrarea traficului de transporturi.

 Soselele de insemnatate internationala urmeaza aceleasi trasee.

1. Bucuresti – Timisoara – Moravita (sau Jimbolia)
2. Bucuresti – Arad – Nadlac
3. Bucuresti – Oradea – Bors
4. Bucuresti – Satu Mare – Halmeu
 Drumurile europene:
 E60 – de la Hamburg, prin Bors, Oradea si pana la Constanta

 E70 – de la Yugoslavia, prin Stamora-Moravita, trecand pri sudul tarii

 Transportul aerian : aeroporturi la Baia Mare si Caransebes

 Transporturile speciale: reteaua de conducte de gaze naturale ce vine din dealurile Transilvaniei si cea electrica

Turismul
 Obiective naturale:
 defileele epigenetice ale Lapusului, Crasnei, Barcaului, Somesului, Crisului Negru, Muresului
 izvoarele minerale (Tinca, Buzias)
 padurea de castani de la Baia Mare

5
 Obiective antropice
 ruine de cetati, castele medievale(Jibou)
 biserici din lemn, zone etno-folclorice (Lapus-Chioar, Codrului, Lipova)
 centre turistice: Baia Mare, Zalau, Simleul Silvaniei, Oravita
 baza balneoclimaterica importanta (Felix, 1 Mai, Tinca, Lipova, Buzias)