Podisul Getic

Asezare geografica si limite

 Valea Dambovitei in E
 Valea Dunarii si un sector al Campiei Romane (Campia Blahnitei), in V
 Subcarpatii Getici in N
 Podisul Mehedinti in NV
 Campia Romana in S.

Geneza
 Se suprapune peste doua unitati structurale separate de falia pericarpatica (Pitesti-Filiasi-Strehaia-
Drobeta Turnu Severin)
o in N se afla depresiunea Getica (avanfosa carpatica formata la inceputul neozoicului in fata
Carpatilor Meridionali (aflati in ridicare), are fundament carpatic, dar si de platforma, alcatuit din roci
cristaline si roci granitice.
o In S este Platforma Valaha, formata din sisturi mezometamorfice strabatuta de granite si alte
magmatite proterozoice. Peste ele se afla o suprastructura sedimentara acumulata in cadrul mai
multor cicluri de sedimentare
 O data cu inaltarea Carpatilor, ca urmare a ultimelor faze orogenetice din Neozoic, raurile carpatice au
devenit active si au acoperit o mare parte a Depresiunii Getice cu o larga cuvertura de nisipuri si
pietrisuri, depuse intr-un regim fluvio-lacustru (pietrisurile de Candesti), transformand intreaga regiune
intr-un imens piemont – Piemontul Getic.
 Ulterior extremitatea sa nordica a fost supusa tectonizarii si indepartarii cuverturii piemontane,
generand Subcarpatii Getici, restul regiunii piemontane ramanand un vast platou, fragmentat de ape –
Piemontul Getic.

Litologia
 In litologia acestei unitati predomina rocile friabile: marne, nisipuri, pietrisuri; pe alocuri apar intercalatii
de carbune;

Relieful
Caracteristici morfografice si morfometrice
 podisul prezinta o cadere lenta de la nord la sud, in concordanta cu retragerea apelor lacului in
pleistocen si cu ridicarea usoara a partii nordice
 in nord (unde fragmentarea torentiala este mai intensa) altitudinile depasesc usor 600 m si ajung in
sud la 200-300 m (interfluviile sunt mai putin inalte , mai slab fragmentate, netede);
 inaltimile cresc de la V la E (300m in Dealurile Cosustei, 400m in Gruiurile Jiului, peste 500 m
in Podisul Oltetului si Podisul Cotmenei, peste 700 m in Podisul Candesti).
 valoarea cea mai ridicata (772 m) este in Dealurile Argesului
o altitudinile minime sunt in culoarele vailor principale (Olt, Jiu, Arges) si in S la contactul cu campia (sub
200 m)
 vai alohtone largi, cu lunci si terase separa marile unitati; culoarele de vale se largesc treptat de la N
la S
 vaile autohtone apartin la 3 generatii :
 prima isi are obarsia la contactul cu subcarpatii, sau in cadrul acestora
 a doua, la altitudinile de 350-450 m (centru podisului)
 a treia, cea mai noua, in vecinatatea campiei
 intrefluviile sunt netede, au latime ce creste de la N (sub 1 km) spre S (cativa Km); se prezinta ca o
inmanunchere de culmi deluroase, infatisare ce se datoreste dispunerii in evantai a retelei de vai. Apele
se aduna in manunchiuri, caracteristice fiind confluentele de pe Jiu (la Filiasi) si de pe Arges (la Pitesti);
 luncile sunt bine dezvoltate, au latimi mari (sute de m sau chiar km) pe vaile principale si chiar la
confluente; racordul cu versantii sau fruntile de terasa se face prin acumulari coluvio-proluviale

1
 terasele la raurile mari sunt paralele cu albia actuala; sunt terase aluviale cu nisipuri si pietrisuri
marunte; peste stratul de aluviuni sunt materiale groase, coluvio-proluviale si conuri de dejectie extinse
pe podul terasei
 versantii sunt abrupti, concavi, taiati in pietrisuri si nisipuri slab cimentate in N (cu caracter de cueste)
si in depozite loessoide in S; baza lor este acoperita de materiale coluvio-proluviale, care uneori
inainteaza pana aproape de jumatate
 in sectorul de N, fragmentarea este mai intensa (peste 1 km/kmp), iar energia de relief este peste
100 m.
Relieful structural
 panzele de pietrisuri inclina spre S
 pe ansamblu, se trece de la un monoclin la o structura tabulara evidenta in jumatatea dinspre Campia
Romana
 adancimea retelei de vai a dus la:
 in sectorul N monoclinal, se individualizeaza interfluvii asimetrice (cueste), vai obsecvente,
subsecvente,
 in sectorul S tabular, sunt caracteristice platouri aproape orizontale
 cele mai multe vai din primele generatii se desfasoara in concordanta cu sensul inclinarii stratelor;
vai principale consecvente spre SV
Modelarea actuala
 in regiunea N, pe versantii cu panta mare, cu alternante de straturi de nisip, pietris, argile, se produc
alunecari, curgeri noroioase, torentialitate si siroire
 in C si S, relieful mult mai aplatizat si dezvoltarea larga a podurilor interfluviale fac ca degradarile sa fie
reduse

Subunitatile geografice
Podisul Strehaia (alt max 396 m)
o se desfasoara in V, intre Motru si Dunare, fiind incadrat in NV de Podisul Mehedinti si in Sud de
Campia Olteniei
o culmi prelungi, orientate N-V/S-E, alcatuite din nisipuri si marne ce favorizeaza alunecari de teren si
eroziune torentiala;
Subunitati
 Culoarul depresionar mehedintean, Platforma Husnitei, Platforma Balacitei
Gruiurile Jiului (alt max 425 m)
o sunt incadrate de culoarele vailor Motru in V si Gilort in E
o formeaza un ansamblu de dealuri prelungi si coboara de la peste 400 m in N la 300 m in S.
Podisul Oltetului (alt max 640 m)
o cea mai mare subunitate a Podisului Getic
o desfasurat intre Gilort-Jiu in V si Culoarul Oltului in E
o strabatut de Oltet
Podisul Cotmeana (alt max 657 m)
o este cuprins intre Olt, Topolog si Arges
o se continua in N-V dincolo de Topolog, cu Dealul Negru
Dealurile Argesului (alt max 772 m)
o sunt incadrate de Arges si Argesel
o se prezinta ca o asociere de culmi inguste, prelungi, ce inainteaza printre afluentii dispusi in evantai ai
Argesului;
Podisul Candesti (alt max 745 m)
 situat intre Arges, Argesel si Dambovita
 interfluviile au forma plata deoarece cuvertura nisipurilor de Candesti este bine dezvoltata

Clima
 temperat continentala – climat de dealuri
Factori:
1. o circulatie extrem de activa din V, S si SV (activitate ciclonala mediteraneana); doar la E de Olt se
simte influenta, mai ales iarna a maselor estice anticiclonale
2
2. efecte foehnale in extremitatea V, legate de circulatia aerului V peste Muntii Banatului si Podisul
Mehedinti
3. altitudinea impune o etajare a unor parametri climatici; intre regiunile joase, vecine campiei si cele
inalte exista o diferenta ternica de 1-1,5 * C
4. fragmentarea – in vai areale de adapost si nu culoare de producere a inversiunilor de temperatura
Elemente climatice
 temperatura medie anuala 8 -10oC
 temperatura medie a lunii iulie variaza intre 19 oC in NE si 22 oC in SV
 temperatura medie a lunii ianuarie -0,9 oC la Drobeta Turnu Severin si -2,5, -3 oC in NE
 precipitatiile anuale variaza intre 500 mm si 700 mm/an
 vanturi –austrul, o componenta mediteraneeana, cald si uscat vara, ploios iarna;

Apele
Raurile
o cele mai mari rauri sunt:
 Jiu – 120 km, panta medie 0,59 ‰
 Olt -79 km, panta medie 1,2 ‰
 Arges – 44 km, panta medie 3,4 ‰
 Vedea etc
o densitatea retelei hidrografice
o valoare medie de 0,3-0,4 km/kmp
o regimul scurgerii este dependent de alimentarea nivo-pluviala la V de Oltet si pluvio-nivala la E de Oltet
o Jiul are un debit mediu multianual de 50,5 mc/s la intrare si 91,4 mc/s la iesire
o Oltul are un debit de 145 mc/s in N si 160 mc/s in S
o fenomenul de secare este caracteristic pentru majoritatea raurilor autohtone

Lacurile
o predominant de origine antropica: benturile, indeosebi in Podisul Cotmeana, 6 lacuri pe Olt, 4 pe Arges,
pentru regularizarea scurgerii, irigatii, alimentare cu apa, hidroenergie

Apele subterane
o se afla la adancimi diferite , in depozite de pietris si nisip aflatde deasupra unor nivele de argila cu
desfasurare discontinua
o panzele freatice folosite in alimentarea populatiei se afla in terase, luncile inalte si la baza pietrisurilor
de candesti
o apele de adancime sunt mineralizate, unele avand caracter artezian
Vegetatia si animalele
o exista numeroase elemente sudice si submediteraneene in SV si euroasiatice in E
o in S , la contactul cu campia (Podisul Oltetului, Podisul Cotmenei) predomina padurile de garnita,
indeosebi pe solurile argiloase; cer pe soluri usoare (in Podisul Balacitei), spre N ele se imbina si intra
in amestec cu gorunul, ulmul, parul, marul etc
o in C si spre N (Podisul Motrului, Podisul Oltetului, Dealurile Argesului, Podisul Cotmeana) gorunul
devine specia principala;
o in luncile raurilor zavoaie cu plop, salcie, arin, sanger, etc.
o fauna bogata cu elemente ce au patruns din campie, dar si specii sudice (vipera cu corn, broasca
testoasa, etc.), submediteraneene si balcanice
Soluri
o solurile apartin clasei argilo-iluviale: soluri brune, de la slabluvice la luvisoluri albice – pe podurile
interfluviale si pe terase
o soluri slab si mediu pseudogleizate pe depozitele cu argila si vertisoluri intre Olt si Jiu
o pseudorendzine pe substat marnos
o soluri brune-acide pe nisipuri si pietrisuri
o soluri gleice in microdepresiunile din deluviile de alunecare
o erodisoluri pe pantele mai mari supuse siroirii si spalarii
o soluri aluviale in lunci
3
Populatia si asezarile
o 1,1 milioane locuitori
o cele mai importante concentrari ale populatiei sunt in culoarele vailor Jiu, Olt, Arges si pe
principalii lor afluenti, iar cele mai mici concentrari – pe campurile piemontane
o densitatea populatiei – valoarea medie -80 loc/kmp
o sporul natural – valoarea medie = -1,6 ‰
o valori mai ridicate sunt in asezarile din culoarele vailor mai importante si in orase si destul de
mici in satele situate in N unitatilor de podis in bazinele de receptie ale unor vai departate de
reteaua principala de cai de comunicatie
o cea mai mare parte din forta de munca a fost si este in agricultura
o migrarea s-a produs la nivelul populatie tinere (absorbita in activitatile economice) de la sate
spre orasele din podis (Drobeta Turnu Severin) sau din regiunile vecine (Tg. Jiu, Craiova,
Slatina, Rm. Valcea)
o in mediul rural aproape 1/5 din populatie depaseste 60 ani
Asezarile
o asezarile rurale: cele mai numeroase se afla in culoarele vailor (Olt, Jiu, Arges, Motru, Oltet), pe
terase, glacisuri, conuri de dejectie
o majoritatea satelor depasesc 500 locuitori si au profil economic variat (culturi cerealiere,
cresterea animalelor, pomicultura, etc.)
o satele situate in bazinele de receptie torentiale, la partea superioara a versantilor, se
desfasoara pe suprafete mai mici, sunt rasfirate, au un numar mic de locuitori si un profil
economic restrans
o cele mai mari asezari (peste 1500 loc.) sunt cele aflate la contactul cu campia, in vecinatatea
oraselor, a cailor de comunicatie modernizate, dar si in ariile principalelor exploatari miniere si
petrolifere
o asezarile urbane:
 8 orase :
 Drobeta Turnu Severin (municipiu, cu profil economic complex)
 Motru, Colibasi, Dragasani (intre 25000-50000 locuitori, functie industriala)
 Strehaia, Filiasi,Scornicesti, Topolveni (intre 10000-25000 locuitori, functie
agricola)
 orase limitrofe:
 Craiova, Slatina, Pitesti, Rm. Valcea, Tg. Jiu
Activitatile economice
Resurse ale solului si subsolului
o aproape 2/3 din suprafata podisului reprezinta terenuri agricole, in special in C si S
o paduriea ocupa 28 % (fiind dominanta in N)
Resurse de subsol
o lignit, petrol, gaze
Agricultura
o se practica pe 64 % din suprafata podisului, cu pondere foarte mare in C, S si in culoarele vailor
principale;
o cerealele (grau, porumb, orz, secara) in podisurile Balacitei, Oltetului si Cotmeana
o legume – in apropierea marilor centre urbane
o floarea-soarelui – in podisurile Oltet, Codmeana si Balacita
o livezile
 pruni, meri in C si N
 ciresi, visini in S
o vita de vie – in Culoarul Oltului – podgoria Dragasani, in S Podisului Candesti – Podgoria
Stefanesti
o cresterea animalelor – se bazeaza pe pasuni si fanete in N (ovine, bovine, caprine) si pe culturi
furajere (pajisti de lunca) in S (bovine, ovine, porcine)
Industria
o lignit exploatat in sistem de cariera sau mina la Husnicioara, Motru, Jilt, Alunul-Cucesti
o centre de prelucrare: Lupoaia, Pleostina, Leurda, Alunul, Berbesti etc.
4
 o zacamintele de petrol si gaze sunt concentrate la Balacesti, Zatreni, Iancu Jianu, Vedea,
Mosoaia, Poiana Lacului, Hulubesti, Bogati, Topoloveni, Aninoasa etc.
o termocentrale: Turceni, Rogojelu, Isalnita
o hidrocentrale: Ionesti, Prundu, Dragasani etc. pe Olt si Zigoneni, Merisani etc. pe Arges
Industia constructiei de masini si prelucrarea metalelor
o nave fluviale,vagoane – Drobeta Turnu Severin
o autoturisme de oras “Dacia” - Colibas
Industria chimica
o Drobeta Turnu Severin, Dragasani, Scornicesti
o combinat de celuloza si hartie la Drobeta Turnu Severin
o fabrici de cherestea, parchete – Cotmeana, Filiasi etc.
o intreprinderi textile pe baza de lana, bumbac la Drobeta Turnu Severin, Scornicesti, Strehaia,
Dragasani etc.
Industria alimentara
o unitati de panificatie, vin, bere, conserve de carne, legume si fructe, produse lactate la : Drobeta
Turnu Severin, Dragasani, Scornicesti, Strehaia, Topoloveni etc.
Caile de comunicatie si transporturile
o patru artere feroviare :
 pe Jiu: Craiova-Drobeta Turnu Severin, cu ramificatie de la Filiasi spre Tg. Jiu
 pe Olt: Piatra Olt, Rm. Valcea,
 pe Arges: Pitesti, Campulung-Curtea de Arges
o reteaua rutiera densa desfasurata in lungul vailor, cu concetrari spre Jiu, Olt, Arges
Potentialul turistic
o vestigii istorice si numeroase elemente de cultura populara
o peisaje inedite din luncile Oltului, Jiului, Dunarii
o lacurile amenajate si palcurile de padure
o Castrul Roman, ruinele piciorului Podul lui Traian, Cetatea Medievala in Drobeta Turnu Severin
o Manastirea Strehaia, Manastirea Cotmeana, parcul dendrologic Mihailesti, casa memoriala Liviu
Rebreanu etc.