Evaluarea potențialului ecologic din Parcul Național Cozia

I. LOCALIZAREA AREALULUI DE STUDIU

1.1 Localizarea geografică
Parcul Național Cozia având o suprafață de 16725 hectare este situat în partea sud-centrală a Carpaților
Meridionali, delimitată la nord de Depresiunea Loviștei, antică Terra Loystha, o zonă vastă plină de istorie, cu
multe localități organizate cândva în ținutul lui Seneslau, unde populația a continuat tradițiile și obiceiurile
străvechi.

La vest, PNC este separat de restul lanțului Capatanii prin vârfurile: Frasineiului, Dosul Pământului și Valea lui
Stan. La sud, parcul este delimitat de Subcapati prin depresiunea Jiblea-Berislavesti. La est, versanții abrupți ai
Coziei, maiestuoși ai Sturului și Pietrei Șoimului, îl delimitează de Muscelele Topologului prin Șaua Grosilor, iar
la nord se învecinează cu Depresiunea Poiana.

Această arie muntoasă este străbătută, pe direcția nord-sud, de apele răului Olt , care a sculptat Defileul Gură
Lotrului — Cozia.

Accesul în PNC se face în principal prin DN 7 (E 81), care este una din legăturile capitalei cu restul Europei .
Distanțele față de principalele orașe din apropierea PNC sunt de 25 km . până la Rm . Vâlcea și 45 km . până la
Sibiu . Distanță pe DN7 (E 81) până la București este de 200 km .

În figura de mai jos este prezentată localizarea Parcului Național Cozia în România, în județul Vâlcea.

Figura nr. 1.1 Localizarea PN Cozia

1.2 Localizarea biogeografică a arealului analizat
Din punct de vedere al regiunilor biogeografice, Parcul Național Cozia se suprapune atât regiunii biogeografice
alpine, în proporție de 97,36%,cât și regiunii biogeografice continentale, în proporție de 2,64%.

“În cadrul limitelor Parcului Național Cozia se suprapun alte arii naturale protejate,
respectiv două situri Natură 2000, situl de importantă comunitară ROSCI0046 Cozia (urmând aceleași limite ale
Parcului Național) și aria de protecție specială avifaunistica ROSPA0025 Cozia-Buila-Vanturarita
(care urmărește aceleași limite ale Parcului Național Cozia, dar prezintă și o suprafață semnificativă în zona Buila-
Vanturarita). În figura demai jos este prezentată localizarea Parcului Național Cozia în România, în județul Vâlcea,
precum și suprapunerea cu alte arii naturale protejate” (Msc. Ing. Valentin DRAGOMIR Director General PNC)

Figura nr. 1.2 Regiuni biogeografice din Europa

(https://en.m.wikipedia.org/wiki/Biogeographic_regions_of_Europe)
 Figura nr. 1.3 Etajarea regiunilor biogeografice din Romania
(https://romaniasalbatica.ro/ro/articole/regiunile-biogeografice)

II. POTENŢIALUL ECOLOGIC – SUPORT ABIOTIC AL COMUNITĂŢILOR VEGETALE ŞI ANIMALE

2.1 Potenţialul morfologic
Parcul Național Cozia, situat în masivul Cozia-Naratu-Doabra, are caracteristici deosebite din perspectiva formelor
de relief, de unde și denumirea de relief de tip Cozia. Versantul nordic este abrupt, iar versantul sudic este prelung.
Alcătuirea geomorfologică a Parcului Național Cozia poate fi împărțită în trei elemente principale: Masivul Cozia,
Masivul Naratu și Defileul Oltului. În plus, se adaugă zona Doabra cuprinsă între Valea Lotrului și Valea Pârâului
Negoi la nord de Valea Călinești. Deși vor fi descrise individual, ele creează un întreg, rezultatul căruia îl putem
aprecia vizitând măcar o parte din parc, sau pur și simplu plimbându-ne prin Valea Oltului. Studiile
geomorfologice au evidențiat particularitățile masivului, care constau în gruparea culmilor mai înalte, sub formă
de muchii, cu vârfuri ascuțite și însoțite de abrupturi.
Relieful de tip Cozia este caracterizat de pante foarte abrupte și inaccesibile, cu o înclinare de 45-60°. Alcătuirea
structurală este relativ omogenă, cu individualizarea a două unități structurale majore: o unitate central-nordică a
formațiunilor cristaline (în principal gnaise) și o unitate sedimentară în sud. Masivul Cozia și Muntele Naratu au o
asimetrie pronunțată între un versant nordic foarte abrupt și un versant sudic mai lung, cu pante mai blânde.
Această asimetrie se datorează faliei Brezoiului, de-a lungul căreia munții se ridică la peste 1.000 de metri. În
regiunile cristaline, suprafețele plane sau relativ plane sunt rareori semnalate.
Chiar dacă masivul Cozia este personalizat prin reliefuri de tip Cozia și gnaisul ocular de Cozia, ambele prezente
în masivul Naratu, ar trebui să adăugăm elementele de microrelief specifice pentru a aduce un plus de originalitate
masivului. Aceste microforme constituie un element de atracție deosebit. Printre acestea putem aminti portaluri,
grote și chipuri antropo și zoomorfe. Portalurile sunt elemente arcuite, care pe alocuri reprezintă chiar intrarea de
pe un versant pe altul. Printre acestea am menționat: Poartă Omului, Poartă de Piatră, Poartă Banului, Poartă
Turnului, Poartă de sub Durduc etc..
Aceste grote sunt cele mai răspândite în întregul masiv Cozia. modelate în șisturi cristaline, rar în gresie, putem
aminti: Grotă Haiducului, Grotă Urșilor, Grotă lui Meletie etc Multe roci observate din anumite locații prezintă
asemănări cu fețele umane sau cu diverse animale. Dintre formele de reprezentare putem aminti: Băiatul și Față,
Moșneagul, Ursul, Vidra, Moș Gerilă etc.. Relieful Coziei, cu o diferența altitudinală de circa 1360 m între Valea
Oltului și Vârful Cozia și de aproximativ 1000-1100 m față de plaiurile și depresiunile limitrofe se caracterizează
printr-un pronunțat caracter dinamic: diferențe foarte mari altitudinale pe suprafețe restrânse, abrupturi
spectaculoase și inaccesibile. În esență, masivul se evidențiază “că o cetate de stanca zidită din abrupturi și
sprijinită de contraforturi și numeroase turnuri marginale și interioare”.

Figura 2.1 Unități si subunități de relief din România

( https://geografilia.blogspot.com/ )

2.2 Potenţialul climatic

Amplasarea geografică a masivului Cozia, ferit la nord de vârfurile Munților Făgăraș de curenții reci și excesul de
precipitații si influentat la sud de curentul cald submediteranean care se ridică de-a lungul defileului Oltului, și în
structura mineraologica a rocilor, dominat în nord de gnaisul de Cozia sidominat de calcar în sud, sau amplasarea
izolată a văilor și stâncilor, favorizează dezvoltarea microclimatelor locale, caracterizate de obicei prin temperaturi
blânde și precipitații moderate. În ansamblu, clima este mai caldă decât în restul Carpaților Meridionali, cu o
temperatură medie anuală de aproximativ +3,3°C și o precipitație medie de 1015 mm/an, înregistrată în zonele
înalte ale masivului. Pe măsură ce altitudinea scade, temperatura crește și precipitațiile scad, cu medii anuale de
+10°C și, respectiv, 700 mm în zona Defileului Oltului. . Amplitudinea termică a blocului Cozia nu este mare
(19,7°C), ceea ce indică un regim termic moderat.
Numărul de zile ploioase în zona montană este de 150-160 de zile pe an. Formele de precipitații, precum și
distribuția sezonieră a acestora, reprezintă o abatere de la regulile generale din țara noastră.
Straturile de zăpadă depășesc rar 100 cm. Ca urmare, pe cele mai înalte vârfuri, zăpada persistă uneori până în
iulie, care este o sursă importantă de umiditate pentru plante (Stația Parang).
Precipitațiile sunt distribuite uniform pe tot parcursul anului, lunile cele mai grele fiind mai, iunie și iulie. De
obicei nu există perioadă secetoasă, iar frecvența ploilor abundente este scăzută.

2.3 Potenţialul hidrologic

Apele de suprafata
Ca o caracteristică a întregii rețele hidrologice din zona de studiu, este de remarcat direcția râului în direcția
nord-sud. Întreaga rețea hidrologică a regiunii o constituie afluenții râurilor Olt și Jiu, prin afluenții lor direcți sau
indirecti din dreapta și stânga, cu un curs general de la nord la sud. Principalele rauri care trec prin zona si
constituie cele mai importante resurse de apa sunt, de la vest la est:
Costesti,Bistrita,Romani,Luncavat,Oltet,Gilort.
Toate raurile care curg prin Parcul National Cozia sunt afluenti ai Oltului, fie direct (Baiasul, Lotrisorul,
Pausa, Calinestiul), fie indirect prin Lotru (Vasilatu etc.). Prin barajele construite pe Olt s-au format mai multe
lacuri de acumulare, dintre care unul este situat în amonte de Cozia, chiar pe teritoriul parcului.
Principalele trăsături hidrologice ale zonei sunt orientarea radială și divergentă a văilor. In cazul masivului
Cozia, la periferie, apele sunt colectate de o retea inelara care inconjoara dar si delimiteaza masivul: Oltul si cei doi
afluenti ai sai: Baiasul la nord si Coisca la sud.

Hidrografia subterană este foarte activă și produce numeroase fenomene endocarstice, caracterizate prin
numeroase peșteri, pe lângă multe fenomene exocarstice la scară mai mică: bălți, erupții, văi uscate, chei. Sunt
situate in regiunea carstica Buila-Vanturarita (bazinele raurilor Costesti si Bistrita), regiunea Cheile Oltetului si
regiunea Cheile Galbenului.
Întreaga rețea hidrologică a masivului Cozia aparține bazinului Oltului, la care toată apa scursă de la
suprafața masivului și parcul implicat revine direct sau prin Baiașului și Salatrucelului. Râul Baiașului curge prin
versantul nord-estic al masivului Cozia și prin versantul nordic al aceluiași masiv în Parcul Național Cozia.
În general, suprafața parcului prezintă o rețea hidrologică densă, adesea adânc înglobată în cristalizarea
gnaisului.
Rețeaua hidrografică aferentă Parcului Național Cozia se încadrează în tipul carpatic-meridional, cu
ape mari primăvară și la începutul verii și cu posibilitatea apariției viiturilor în timpul verii (după ploi cu
caracter torențial) și la sfârșitul iernii.
În figura de mai jos este prezentată grafic zonarea internă a Parcului Național Cozia.
 Figura nr.
Figura 2.3 Harta zonării interioare
(https://www.nestle.ro/sites/g/files/pydnoa501/files/2020-10/Raport%20biodiversitate%20POPAS_0.pdf )

2.4 Potențialul edafic

Caracterele învelișului de sol din aria P.N. Cozia reflectă influență puternică a particularităților morfologice ale
reliefului asupra naturii și distribuției solurilor.Altitudinea determina distribuirea etajată a
solurilor specifică munților mijlocii. Partea superioară a munților este acoperită de spodosoluri,
iar cea inferioară este reprezentată de soluri din clasa cambisolurilor.
Gnaisul de Cozia își pune amprenta asupra trăsăturilor de baza ale învelișului de sol. Partea cea mai înalta a
Masivului Cozia este acoperită de
spodosoluri. În general calitatea spodosolurilor implică măsuri antierozionale. Cea mai mare parte a suprafeței P.N.
Cozia, reprezintă un domeniu de dezvoltare a cambisolurilor. Dintre cambisoluri sunt foarte
bine reprezentate solurile brun acide pe fațada vestică a masivului Cozia, în estul și sudul aceluiași masiv,
dar și pe fațada estică a Naratului. În nordul Munților Coziei, dar și pe dreapta Oltului, solurile brun acide sunt
asociate cu litosoluri.
III. VEGETAȚIA ȘI LUMEA ANIMALĂ SPECIFICE AREALULUI DE STUDIU
3.1 Caracteristicile formațiilor vegetale

Pădurile acoperă aproximativ 96% din masivul Cozia, Naratu, Doabra-Călinesti. Acestea, împreună cu
toată flora și fauna bogată, acoperă Parcul Național Cozia cu o diferență de altitudine între 300 de metri și 1.667
de metri. Compoziția generală a pădurilor din Parcul Național Cozia este formată în principal din fag - 57%,
gorun - 14%, molid - 18% și specii mixte: carpen, cireș, tei, mojdrean și alte specii - 11%. Valoarea științifică a
Parcului Național Cozia este prezența unor suprafețe mari de ecosisteme forestiere și pajiști naturale, ușor
modificate, de mare originalitate și diversitate. În ceea ce privește speciile de plante sferice, studiul a rezultat
într-o listă de 932
taxoni. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana, Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x ar
gesana, Rosa coziae, Stipa crassiculmis spp. Heterotricha. Alături de acestea mai sunt prezente și endemitele
carpatice sau dacice: Thlaspi dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma, Draba simonkaiana,
Doronicum carpaticum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta turbith spp.
Hungarica, Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria
transsilvanica și altele. Dintre speciile rare, menționăm: Leontopodium alpinum, Daphne
blagayana, Gențiană acaulis, Primulă halleri, Stipa crassiculmis spp. Heterotricha, Lilium carniolicum
spp.jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum.
O caracteristică specifică a condițiilor ecologice de interferență fitoclimatica diferită o
constituie pătrunderea în masivul Cozia a unor specii forestiere xerofil-termofile meridionale
dinspre Munții Banatului, cum ar fi: Fraxinus ornus, Juglans regia, Sorbus graeca, Cotynus
coggygria, care vegetează la altitudini de circa 700 m și mai ales a Quercus delechampii, Quercus polycarpa,
care urcă până la 1.200-1.300 m, cel mai mare record de altitudine din Carpați. Interferența speciilor eurasiatice
cu speciile sudice și atlantice este evidentă, pe lângă speciile carpatice și endemice.

3.2 Categorii de plante adaptate la factorii de mediu întâlnite în arealul analizat

In tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de plante protejate prezente in cadrul Parcului National Cozia.

Nr crt Denumire specie Listata in Lista Rosie Listata in Directiva Listata in OUG
a Plantelor Vasculare Habitate 57/2007
din Romania 92/43/EEC
1 Abies alba Miller E
2 Campanula serrata (Kit.) Hendrych X
3 Carlina acaulis L. -
4 Centarium erythraea Raf. R
5 Centaurea coziensis Nyar. R
6 Corydalis solida L. R
7 Dactylis glomerata R
8 Daphne blagayana Freyer V/R
9 Dianthus henteri Heuffel ex Griseb.&Schenk Nt
10 Dianthus spiculifolius Schur R
11 Dianthus tenuifolius Schur Nt
12 Dictamnus albus L. V/R
13 Diphasium tristachyum (Pursh.)Rothm. V/R
14 Doronicum carpaticum (Griseb.&Schenk) Nyman R
Nr crt Denumire specie Listata in Lista Rosie Listata in Directiva Listata in OUG
a Plantelor Vasculare Habitate 57/2007
din Romania 92/43/EEC
15 Draba simonkaiana Jav. V/R
16 Fritillaria orientalis Adams V/R
17 Galanthus nivalis L. Nt X
18 Galium baillonii Brandza R
19 Genista januensis Viv. R
20 Gentiana acaulis L. R
21 Gentiana clusii Perr.& Song. R
22 Geranium sylvaticum L. spp. Caeruleatum (Schur) R
D.A.Webb.&I.K.Ferguson
23 Gymnadenia conopsea (L.) R. Br. R
24 Hieracium alpicola Schleicher ex Gaudin R
25 Iris aphylla subsp. hungarica x X
26 Jovibarba heuffelii (Schott) A&D. Love R
27 Larix decidua Mill R
28 Leontopodium alpinum Cass. V/R
29 Leucanthemum waldsteinii (Schultz Bip.) Pouzar R
30 Ligularia sibirica (L.) Cass. R X X
31 Lilium jankae A. Kerner R
32 Limodorum abortivum (L.) Swartz R
33 Lycopodium spp.L. x X
34 Melica ciliata L. R
35 Monotropa hypopitys L. R
36 Neottia nidus-avis (L.) L.C.M. Richard R
37 Ophrys cariophora L. R
38 Ophrys fusca Link R
39 Ophrys ustulata L. R
40 Pinus sylvestris L. R
41 Platanthera bifolia (L.) L.C.M. Richard R
42 Platanthera chlorantha (Custer) Reichenb R
43 Polygonum alpinum All. R X
44 Potentilla haynaldiana Janka R X
45 Potentilla rupestris L. R
46 Primula halleri J.F.Gmelin R
47 Pulsatilla vulgaris Miller spp. Grandis(Wenderoth) R X
48 Ranunculus pseudomontanus Schur R
49 Rosa coziae Nyar. R
Nr crt Denumire specie Listata in Lista Rosie Listata in Directiva Listata in OUG
a Plantelor Vasculare Habitate 57/2007
din Romania 92/43/EEC
50 Saxif raga marginata Sternb. R
51 Saxif raga pedemontana All. Spp.cymosa Engler R
52 Scabiosa lucida Vill. Spp.barbata Nyar. R
 53 Scorzonera purpurea L. spp. Rosea (Waldst.&Kit.) Nyman R
54 Scrophularia heterophylla Willd spp.laciniata R
(Waldst.&Kit.)&Petitmengin
55 Senecio aquaticus Hill R
56 Serpevivum montanum L. R
57 Seseli gracile Waldst.&Kit. R
58 Seseli rigidum Waldst.&Kit. R
59 Silene flavescens Waldst.&Kit. R
60 Silene lerchenfeldiana Baumg. R
61 Silene nutans L.spp.dubia (Herbich) Zapal R
62 Sorbus graeca (Spach) Kotschy R
63 Spiranthes spiralis (L.) Chevall R
64 Stipa crassiculmis P.Smirn.subsp. heterotricha Dihoru&Roman R
65 Symphyandra wanneri (Rochel) Heuffel R
66 Tanacetum macrophyllum (Waldst.&Kit.) Schultz Bip. R
67 Taxus baccata L. V/R
68 Thlaspi dacicum Heuffel R
69 Thymus comosus Heuffel ex Griseb. nt
70 Thymus longicaulis C. Presl. R
71 Trollius europaeus L. R
72 Vaccinium uliginosum L. R X
73 Veratrum nigrum L. R
74 Verbascum glabratum Friv.spp.brandzae (Franchet ex Brandza) R
Murb
75 Veronica bachofenii Heuffel R

În Parcul Național Cozia, pe lângă elementele florei din Europa Centrală, flora este bogată și în alte plante din zone
geografice mai îndepărtate, precum Caucaz, Alpi, Balcani, zona mediteraneană și regiunile polare ale Europei. sau
Asia. Aici aranjarea verticală a vegetaţiei este inversată, de la un versant la altul: gorunul Coziei urcă la 1.350 de
metri cu alte elemente termofile Fraxinus ornus, Allysum murale, Stipa crassiculmis spp. Heterotricha. În plus,
unele elemente de vegetație boreală și subboreala apar la altitudini de peste 1.600 m și numai pe versanții umbriți.
În același timp, brazii și fagii coboară mult în înălțime, până la 300-400 de metri în văile umbrite, deplasând
gorenii. În acest fel, se creează comunități atipice și unice de ecosisteme forestiere, fiecare cu floră indicator
specifică.
 Figura 3.2 Aspect al habitatului 9110 in Parcul National Cozia

3.3 Particularități ale lumii animale și adaptări la mediul de viață

Tabel nr. 3.3 Speciile de plante protejate prezente in cadrul Parcului National Cozia

Suprafata
habitat (ha)
Nr. Crt. Cod habitat Denumire habitat
1 3220 Cursuri de apa montane si vegetatia erbacee de pe malurile acestora 167
2 3230 Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul cursurilor de apa montane 167
3 3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de apa montane 33
4 4060 Tufarisuri alpine si boreale 167
5 40A0* Tufarisuri subcontinentale peripanonice 516
6 6150 Pajisti boreale si alpine pe substrate silicatice 16
7 6230* Pajisti de Nardus bogate in specii, pe substraturi silicatice din zone montane (si submontane, 1
in Europa continentala)
8 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la campie si din etajul montan, pana in cel 167
alpin
9 6520 Fanete montane 1672
10 7220* Izvoare mineralizate incrustante cu formare de tuf calcaros (Cratoneurion) <1
11 8110 Grohotisuri silicatice din etajul montan pana in etajul nival (Androsacetalia alpinae si 83
Galeopsietalia ladani)
 12 8220 Versanti stancosi silicatici cu vegetatie casmofitica 16
13 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 3846
14 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 3177
15 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1003
16 9180* Paduri de Tilio-Acerion pe versanti, grohotisuri si ravene 83
17 91E0* Paduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 83
Salicion albae)
18 91V0 Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 2174
19 9410 Paduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan pana in cel alpin (Vaccinio-Piceetea) 1170
20 91Q0 Paduri vest-carpatice de Pinus sylvestris pe substrate calcaroase 255

FAUNA PARCULUI NATIONAL COZIA

În ceea ce privește speciile de animale, principii similare se aplică pentru selecția speciilor reprezentative. În
primul rând, nu a fost posibilă alegerea unei singure specii care să reprezinte toți taxonii faunei Parcului
Național Cozia, ci au fost alese trei specii, aparținând a trei faune diferite.
Prin urmare, izvorașul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata) a fost ales pentru a reprezenta toți taxonii
meiofaunei (amfibieni, reptile, mamifere mici, respectiv nevertebrate) din cauza presiunilor sale teritoriale
reduse de colonie și, respectiv, de deșeuri, au avut efecte asupra ocuparea unor habitate importante (pentru
reproducție, dar și pentru hrănire).
Figura 3.3. Exemplar de izvoras de balta cu burta galbena (Bombina variegata) in Parcul National Cozia

A doua specie reprezentativa selectata este zglavocul (Cottus gobio), o specie de peste de talie mica. Aceasta specie este sensibila la presiuni
antropice de tipul pragurilor si barajelor si, ca urmare a faptului ca prezinta teritoriu restrans si nu are obiceiul de a se deplasa pe distante
foare mari (nu migreaza), ocuparea habitatului sau cu deseuri poate reprezenta o presiune reala la adresa speciei. Aceasta specie a fost
selectata ca reprezentativa pentru toate speciile de pesti din cadrul Parcului National Cozia.
Figura 3.4. Exemplar de zglavoc (Cottus gobio)
 Figura nr. 3.5 Exemplu de habitat favorabil pentru zglavoc (Cottus gobio) in Parcul National Cozia

A treia specie de fauna reprezentativa selectata este ursul (Ursus arctos), o specie de mamifer de talie mare, cu teritoriu foarte extins, cu
preferinte pentru o gama variata de habitate si, mai ales, oportunist in ceea ce priveste sursele potentiale de hrana. Aceasta specie a fost
selectata ca reprezentativa pentru toate speciile de mamifere de talie mare si medie prezente in cadrul Parcului National Cozia.
Figura nr. 3.6 Urme (sus) si exemplar (jos) de urs (Ursus arctos)
 Membrul posterior

Membrul anterior

Nevertebrate
Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0046 Cozia si studiile de inventariere a speciilor de interes conservativ mentioneaza prezenta
a sase specii de nevertebrate de interes conservativ in cadrul sitului, precum si a altor peste 100 de specii, apartinand la 76 de genuri si 21 de
familii de coleoptere, si un numar de 17 specii de ortoptere, apartinand la 14 genuri si 4 familii.

Tabel nr. 3.1 Speciile de nevertebrate prezente in cadrul Parcului National Cozia

Listata in Directiva Listata in OUG

Habitate 92/43/EEC 57/2007
Nr. Crt. Specie prezenta
1 Anthaxia (Anthaxia) candens
2 Anthaxia (Anthaxia) nitidula
3 Abax (Abacopercus) carinatus
4 Abax (Abax) parallelipipedus
5 Abax (Abacopercus) schueppeli
6 Calathus (Calathus) fuscipes
7 Calathus (Neocalathus) melanocephalus
8 Calosoma (Campalita) auropunctatum
9 Carabus (Tachypus) cancellatus
10 Carabus (Procerus) gigas
11 Carabus (Oreocarabus) glabratus
12 Carabus (Chaetocarabus) intricatus
13 Carabus (Platycarabus) irregularis
14 Carabus (Orinocorabus) linnei
15 Carabus variolosus X X
16 Carabus (Megodontus) violaceus
17 Cicindela (Cicindela) sylvicola
18 Cychrus caraboides
19 Harpalus pubescens
20 Harpalus (Harpalus) rubripes
21 Leistus (Leistus) piceus
22 Lymnodromus assimilis
23 Nebria (Nebria) brevicollis
24 Molops piceus
25 Platynus glacialis
26 Pterostichus (Bothryopterus) angustatus
27 Pterostichus (Adelosia) macer
28 Pterostichus (Platysma) niger
 Listata in Directiva Listata in OUG
Habitate 92/43/EEC 57/2007
Nr. Crt. Specie prezenta
29 Agapanthia dahli
30 Agapanthia villosoviridescens
31 Anoplodera sexguttata
32 Cerambyx cerdo X X
33 Cerambyx miles
34 Deilus fugax
35 Leptura quadrifasciata
36 Morimus asper funereus X X
37 Prionus (Prionus) coriarius
38 Rosalia alpina X X
39 Rutpela maculata
40 Strangalia attenuata
41 Cassida (Cassida) nebulosa
42 Chrysolina (Fastuolina) fastuosa
43 Chrysolina (Synerga) herbacea
44 Chrysolina (Stichoptera) sanguinolenta
45 Chrysomela (Melasoma) populi
46 Cryptocephalus (Cryptocephalus) aureoles
47 Cryptocephalus (Cryptocephalus) moraei
48 Cryptocephalus (Cryptocephalus) sericeus
49 Cryptocephalus (Cryptocephalus) vittatus
50 Leptinotarsa decemlineata
51 Tillus elongatus
52 Trichodes apiarius
53 Adalia (Adalia) bipunctata
54 Anatis ocellata
55 Coccinella (Cocinella) septempunctata
56 Cocinula quatuordecimpustulata
57 Harmonia quadripunctata
58 Micraspis duodecimpunctata
59 Tytthaspis (Tytthaspis) sedecimpunctata
60 Cionus hortulanus
61 Nanophyes niger
62 Otiorrhynchus morio
63 Agriotes (Agriotes) lineatus
 Listata in Directiva Listata in OUG
Habitate 92/43/EEC 57/2007
Nr. Crt. Specie prezenta
64 Ctenicera cuprea
65 Endomychus coccineus
66 Margarinotus (Stenister) obscurus
67 Lampyris noctiluca
68 Dorcus parallelipipedus
69 Lucanus (Lucanus) cervus X X
70 Clanoptilus (Malachius) elegans
71 Clanoptilus (Malachius) parilis
72 Malachius bipustulatus
73 Mylabris (Mylabris) variabilis
74 Anaspis (Anaspis) fasciata
75 Mordellistena (Mordellistena) pumila
76 Chrysanthia geniculata
77 Oedemera (Oedemera) croceicollis
78 Oedemera (Oedemera) femorata
79 Oedemera (Oedemera) podgrariae
80 Scaphidium quadrimaculatum
81 Anoplotrupes stercorosus
82 Caccobius schreberi
83 Cetonia aurata
84 Geotrupes (Geotrupes) mutator
85 Geotrupes (Geotrupes) stercorarius
86 Gnorimus nobilis
87 Onthophagus (Palaeonthophagus) vitulus
88 Oxythyrea funesta
89 Protaetia (Liocola) lugubris
90 Protatetia (Netocia) cuprea metallica
91 Teuchestes fossor
92 Trichius fasciatus
93 Trichius orientalis
94 Tropinota (Epicometis) hirta

15
95 Trypocopris (Geotrupes) vernalis
96 Necrodes littoralis
97 Nicrophorus germanicus
98 Nicrophorus investigator

16
 Listata in Directiva Listata in OUG
Habitate 92/43/EEC 57/2007
Nr. Crt. Specie prezenta
99 Nicrophorus vespillo
100 Oiceoptoma thoracicum
101 Silpha granulata
102 Ocypus (Ocypus) olens
103 Paederus (Eopaederus) caligatus
104 Staphylinus caesareus
105 Lagria hirta
106 Isophya modestior
107 Isophya harzi X X
108 Leptophyes alboguttata
109 Pachytrachis gracilis
110 Pholidoptera littoralis
111 Pholidoptera transsylvanica X X
112 Tetrix bipunctatus
113 Arcyptera fusca
114 Calliptamus italicus
115 Chorthippus biguttulus
116 Chorthippus paralellus
117 Chrysochraon dispar
118 Euthystira brachyptera
119 Gomphocerippus rufus
120 Odontopodisma rubripes
121 Oedipoda caerulescens
122 Pezottetix giornae

În ceea ce privește nevertebratele, trebuie făcute câteva mențiuni pentru a completa tabelul de specii de mai sus. Prin urmare, este important de
subliniat prezența unui melc endemic, Alopia hirschfelderi, găsit în apropierea orașului Brezoi, colectat de H. J. Hirschfelder și T. Schneid în
2013. De asemenea, in cadrul Parcului National Cozia, pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, o specie protejata termofila de origine
mediteraneana, este comun atat in Masivul Cozia cat si in Naratu.

Pestii

Fauna piscicola este reprezentata de specii de pesti caracteristice raurilor de munte sau raurilor mari din zone deluroase, ori acumularilor de
apa.
17
Lista completa a speciilor de pesti prezenti in cadrul Parcului National Cozia este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 3.2 Speciile de pesti prezente in cadrul Parcului National Cozia

Cartea rosie a vertebratelor Directiva Habitate

92/43/EEC
Nr. Crt. Denumirea speciei OUG 57/2007
1 Alburnus alburnus (L.) - - -
2 Alburnoides bipunctatus (L.) - - -
3 Barbus barbus (L.) - X X
4 Barbus meridionalis (L.) - X X
5 Chondrostoma nasus (L.) - - -
6 Cottus gobio (L.) - X X
7 Gymnocephalus baloni Holcik&Hens X - X
8 Leuciscus cephalus (L.) - - -
9 Misgurnus fossilis (L.) - X X
10 Phoxinus phoxinus (L.) - - -
11 Rhodeus sericeus amarus (L.) - - X
12 Sabanejewia aurata balcanica Karaman - X X
13 Sabanejewia romanica X - -
14 Silurus glanis (L.) - - -

Amfibieni si reptile
Toate speciile de amfibieni si reptile prezente sunt de interes conservativ, fiind listate fie in acte de reglementare, fie in liste rosii regionale.

Tabel nr. 3.3 Speciile de amfibieni si reptile prezente in cadrul Parcului National Cozia
Cartea rosie a vertebratelor Directiva Habitate
din Romania 92/43/EEC
Nr. Crt. Denumirea speciei OUG 57/2007
1 Bombina variegata X X X
2 Bufo bufo X X
3 Hyla arborea X X X

18
 Cartea rosie a vertebratelor Directiva Habitate
din Romania 92/43/EEC
Nr. Crt. Denumirea speciei OUG 57/2007
4 Pelophylax ridibundus X X
5 Rana arvalis X X X
6 Rana dalmatina X X X
7 Rana temporaria X X X
8 Rana lessonae X X
9 Rana kl. esculenta X X
10 Salamandra salamandra X X X
11 Triturus alpestris X X
12 Triturus cristatus X X X
13 Triturus vulgaris X
14 Anguis f ragilis X X
15 Coronella austriaca X X X
16 Darevskia pontica
17 Lacerta agilis X X
18 Lacerta viridis X X
19 Natrix natrix
20 Natrix tessellata X X X
21 Podarcis muralis X X X
22 Vipera ammodytes X X X
23 Vipera berus X X X
24 Zamenis longissimus X X X
25 Zootoca vivipara X

Mamifere
Parcul Național Cozia prezintă o mare diversitate la mamifere, cu 35 de specii de mamifere native. De
menționat este faptul că în cadrul Parcului Național Cozia există trei carnivore mari ale faunei românești, lupul
(Canis lupus), râsul (Lynx lynx) și ursul (Ursus arctos). Prezența unui număr mare de carnivore mari reflectă
stabilitatea ecosistemelor trofice inferioare, deoarece presiunile sunt transmise ierarhic în piramida trofică și
amplificate în direcția de jos în sus.
Tabelul de mai jos enumeră cele 35 de specii de mamifere întâlnite în Parcul Național Cozia.
Tabel nr. 3.4 Speciile de mamifere prezente in cadrul Parcului National Cozia

19
 Cartea rosie a vertebratelor Directiva Habitate
din Romania 92/43/EEC
Nr. crt . Denumirea speciei OUG 57/2007
1 Arvicola terrestris (L.) X - -
2 Barbastella barbastellus Schreber X X X
3 Canis lupus L. X X X
4 Capreolus capreolus (L.) X - X

19
 Cartea rosie a vertebratelor Directiva Habitate
din Romania 92/43/EEC
Nr. crt . Denumirea speciei OUG 57/2007
5 Cervus elaphus L. X X X
6 Crocidura leucodon (Herm.) X - -
7 Dryomys nitedula (Pallas) X - X
8 Felis silvestris Schreber X X X
9 Lepus europaeus Pallas - - X
10 Lutra lutra (L.) X X X
11 Lynx lynx (L.) X X X
12 Martes martes (L.) X X X
13 Meles meles (L.) - - X
14 Micromys minutus (Ockskay) X - -
15 Microtus agrestis (L.) X - -
16 Miniopterus schreibersii Kuhl. X X X
17 Muscardinius avellanarius (L.) X - X
18 Mustela erminea L. X - X
19 Mustela lutreola L. X X X
20 Mustela nivalis L. - - X
21 Mustela putorius L. - X X
22 Myotis myotis (Borkh.) X X X
23 Neomys anomalus Cabrera X - X
24 Neomys fodiens (Schr.) X - -
25 Pipistrellus pipistrellus Schreber - X X
26 Plecotus auritus (L.) X - -
27 Rhinolophus euryale Blasius X X X
28 Rhinolophus ferrumequinum Schreber X X X
29 Rhinolophus hipposideros X X X
30 Rupicapra rupicapra X X X
31 Sciurus vulgaris L. - - X
32 Sus scrofa Thomas - - X
33 Ursus arctos L. X X X
34 Vespertilio murinus L. X - X
35 Vulpes vulpes L. - - X

19
Pasari
În ceea ce privește păsările, în Parcul Național Cozia sunt cunoscute 164 de specii de păsări. Pe lângă marea sa
semnificație peisagistică, Defileul Oltului este un culoar favorabil pentru migrarea păsărilor din Europa Centrală
către Marea Egee și invers, iar datorită lacurilor de acumulare Turnu și Gura Lotrului s-au creat condiții pentru
așezare temporară și chiar iernarea păsărilor de apă .

19
Dintre cele 164 de specii de pasari prezente in cadrul Parcului National Cozia, 69 sunt specii de interes conservativ. Acestea sunt
redate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 3.5 Speciile de pasari prezente in cadrul Parcului National Cozia

Nr. Crt. Denumirea speciei Cartea rosie a vertebratelor Directiva pasari OUG 57/2007
79/409/EEC
1 Accipiter gentiles (L) - x x
2 Accipiter nisus (L) - x x
3 Aegithalos caudatus (L) - - -
4 Aquila pommarina (L) x x x
5 Aquila chrysaetos (L) x x x
6 Ardea cinerea (L) - - x
7 Athene noctua (L) - - x
8 Bubo bubo (L) x x x
9 Buteo buteo (L) - - x
10 Certhia familiaris (L) - - -
11 Ciconia ciconia x - x
12 Ciconia nigra x - x
13 Circaetus gallicus x - x
14 Cinclus cinclus (L) - - x
15 Coccothraustes coccothraustes (L) - - x
16 Columba palumbus (L) - x x
17 Corvus corax (L) x - -
18 Corvus corone cornix (L) - x x
19 Corvus f rugilegus (L) - x x
20 Coturnix coturnix (L) - x -
21 Cuculus canorus (L) - - x
22 Delichon urbica (L) - - -
23 Dendrocopos leucotos (L) - x x
24 Dendrocopos major (L) - x x
25 Dryocopus martius (L) - x x
26 Egretta garzetta (L) x x x
27 Erithacus rubecula (L) - - -

19
28 Falco peregrinus x x x
29 Falco subbuteo (L) - - x
30 Ficedula albicollis (L) - x x
31 Fringilla coelebs (L) - - x
32 Garrulus glandarius (L) - x x
33 Hieraaetus pennatus (L) x x x

19
Nr. Crt. Denumirea speciei Cartea rosie a vertebratelor Directiva pasari OUG 57/2007
79/409/EEC
34 Hippolais icterina (L) - - -
35 Hirundo rustica (L) - - -
36 Jynx torquilla (L) x - x
37 Lanius collurio (L) - x x
38 Larus argentatus (L) - x -
39 Larus melanocephalus (L) x x x
40 Larus ridibundus (L) - x -
41 Loxia curvirostra (L) - - x
42 Motacilla alba (L) - - x
43 Motacilla flava (L) - - x
44 Nucif raga caryocatactes (L) - x -
45 Nycticorax nycticorax (L) x x x
46 Pandion haliaetus x - x
47 Parus ater (L) - x x
48 Parus caeruleus (L) - - x
49 Parus major (L) - - x
50 Parus montanus (L) - - x
51 Perdix perdix (L) - x x
52 Phalacrocorax carbo (L) - - x
53 Phylloscopus trochilus (L) - - -
54 Phylloscopus sibilatrix (L) - - -
55 Phylloscopus sibilatrix (L) - - -
56 Pica pica (L) - - x
57 Ptyonoprogne rupestris (L) - - -
58 Regulus regulus (L) - - -
59 Saxicola rubetra (L) - - -
60 Serinus serinus (L) - - x
61 Sitta europaea (L) - - x
62 Streptopelia turtur (L) x x x
63 Strix aluco (L) - x x
64 Strix uralensis (L) x x
65 Tetrao urogallus (L) - x x
21
 66 Troglodytes troglodytes (L) - x x
67 Turdus merula (L) - x -
68 Tyto alba (L) x - x
69 Upupa epops (L) x - x

IV. SPECII CU VALOARE PEISAGISTICĂ, ETNO-CULTURALĂ, TURISTICĂ ȘI UTILITARĂ

PREZENTE ÎN AREALUL DE STUDIU
4.1 Specii vegetale valorificate în medicina
Feriga comună (Dryopteris filix-mas) este o plantă medicinală, erbacee, perenă, din familia Dryopteridaceae, cu
frunze mari, dublu penat divizate, pe spatele cărora se găsesc sporangi cu spori, acoperiți de induzie. Rizomul este
orizontal, gros de circa 25 cm. Este comună în pădurile montane și subalpine din România, fiind prezenta si in PN
Cozia.

Figura 4.1.1 Feriga

Urzica, cunoscuta si sub denumirea de urtica dioica este un remediu specific pentru tratarea eczemelor la
copiii si este benefica in tratrea varietatilor acestei afectiuni. Ca astringent, poate fi folosit pentru sangerari
nazale sau pentru a ameliora hemoragia in alte parti ale corpului.

Figura 4.1.2 Urzica/ urtica dioica

4.2 Specii de plante utilizate în alimentație/gastronomie locală

22
 Atât frunzele, cât și florile de Calendula pot avea și o destinație culinară.
Datorită nuanțării portocalii, gălbenelele sunt cunoscute că ”șofranul săracilor”, iar odată uscate, pot deveni
un optim înlocuitor al șofranului. Caracterizate de un ușor gust amărui, sunt perfecte pentru completarea
unor rețete gastronomice (salate, supe, fripturi etc.). Figura . Urtica Dioica

Figura 4.2.1 Calendula

4.3 Specii floristice utilizate în cosmetic
Musetelul, denumit si Matricaria recutita, este una dintre plantele cu cele mai largi aplicatii in cosmetica, avand
proprietati antiinflamatoare, antiseptice, anestezice, decongestionante, dezinfectante, cicatrizante si emoliente.
Extractul de musetel normalizeaza metabolismul pielii, activeaza epitelizarea si aparitia tesutului de granulatie
dupa arsuri. Este recomandat in special in ingrijirea pielii sensibile si in intretinerea sanatatii parului.

Figura 4.3.1 Mușețelul

4.4 Specii floristice cu valoare decorativă
Polygonatum, cunoscut de asemenea și sub denumirea de coada cocoșului sau pecetea lui Solomon, este
un gen de plante cu flori.

23
FLORA SI FAUNA REPREZENTATIVA A PARCULUI NATIONAL COZIA

Pentru prezentul raport, din speciile de flora si fauna prezente in cadrul Parcului National Cozia, a fost realizata o
selectie a unor specii reprezentative. Aceasta selectie a fost realizata tinand cont de urmatoarele aspecte: categorii de
plante adaptate la factorii de mediu întâlnite; sensibilitatea speciilor la presiunile antropice
asociate cu deșeurile; cât de reprezentativă este specia pentru alte specii (trăsături umbrelă);
reprezentarea speciei în habitatul său; specii emblematice ale Parcului Național Cozia.

V. NECESITATEA PROTECŢIEI NATURII ÎN GENERAL ŞI A

BIODIVERSITĂŢII ÎN SPECIAL
5.1 Categorii de arii protejate in România
Tipuri de arii naturale protejate de interes național:
Rezervații științifice – acele zone cu regim strict de protecție, în care activitățile umane sunt
interzise cu excepția celor în scop științific.
Parcuri naționale – zone naturale în care se protejează speciile reprezentative pentru natura
României și mediul lor de viață, cu o intervenție minimă a oamenilor. Sunt permise activități
recreative, educative și de cercetare științifică, activități tradiționale și de construire a unui
minim de infrastructură turistică (marcaje, refugii).
Monumente al naturii – zone desemnate pentru importanța deosebită cu privire la raritatea și
unicitatea unor elemente de floră, faună (specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice
sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice), fenomene geologice
(peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade) sau a altor elemente naturale.
Rezervații naturale – zone naturale în care se protejează o specie sau un mediu de viață
important. Aici sunt permise acțiuni recreative, educative și de cercetare.
Parcuri naturale – zone naturale în care se protejează peisajul, important și datorită activităților
umane tradiționale desfășurate în zonă, a căror păstrare reprezintă unul din obiective. Sunt
permise activități recreative și educative, construcția de infrastructură turistică (marcaje, cabane,
refugii), activități umane de dezvoltare durabilă.
 Figura 5.1. Categorii de arii protejate din România sursa- ROMSILVA
Conform clasificãrii IUCN, Parcul Național Cozia este o arie naturalã protejatã de categoria a II-
a (constituită în special pentru conservarea ecosistemelor și recreere).

5.2 Specii floristice şi faunistice endemice, rare ori ameninţate cu dispariţia care se regăsesc în
cadrul ariilor protejate

Bogatia floristica a masivului Cozia rezulta si din faptul ca din totalul speciilor semnalate 86%
provin din regiunea central europeana, 0,3% din cea caucaziana, 3,2% sunt specii alpine si
subalpine (lana caprelor, firuta, saxifraga, aninul de munte, floarea de colt, afinul), 2,4% sunt
termofile(teiul, nucul, mojdreanul, scumpia), 8,1% sunt specii endemice pentru tara noastra, din
care 2,3% sunt specii endemice Coziei: mesteacanul de Cozia, trandafirul de Cozia, macesul
argesan, rototelele Coziei, pesma.
Dintre plantele ocrotite amintim: floarea de colt, iedera alba (Daphne blagayana), laleaua pestrita
(Fritillaria meleagris) si barbusoara (Erysimum comatum).
 Figura 5.2.1 Trandafirul de Cozia sursa ROMSILVA

Figura 5.2.2 Iedera Alba (Daphne blagayana) sursa ROMSILVA

 Figura 5.2.3. Laleaua Pestriță -(Fritillaria Meleagris) ( sursa
ROMSILVA)
Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale.

Figura 5.2.4 vipera cu corn – Vipera ammodytes

5.3 Analiza factorilor naturali și antropici care amenință speciile și habitatele identificate sau
care pot duce la dispariția (extincția) unor specii de plante și animale, în timp geologic și în timp
istoric

Deseurile reprezinta o presiune la adresa izvorasului de balta cu burta galbena (Bombina

variegata) si a altor specii de fauna mica, cu stil de viata amfibiu sau nu, prezente in cadrul
Parcului National Cozia. Deseurile pot fi antrenate de scurgeri si colectate in zone usor
depresionare (in balti) care reprezinta habitatele de reproducere ale speciei. Deseurile pot ocupa
suprafete in cadrul habitatelor de reproducere, ducand la o reducere a habitatelor disponibile
pentru specie.
 Figura nr 5.1.1. Exemplare in stadiu larvar de triton moarte ca urmare a captivitatii in interiorul unei doze de
aluminiu

Ursul (Ursus arctos)

Ursul a devenit, in ultimii ani, o specie foarte des asociata cu deseurile, ca urmare a pierderii
habitatelor naturale din cauza extinderii urbane, asociata cu o cantitate mult mai mare de deseuri
generate. Totusi, ursul nu este singura specie oportunista din punct de vedere al resursei de
hrana, vulpile, mistretii, o parte dintre pasari si altele profitand in egala masura de noua resursa
trofica.
Din fericire, un astfel de comportament al ursilor nu poate fi semnalat la scara larga in cadrul
Parcului National Cozia, insa este nevoie de implementarea unor masuri de gestionare a
deseurilor pe teritoriul parcului, astfel incat sa se pastreze caracterul natural al comportamentului
ursilor.
Prezenta unei mari cantitati de deseuri menajere a facut posibil ca ursii sa asocieze o parte din
deseuri cu o potentiala resursa de hrana permanent disponibila. Aceasta asociere a dus la

alterarea comportamentului normal al animalelor, devenind mult mai indraznete cu omul,

renuntand la sursele naturale de hrana in favoarea deseurilor menajere. O astfel de alterare a
comportamentului creste riscul aparitiei conflictelor de tipul om-animal si poate duce la
clasificarea exemplarelor ca fiind periculoase, urmata de inlaturarea acestora, de cele mai multe
ori prin omorare.

Figura nr. 5.3.2 Exemplar de urs cu comportament alterat ca urmare a prezentei unei cantitati
ridicate de deseuri disponibile (sursa: www.bizbrasov.ro/)
BIBLIOGRAFIE

1. Badea L., Constanţa Rusenescu – Judeţul Vâlcea, Editura Academiei RSR, Bucureşti,
1971.
2. Berbece V., I. Banu – Noi date privind flora Muntelui Cozia, Studii şi Cercetări, Ed.
Cons. Cult. Și ed. Social, Rm. Vâlcea, 1973.
3. Bobârnac B., M. Popescu, D. Cîrţu, 1984, Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii
din Oltenia, Editura Sport- Turism, Bucureşti.
4. . Costache N. – Observaţii fitogeografice în Masivul Cozia, Analele Univ. Bucureşti, ser.
Geogr., 22, 1973.
5. Dimitriu – Tătăranu I. – Observaţiuni asupra vegetaţiei muntelui Cozia, Rev. Păd., nr. 1,
1949.
6. Oarcea Zeno - Studiu privind organizarea şi administrarea Parcului Naţional Cozia.
IPROTAS Timişoara, 1991.
7. Panighianţ E. – Valea Oltului, Ed. C.N.E.F.S., Bucureşti, 1969.