Rezervatii naturale

Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si
conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier,
hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.Rezervatiile biosferei sunt acele arii
naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a
diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un
complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu
comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau
rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului
si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe
valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase.
Rezervatia naturala PIETROSUL MARE (M-tii Rodnei) situatia in jurul Vf. Pietrosul (2303
m) pe teritoriul administrativ al orasului Borsa si al com. Moisei, are o suprafata de 3.300 ha
compusa din gol de munte si zona impadurita. Rezervatia are un caracter complex, prezinta o
mare importanta stiintifica, si peisagistica.Rezervatia de cocos de mesteacan CORNU
NEDEII - CIUNGII BALASINII situata in M-tii Maramuresului avand o suprafata de 800 ha,
se afla pe teritoriul administrativ al orasului Borsa.
Stancariile calcaroase SALHOI - ZAMBROSLAVII - si rezervatia botanica SALHOI cuprinde 2 mici suprafete de teren pentru protectia plantei cochlearia pyrenaica var. borzeana
are o suprafata de 5 ha care cuprinde stancariile calcaroase SALHOI - rezervatie geologica.
Rezervatia naturala IZVORUL ALBASTRU AL IZEI (izbucul + pestera) - este situata pe raza
com. Sacel. Pestera s-a format la zona de contact dintre sisturile cristaline a muntilor Rodnei
si zona calcaroasa, avand o lungime de 2500 m. Apa iese la suprafata printr-un izbuc, unic ca
debit si frumusete.
Rezervatia de gorunet RONISOARA - rezervatie forestiera situata pe raza Ocolului Silvic
Sighetu Marmatiei in perimetrul com. Rona de Sus - in suprafata de 62 ha. Rezervatia de
larice COSTIUI - are o suprafata de 0,7 ha apartine Ocolului Silvic Sighetu Marmatiei cu
exemplare viguroase de larice. Rezervatia POIANA BRAZILOR - situata in hotarul com.
Sapantei avand o suprafata de 4 ha, caracteristica sa principala fiind prezenta jneapanului
(pinus mugo) la cea mai joasa altitudine (970 m) Rezervatia PADUREA CRAIASCA arborele de gorun si larice situata in vecinatatea Statiunii balneo-climaterice Ocna Sugatag, in
suprafata de 44 ha, se afla in administratia Ocolului Silvic Mara.
Rezervatia TAUL MORARENILOR - lac natural, aflat pe raza satului Breb, in versantul nord
a muntilor Gutai, ocrotit pentru flora specifica de mlastina.
Rezervatia PESTERA IALOMITEI este situata in zona Cocora si batrina si cuprinde padurile
de molid cu exemplare de larice si zambru. Tufarisurile de jneapan si multe plante endemice
(ghintura, nepticoasa, secara de munte, etc.). Se adauga relieful carstic de pe vaile Ialomitei si
Horoabei.Rezervatia botanica VARFUL OMUL contine asociatiile de tundra alpine cu o serie
de ierburi endemice pentru Carpatii Meridionali.Rezervatia ZANOAGA se intinde pe
versantul sudic si vestic al muntelui Zanoaga si pe versantul drept al Cheilor Zanoaga Mare.
Conserva unele specii termofile, submediteraneene sau baltice, frecvente pe abrupturi
calcaroase si grohotisuri, ,precum si padurea seculara de molid.TURBARIA LAPTICEI se
afla pe stinga Ialomitei, intre Cheile Coteanului si Tatarului. Detine o asociatie de muschi,
bumbacarita si rogoz, alaturi de care mai vegeteaza doua specii de salcie pitica.

referat.clopotel.ro

Rezervatia forestiera si geologica CHEILE TISIEI se afla pe cursul inferior al vaii Tisitei (2,5
km aval de localitatea Lepsa - Muntii Vrancei), cu monumentalele sale chei. Constituia
geologica variata, structura geologica complicata a formatiunilor , precum si tectonizarea
intensa, au condus la aparitia unui microrelief aparte, reprezentat prin polite situate la diferite
inaltimi, pereti stincosi, surplombe, jgheaburi, povirnisuri concave, etc. De asemenea
rezervatia mai cuprinde si valoroase elemente flositice si lemnoas
Rezervatie Cheile Turzii complexa, geologica, floristica si faunistica, cu o suprafata de 175,70
ha, sunt situate in Podisul Pordeiului (M-tii Trascau), in apropiere de Turda. Cheile reprezinta
o despicatura adanca de 350 m, care se intinde pe o lungime de 3,5 km, ce au luat nastere prin
adancirea treptata a vaii paraului Hasdate, incepand din Pliocen. De-a lungul cheilor se cunosc
cca 60 de pesteri, arcade si firide, dintre care opt depasesc lungimea de 20 m, cea mai mare
atingand 120 m. Aceste interesante fenomene carstice s-au format in calcare de varsta Jurasica
(Tithonic), ce se marginesc spre est cu tufuri porfirice de varsta Triasica, iar spre vest cu
sisturi marnoase, marne calcaroase, gresii conglomerate, reprezentand depozite ale
Cretacicului Inf.
Cheile Turzii sunt remarcabile si prin vegetatia lor, bogata si interesanta, cu relicte tertiare,
glaciare, elemente stepice, balcanice si mediteraneene.Flora acestei regiuni cuprinde cca 1000
de specii de plante, unele fiind relicte tertiare :scorusul-Sorbus dacica si usturoiul de stancariiAllium obliqum. Fauna reprezinta o alta bogatie a acestor chei. Entomologii au intalnit aici
numeroase specii de fluturi (Dysaurex, Heterogynis, Eublema).
CHEILE RAMETULUI situate in estul Muntilor Trascau, pe cursul mijlociu al piriului Rimet,
cheile Rimetului au o lungime de aproximativ 100m si reprezinta o rezervatie geologica,
paleontologica si speologica.. Anterior momentului inceperii modelarii cheilor, in zona vaii
Rimetului au avut loc procese de captare dinspre Valea Muresului, unde miscarile de
subsidenta au generat un nivel de baza mai coborit decit al Ariesului (in zona Salciua). Astfel,
un afluent al Muresului a captat in zona actuala a cheilor un riu care se indrepta dinspre
actuala depresiune Mogos (intre Muntii Metaliferi si Muntii Trascaului) spre Aries.
Captarea s-a produs la 950 m altitudine, nivel care se racordeaza cu pesterile din versantul
sting al cheilor.Geneza cheilor Rimetului este legata in faza a doua de existenta unei lentile de
calcare jurasice si de dezvoltarea proceselor endocarstice. Pe lungimea cheilor exista urme ale
unei vechi pesteri, care avea forma unui tunnel. Prabusirea treptata a tavanului pesterii a
favorizat aparitia si evolutia ulterioara a cheilor. Foarte dezvoltate sint marmitele, situate la
nivelul apei sau suspendate, care reprezinta etape ale adincirii cheilor in calcare (exemplu cele
din zona 'La cuptoare').
Se mai gasesc versanti in forma de V, cu turnuri, stilpi, diaclaze si grote. In apropiere se afla
minastirea Rimet care detine si o casa de oaspeti. Pe valea Rimetului se mai afla si 47 de
pesteri si numeroase doline, lapiezuri si turnuri. (Pestera Ornesului, Pestera Stearpa)
Acces: pe soseaua modernizata care pleaca din orasul Teius, trecind prin satele Stremt si
Geoagiu de Sus, sau pe traseele turistice putin marcate dinspre satul Salciua, valea Ariesului
sau satul Cheile Intregalde.
Rezervatia DOISPREZECE APOSTOLI adaposteste statui - martori de eroziune - cu forme
zoo- si antropomorfe, stane de piatra modelate de catre natura dealungul timpului. Sint
alcatuite din aglomerate vulcanice mai rezistente la actiunea proceselor exogene. Relieful cu
stinci cu forme curioase a luat nastere prin actiunea de eroziune a apelor de siroire si cu regim

referat.clopotel.ro

torential, care au compartimentat placa de aglomerate vulcanice in fragmente din ce in mai

mici. S-au adaugat procese de inghet-dezghet (cu actiunea apei din fisuri), descompunere
chimica, precum si eroziunea eoliana.
Dintre stincile mai importante se pot cita: Mosul (cu 3 fatete distincte, dar toate cu chip
uman), Mucenicul, Lucaciu, Maresalul, Ramses II,Godzila. Aglomeratele vulcanice au
generat cele mai fantastice forme, acolo unde eroziunea a fost foarte activa, reusind sa
modeleze materialele rezultate din eruptii vulcanice. Astfel, apar stanci uriase (40 - 50 m
inaltime), pereti verticali, stinci cu aspect de turnuri sau piramide, stinci cu forme fantastice ciuperci, figuri bizare, asemenea unor sfincsi.LACUL ROSU este cel mai tipic lac de baraj
prin surpare si alunecare din Romania, fiind situat in Carpatii Orientali, pe valea Bicazului,
inainte de a intra in cheile cu acelasi nume.
Lacul s-a format in 1837, in urma declansarii unei surpari de pe pantele virfului Ghilcos.
Materialul alunecat s-a oprit la baza virfului Suhard de pe partea opusa a riului. Aceasta
alunecare a fost corelata cu un cutremur produs in regiunea Vrancea in aceeasi perioada. Prin
formarea lacului in spatele barajului a fost inundata padurea care se gasea in fundul vaii.
Trunchiurile brazilor se mai pastreaza si astazi in depresiunea lacului, care strapung apa iesind
la suprafata ca niste sulite, amplificind misterul lacului si intarind denumirea lui de 'ucigas'.
Numele de Lacul Rosu vine de la aluviunile roscate care sint transportate de cel mai important
affluent - piriul Rosu. Prezenta lacului in mijlocul Carpatilor Orientali, la jumatatea distantei
dintre Georghieni si Bicaz, peisajul variat dar inzestrat cu numeroase raritati cum sint Cheile
Bicazului - monument al naturii - a dus la dezvoltarea unei frumoase statiuni de odihna, Lacul
Rosu.Suprafata lacului este de 12,6 ha si adancimea maxima de 10,5 m.
BABELE SI SFINXUL Bucegilor reprezinta martori de eroziune, in care factorul geologic
raspunzator este eroziunea eoliana, manifestat prin procese de distrugere (eroziune), transport
si sedimentare a materialului rezultat. Procesul este coraziunea sau roaderea pietrei sub
actiunea vintului, rezultind forme ciudate de stinci si pietre. Roaderea se datoreaza
particulelor de praf sau nisip existente in suspensie, in masa de aer ce loveste necontenit
asupra stincilor. Slefuirea rocilor se manifesta in special in regiunile aride, unde vinturile au in
general directii constante. Datorita faptului ca unele roci sint alcatuite din particule cu duritati
diferite sau neomogen cimentate, apar forme variate de relief ce poarta denumiri diferite, in
functie de aspectul morfologic pe care il prezinta.
Se intilnesc destul de frecvent pe crestele inalte si golase ale muntilor, ciuperci si sfere
eoliene, stilpi eolieni, ace, ziduri, saltele,nise, buzunare si faguri eolieni. Ciupercile eoliene
amintesc prin aspect de ciupercile adevarate, intilnite in general in roci dure de tipul gresiilor
si conglomeratelor, iar formarea lor se explica prin roaderea mai intensa la baza stratelor,
acolo unde aerul are la dispozitie mai mult material in suspensie cu care sa actioneze. Cele
mai cunoscute sint ciupercile din Bucegi (Babele si Sfinxul)), create in timp de zeci sau chiar
sute de mii de ani. In tara noastra ciuperci eoliene se mai intilnesc in Platoul Mehedinti, in
gresiile din bazinul Transilvaniei si mai ales in cele din Carpatii Orientali.
Alte forme de stanci aparute in urma eroziunii eoliene in aria Carpatilor romanesti sunt: Sfere
eoliene in gresiile de Tarcau, de Kliwa si de Fusariu in Carpatii Orientali, stilpi si coloane
eoliene in andezitele din lantul vulcanic Oas-Gutii-Tibles-Calimani-Harghita, in Ceahlau,
acele eoliene Acul Cleopatrei din Muntii Fagaras si Pietrele Doamnei din Rarau.

referat.clopotel.ro

Are o auprafata de 50 ha si este ocrotita conform legii nr.5/2000 sub codul 2577. Rezervatia
este amplasata in Muntii Gutai, in judetul Maramures, la o distanta de aproximativ 35 km de
orasul Baia Mare. In cadrul rezervatiei se evidentiaza "Creasta Cocosului", care da numele
rezervatiei, reprezentand o colina ascutita, crenelata, de circa 200 m lungime, aflata la o
altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spatiala aproape verticala, dupa directia NV - SE.
La sud de creasta principal se afl centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie si Cavnic, centrul
turistic Mogosa si Complexul Suior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde taurile de munte
Chendroaisei si Morarenilor."
FLORA
Aria protejata Creasta Cocosului se remarca printr-o flora si o vegetatie tipice etajului
subalpin. Daca de jur imprejur, pana sub creasta vegetatia este constituita din paduri de fag
apartinand asociatiei Luzulo-Fagetum silvaticae si pajisti din categoria nardetelor, edificate de
Nardus stricta si apartinand asociatiei Potentillo (ternatae)-Nardion Simon 57, pintenul
cristalin care este Creasta Cocosului are particularitati evidente. Subetajul montan superior
lipseste, absente fiind molidisele trecandu-se de la vegetatia tipica a subetajului montan
inferior reprezentata prin fagete la etajul subalpin. Cu toate ca suprafata delimitata de masivul
Creasta Cocosului este relativ restransa se remarca o vegetatie diversa, mozaicata, asociatiile
fiind reprezentate prin fitocenoze de dimensiuni restranse.

referat.clopotel.ro