Crisana

Crisana este o provincie istorica situata pe teritoriile Romaniei si Ungariei,

avand ca limite naturale raul Tisa la vest, raul Mures la sud, Muntii Apuseni la
est si raul Somes la nord. In anul 1920 Crisana a fost impartita intre Romania si
Ungaria. In partea din Romania, Crisana este compusa din judetul Bihor si cea
mai mare parte a judetului Arad, iar pe teritoriul Ungariei, din comitatul Biharia
si
comitatul
Bichis.
Capitala traditionala este Oradea. Alte orase importante din aceasta regiune sunt:
Arad, Debretin, Bichisciaba, Giula, Salonta si Beius.
Obiective
turistice
In judetul Arad se gaseste Cetatea de piatra Siria, Cetatea de piatra Soimos,
Cetatea Agris, Castelul Bohus, Castelul Brazi, Cetatea Aradului, Castelul Curtici
si Castelul Macea, insotit de o frumoasa gradina botanica.
Cetatea Aradului (in stanga in imagine) este una din fortificatiile din
Transilvania construite in stil Vauban, in a doua jumatate a secolului al XVIIIlea, faza tarzie a sistemului de fortificatii stelate din Europa.
Orasul Oradea este mentionat pentru prima data la 1113, intr-o diploma a abatiei
benedictine din Zobor, insa radacinile sale sunt de origine romano-dacica,
descoperirile atestand ca in zona Salca din oras si zona Bailor Felix erau stabiliti
romani si daci.
Arhitectura orasului este reprezentata de diferite stiluri: baroc, clasic, eclestic,
secession. Primaria (in imagine) a fost construita de arhitectul Rimanoczy
Kalman, pe malul stang al Crisului Repede, intre anii 1902 1903.
Alte cladiri importante sunt: Palatul Vulturul Negru, Biserica Ortodoxa cu Luna
(aratand cu exactitate fazele lunii), Palatul Episcopieri Greco Catolice,
Cetatea, devenita si o adevarata emblema a orasului individualizandu-se printr-o
forma
pentagonala
unica
in
Estul
Europei.
Palatul Baroc construit in secolul XVIII este a cincea institutie muzeala ca
valoare si marime din Romania, si impreuna cu Bazilica Romano Catolica si
cu Sirul Canonicilor formeaza Complexul Baroc, cel mai mare complex de
cladiri construite in acest stil arhitectural din Romania.
CRISANA
- entitate spatiala creionata toponimic pe un suport istoric recunoscut.
- Asociere stransa in plan peisagistic si functional intre campie, dealuri si
munte.

- Retea hidrografica
Tisei.Mari acvifere cu

apartinand

grupei

vestice,

tributara

integral

ape termale
- Umanizare inca din preistorie, cu asezari rurale mijlocii si 222e43c mari.
- Zacaminte de petrol si gaze, ape termale, obiective turistice naturale si
antropice.
- Orasele, putin numeroase in raport cu suprafata regiunii, alcatuiesc un
sistem urban,
polarizat de Oradea.
- Agricultura productiva, mixta, cu largi disponibilitati de intensivizare.
- Avantaje in colaborarile transfrontaliere.
1. Baza naturala de sustinere
Topicul regiunii provine de la provincia geografico-istorica omonima, al
carei teritoriu se regaseste in proportie covarsitoare intre limitele sale. Fac
exceptie spatiile montane aferente nucleului orografic al Muntilor Apuseni si
cele din partea nord-estica (Tara
Oasului) integrate la alte unitati teritoriale. Este o entitate teritoriala care
cuprinde Campia si Dealurile de Vest de la Nord de Crisul Albsi pana la
culoarul Somesului inclusiv. (Ea nu include, deci, toate teritoriile aferente
unitatii cu acelasi nume creionata ca diviziune politico-administrativa in urma
regionarilor din anii 1920, 1925 sau 1959).

Fig. 10 Regiunea Crisana

Structura orografica a bazei naturale de sustinere este compusa, in
principal, din Campia Crisurilor si Somesului, forme de relief joase, in care
raurile divagheaza si inmlastinesc (cunoscutele mlastini ale Ecedei), precum si
din sectoarele de campii inalte ale Careiului (altitudinea maxima 143 m),
Cermei sau Miersig.Aici, ca elemente morfologice aparte, sunt dunele de nisip
din Campia Careiului fixate prin livezi de pomi fructiferi si plantatii de vita-devie. A doua treapta de relief este alcatuita din sectorul central-nordic
al Dealurilor de Vest unde, de la nord la sud, seinsiruie urmatoarele

subunitati: Dealurile Crasnei si Salajului, Dealurile Oradei, Dealurile

Ghepisului si Piemontul Codrului. Ele au
caracter piemontan (fara a omite insa unele iviri izolate de roci cristaline sau
chiar vulcanice intr-o serie de maguri), altitudini de 300-400 m, inclina de la est
la vest si au o fragmentare mai accentuata. In sfarsit, Crisanei ii apartin, prin
gravitatia naturala si antropica aferenta, versantii vestici ai masivelor jugului
intracarpatic (Meses, Prisnel-Preluca) si ale Muntilor Apuseni (Plopis, Padurea
Craiului si Codru Moma).

. Crisana. Harta fizico-geografica

Climatic unitatea se afla, in integralitate, sub influenta maselor de aer vestice,
mai umede si moderate termic. Temperaturile medii anuale se inscriu intre
izotermele de 9-10,5C

(10,4 C la Oradea), iar precipitatiile oscileaza intre 610-750 mm (619 mm la

Satu Mare), cu un maxim de primavara si toamna. Este practic cea mai umeda
zona de campie din Romania. In ciuda acestui aspect, datorita evaporatiei si
evapotranspiratiei intense, in zona de campie se inregistreaza un deficit de
precipitatii cuprins intre 50-175 mm anual ceea ce reclama efectuarea
irigatiilor. Durata zapezilor ajunge la 2 luni in arealele deluroase si 2-3 luni in
masivele muntoase invecinate.
Resursele de apa apartine retelei de rauri epigee, lacurilor de acumulare
antropica si panzelor freatice. Crisana este strabatuta, in primul rand, de cele trei
Crisuri (de unde si numele atribuit) cu izvoarele in rama montana invecinata
(exceptie face Crisul Repede, cu obarsia in Depresiunea Huedinului). In partea
nordica, o traverseaza Crasna, Barcaul si Somesul. Rezulta astfel o densitate
superioara a retelei hidrografice de suprafata, sinonima cu tot atatea posibilitati
de alimentare cu apa a agriculturii, industriei sau asezarilor. Rezerve importante
sunt cantonate in structurile de tip piemontan al Dealurilor de Vest (Tasadului,
Oradei sau Ghepisului)precum si in patul aluvionar al luncilor. In scopul
regularizarii scurgerii, dar si a unor utilitati complexe (alimentare cu apa,
hidroenergie) s-au construit o serie de lacuri pe Crisul Repede amonte de
Oradea, dar si pe alte rauri (lacurile Moftin, Varsolt). Alte lacuri au insusirile
iazurilor (Cefa, Miersig, Andrid, Salacea). Cresterile de debite in perioadele
ploioase indelungate determina inundatii pe Somes, Crisuri, Barcau. Mai
importante prin impactul lor turistic si energetic sunt apele termale din
subasmentul Campiei si Dealurilor de Vest. Reteaua profunda de falii a
determinat formarea unor acvifere suprapuse (doua in zona Oradea, primul la
47-150 m adancime cu temperaturi de 49 C, iar al doilea la 340-410 m, cu
temperaturi de 43C). Acviferele se extind de la Satu Mare in nord, la Timisoara
spre sud, cu descarcari naturale sau in foraje la Satu Mare, Carei, Marghita,
Tasnad. Oradea, Baile Felix dar si in Dealurile de Vest la Boghis, Simleul
Silvaniei, Zauan, Meseseni Bai etc. Apele termale prezinta o mineralizare de
0,7-12 gr/l ce creste odata cu adancimea acviferului, fapt cel adauga un principiu
curativ in plus.
Vegetatia inscrie teritoriul suprapus campiei in zona silvostepei
submediteraneene panonice dominate de paiusul stepic (Festuca). Palcurile de
stejar sunt rare datorita antropizarii accentuate. Azonal se dezvolta vegetatia
psamofila (pe dune de nisip). Etajul padurilor de foioase debuteaza cu asociatiile
de cerete (Quercus cerris) urmate de gorunete (Quercus robur) si fagete (Fagus
silvatica). Ca plante rare cea mai cunoscuta este nufarul (Nymphaea lotus
thermalis) ce populeaza lacul si paraul Petea din zona Bailor Episcopiei (1 Mai)
de langa Oradea. Este un relict tropical, cu biotop actual natural in Delta Nilului,
mentinut in flora tarii noastre, inclusiv in perioada glaciara, datorita apelor
termale ce

alimenteaza paraul mentionat.

Fauna Crisanei este compusa din animale adaptate peisajului de campie
(harciog, popandau, orbete, iepure, potarniche, prepelita) respectiv padurile de
foioase (mistret, caprior, viezure, lup, vulpe, fazan). Cunoscut este fondul de
vanatoare de la Balc unde fauna cinegetica este densa.
Invelisul de soluri situeaza cernisolurile (cernoziom, cernoziom levigat)
ca predominante in zona de campie, respectiv luvisolurile si cambisolurile in
cele de deal si podisuri. Solurile nisipoase, aluvisolurile si hidrisoluri
(gleiosolurile) apar azonal, dar cu o frecventa notabila.
Resursele subsolului sunt variate. Crisana detine zacaminte de materii
prime energetice cum ar fi: petrol (Salonta, Bors, Curtuiuseni, Suplacu de
Barcau),gaze naturale (Balc,Marghita, Piscolt), carbuni ( in bazi nul Barcaului
la Ip, Popesti, Sarmasag, Chiesd etc), ape termale. La Tasnad si Episcopia Bihor
se exploateazaargile, iar din luncile Somesului si Crisurilor nisipuri si pietrisuri
utilizate in constructii. O valoare deosebita o au terenurile agricole, cu o
desfasurare larga si o fertilitate ridicata ce permit practicarea a numeroase
subramuri ale agriculturii. Fondul forestier este limitat ca suprafata si
productivitate in vreme ce resursele turistice acorda regiunii perspective ample
in domeniu prin apele termale si termo-minerale, resursele cinegetice si
piscicole,obiectivele antropice (cetati, castele, biserici, monumente,
atractii etnografice apartinand zonelor Bihor, Codru si Salaj) etc.
2. Componenta antropica a sistemului regional
Popularea regiunii este extrem de veche. In neoliticul timpuriu aici s-a
individualizat Cultura Cris. Davele de la Marca sau Tasad, castrele romane de
la Marghita si Porolissum stau marturie importantei sale in antichitate. Densitati
ridicate ale populatiei se intalnesc in zona de racord a campiei cu dealurile, a
dealurilor cu muntii (pe baza efectului de complementaritate) in luncile fertile
ale raurilor, in perimetrele intens urbanizate. Dimpotriva densitati reduse
definesc anumite areale din campia joasa si mlastinoasa a Crisurilor si
Somesului, dealurile cu fragmentare mai accentuata, versantii montani. Fondul
etnic autohton, romanesc. a suferit in timp istoric interferente cu populatie de
origine maghiara, germana (svabi), slovaca etc, vizibile in structura demografica
a numeroase asezari. Mozaicul etnic a atras o diversitate de ordin confesional,
alaturi de ortodocsi convietuind catolici, reformati, protestanti. Un fenomen
ingrijorator este scaderea lenta a populatiei regiunii, cu un indice de
peste 1% anual, datorita soldului natural si migratoriu negativ. De asemenea,
imbatranirea populatiei se manifesta vizibil.

Asezarile umane s-au adapta rigorilor impuse de morfologia reliefului,

factorii climatici (cu preferinta pentru arealele adapostite),hidrografici (prezenta
surselor de apa, dar si evitarea suprafetelor cupericol de inundare), prezenta
resurselor, traditia locuirii etc.
Satele apartin celor doua categorii structurale, rasfirate printre livezile si
viile
culmilor deluroase, si adunate, in zonele plane, de campie sau piemont. La
adunarea gospodariilor in vetre au contribuit si masurile luate de administratia
din secolul XVIII pentru gruparea cat mai stransa a acestora. Functia de baza
ramane cea agricola, cu specializarea in cultura plantelor pentru satele din
campie si un profil agricol mixt pentru cele din zona deluroasa. In arealele
carbonifere sau petroliere se asociaza profilul industrial (extractiv), in cele
impadurite prelucrarea lemnului.
Orasele au nucleele constituite in epoca medievala, in fostele cetati
(Oradea, Satu Mare, Simleul Silvaniei),in cea capitalista (Carei, Marghita,
Zalau, Salonta) sau dupa al doilea razboi mondial (Valea lui Mihai, Tasnad,
Cehu Silvaniei). Raportat la extensiunea sa, Crisana are un numar redus de
orase, sarcinile centrului polarizator principal revenindu-i Oradei (221 487
locuitori) urmata de Satu Mare (129 523 locuitori). Functiile celor doua orase
mari, de peste 100 000 locuitori, sunt industriale, comerciale, culturale,
politicoadministrative, turistice. Zalaul, al treilea oras al unitatii studiate, s-a
afirmat odata cu statutul sau de resedinta judeteana ajungand in 2002 la aproape
63 000 locuitori. Orasele mijlocii si mici imbina functia industriala cu cea
comerciala sau agricola. In cazul Tasnadului, pe langa functia industriala si
agricola, se afirma cea turistica legata de valorificarea apelor termale.
3. Economia si perspectivele regiunii
Economia Crisanei imbina agricultura cu industria si turismul. Avand un
potential pedogeografic important, ramura agricola are conditii propice de
dezvoltare. Campiile se integreaza exploatarii prin culturi de cereale, plante
tehnice si furajere. Din acest punct de vedere ne aflam in cea de-a doua zona
agricola a tarii, dupa Campia Romana. Graul, orzul, porumbul, sfecla de zahar,
floarea soarelui, inul, canepa se cultiva pe suprafete vaste. Pe dunele de nisip ale
Campiei Careilor si in zona deluroasa gasesc conditii fitogeografice
optime pomii fructiferi, inclusiv piersicul si caisul, dar si vita de vie. Podgoriile
Oradei, Marghitei si cele din vecinatatea municipiului Satu Mare produc struguri
de buna calitate. In periurbanul principalelor orase, in luncile Crisului Repede si
Somesului, se practica legumicultura. Cresterea animalelor se desfasoara fie in
ferme mari, cum sunt cele de ovine, porcine sau bovine din zona de campie, fie

in ferme mici sau in gospodariile populatiei din zona deluroasa. In zona de

campie se intalneste frecvent avicultura (cresterea gastelor) si apicultura.
Industria este concentrata indeosebi in orasele mari si mijlocii, cele mici fiind,
de regula, monoindustriale. Principalul centru industrial ramane Oradea cu
prelucrarea bauxitei, productia de lacuri si vopsele, materiale plastice, utilaje,
mobila, textile, produse alimentare. O insoteste municipiul Satu Mare cu
industrie constructoare de masini (utilaj minier), aparataj casnic, mobila,
produse alimentare si textile. In ambele orase functioneaza termocentrale. Pentru
Zalau este proprie productia de tevi laminate din otel, armaturi din fonta si otel,
conductori emailati, anvelope,mobila, textile. Intreprinderi mici, de prelucrare a
produselor agricole vegetale si animale functioneaza la Carei (ulei, zahar),
Marghita, Tasnad sau Salonta. La Simleul Silvaniei era recunoscuta industria
vinului. Petrolul extras din regiune se rafineaza la Suplacu de Barcau.
Turismul beneficiaza de o serie de resurse naturale intre care se remarca
apele termale din intreg subasmentul Campiei si Dealurilor de Vest. Ele se
valorifica balnear in statiunile Baile Felix, Baile Episcopiei (1 Mai), Tasnad,
Boghis, Zauan, Meseseni Bai, Beltiug, Tinca, dar si la Marghita, Carei, Satu
Mare, Oradea in stranduri sau piscine pentru turismul de agrement. Statiunea
Baile Felix se inscrie intre bazele turistice cu cerere internationala. Al doilea tip
de turism practicat in regiune este cel cultural, vizand obiectivele antropice din
Oradea (Muzeul Tarii Crisurilor, Biserica cu Luna), Satu Mare, Carei, Simleul
Silvaniei (cetatea medievala), castrul de la Porolissum Incipient se afirma
turismul rural cu accent pe resursele etnografice din zona Codru, Salaj sau
Bihor. Turismul de tranzit atinge cote ridicate datorita traversarii regiunii de o
serie de retele rutiere si feroviare cu conexiuni transfrontaliere.
Transporturile prezinta o serie de cai rutiere, feroviare si aeriene care
faciliteaza vehicularea masei, energiei, produselor si intereselor in sistemul
regional. Astfel, regiunea este traversata axial de soseaua internationala E60
(Bors-Cluj Napoca-Bucuresti), de magistralele feroviare Bucuresti-Cluj NapocaOradea-Episcopia Bihor si Bucuresti-Brasov-Dej-Baia Mare-Satu Mare-Halmeu,
ambele cu legaturi internationale. La Oradea si Satu Mare fiinteaza doua
aeroporturi cu activitati de transport in crestere. Lor li se adauga sosele si cai
ferate orientate nord-sud (Satu Mare-Oradea-Arad) sau ramificate din acestea.
Evolutia viitoare a regiunii Crisana este jalonata de urmatorii factori
favorizanti:
- prezenta unor resurse naturale si umane care pot sustine o dezvoltare
durabila a teritoriului;

- pozitia periferica in cadrul teritoriului national ce ii permite legaturi si

colaborari transfrontaliere ample. Astfel, aria de polarizare a oraselor Satu Mare
si Oradea se poate extinde asupra unor teritorii din tarile vecine cu efect
important in sfera economica si sociala;
- traversarea ei de viitoarele autostrazi Bors-Oradea-Brasov si
Niyregyhaza-Satu Mare-Baia Mare ii va asigura o conexiune rapidacu culoarul
VI de transport european prefigurat a se dezvolta pe directia-Budapesta - Kiev;
- complementaritatea multor subramuri economice, agricole, industriale si
turistice cu cele din regiunile interne dar si din cea transfrontaliera invecinata cu
efect pozitiv asupra schimburilor comerciale. Etc.