---.referat.

ro

VIATA ECONOMICA A DACIEI IN EPOCA ROMANA

Victoria armatelor romane asupra celor dace in urma razboaielor purtate in anii 101-102 si 105-106 a insemnat disparitia statului dac condus de Decebal ca formatiune politica, teritoriul si populatia fostului stat dacic intrand in mare parte sub stapanire romana sub numele de Provincia romana Dacia. Ea cuprindea cea mai mare parte din ransilvania, !anatul si vestul "lteniei, avand in frunte un #uvernator care tinea locul imparatului. $elelalte teritorii apartinind fostului stat centralizat dac erau locuite de triburile de daci liberi. Provincia Dacia %omana a cunoscut importante prefaceri determinate de politica dusa de raian si urmasii sai. &rmarile cuceririi romane s-au resimtit asupra tuturor domeniilor vietii societatii dacice. Dacia raiana a continuat in linii mari viata economica a Daciei lui Decebal. 'u e(istat, insa, o serie de sc)imbari atit in domeniile economice traditionale cit si in noile activitati economice inre#istrate in noua provincie imperiala. Principalele sectoare economice au fost* a#ricultura, cresterea animalelor, mineritul si mestesu#urile, comertul si circulatia monetara. +n vederea valorificarii cat mai depline a bo#atelor resurse ale solului si subsolului noii provincii, in speciala metalelor pretioase si a celor metalifere, romanii au adus in Dacia o numeroasa forta de munca specializata, prile, cu care au poposit aici din proprie initiativa si alte cate#orii sociale de cultura si civilizatie romana din intre# +mperiul %oman colonizand spatiul vec)ii Dacii, depopulat in unele zone datorita #relelor razboaie purtate cu armatele romane. $ontactul direct dintre purtatorii civilizatiei #eto-dace si cei ai culturii si civilizatiei romane va constitui inceputul unui proces comple( si de durata, material si

spiritual, constand, in principal, din receptarea si asimilarea de catre societatea auto)tona daca a elementelor superioare ale culturii si civilizatiei romane, proces cunoscut sub numele de romanizare si care va duce in final la aparitia unui nou popor * poporul roman. Agricultura +n urma cuceririi romane pamintul devine in totalitate a#er publicus .proprietate a staului/, conform dreptului roman. '#ricultura, viticultura si pomicultura sint ocupatii de baza ale auto)tonilor si colonistilor prezenti in Dacia %omana. 0e cultiva diferite soiuri de #riu, mei si secara. +n epoca romana se constata o supravietuire a uneltelor traditionale #eto-dace, dar alaturi de ele incep sa se foloseasca o serie de noi tipuri si variante de unelte a#ricole, receptate si asimilate din lumea romana, datorita randamentului economic superior. 'cest proces are loc nu numai in Dacia romana 1 el a cuprins si teritoriile ramase in afara stapanirii romane, la dacii liberi, dar cu oarecare intarziere si cu o mai mica intensitate. $u toate acestea, se poate afirma ca, procesul romanizarii #eto-dacilor s-a petrecut si pe plan material, cuprinzand cu destula intensitate si zona culturii materiale, a#ricultura in principal. +n ceea ce priveste cresterea animalelor, ca a doua ramura fundamentala a economiei a#rare, cercetarile efectuate demonstreaza ca erau domesticite si crescute in principal taurine, porcine, ovine si cai de talie medie. $resterea animalelor este confirmata de numeroasele informatii provenite din ordinele romane. Pasunile si finetele statului sint date unor arendasi care impun ta(e pentru cei ce trimit vitele pe aceste terenuri. 'ctivitatile a#rare se completeaza si cu altele cum ar fi * viticultura, cultura plantelor te(tile, cresterea pasarilor de curte, albinaritul, pescuitul si vanatoarea.Vitele cornute mari si mici, precum si cabalinele, constituiau una dintre marile bo#atii ale Daciei %omane. 'cestea erau comercializate in celelalte provincii ale +mperiului %oman.

Mineritul %omanii au acordat o deosebita atentie punerii in valoare a bo#atiilor solului si subsolului noii provincii. Ei au continuat si dezvoltat aceasta activitate de e(ploatare miniera, folosind e(perienta si forta de munca a minerilor daci si marind productia si productivitatea prin desc)iderea de noi puncte de e(ploatare si prin aplicarea de noi te)nolo#ii folosite in +mperiu in ceea ce priveste valorificarea aurului, ar#intului, fierului, cuprului, sarii. !o#atiile subsolului Daciei - aurul si ar#intul - au reprezentat o puternica atractie pentru romani si unul dintre motivele cuceririi Daciei. De aceea, noii stapini au fost preocupati de e(ploatarea lor cit mai rentabila, fapt pentru care minele de metale pretioase au fost declarate proprietatea statului. 0pecialistii in minerit au fost adusi mai cu seama din +liria, unde aceasta indeletnicire avea o vec)e traditie. $ele mai bo#ate e(ploatari aurifere si ar#intifere erau in muntii 'puseni .%osia 2ontana, 'brud si 3latna/. +n afara de aur se mai e(ploatau sarea, fierul, marmura si titeiul .pacura/. 0area se e(tra#ea de la "cna 2ures .0alinae/, "cna 0ibiului si "cna De,ului. +n ceea ce priveste marmura, ea s-a scos din carierele de la !ucova si 4radistea. Mestesugurile 'cestea au cunoscut, in epoca romana, o dezvoltare sustinuta, in primul rand pe teritoriile supuse %omei. +n cadrul activitatii mestesu#aresti se impune ca ramura importanta prelucrarea metalelor in ateliere specializate in vederea elaborarii unui intre# inventar de unelte, obiecte de uz casnic, piese de )arnasament numeroase ateliere in care se prelucrau minereurile e(trase. 'u e(istat numeroase ateliere in care se prelucra fierul unde se produceau unelte pentru toata #ama de activitati economice si se confectionau unele arme necesare armatei romane. etc. 'u luat fiinta

5a o mare dezvoltare a a,uns mestesu#ul ceramicii, de care se lea#a atat confectionarea vaselor de lut propriu-zise cat si prelucrarea materialelor din lut .ti#le, caramizi, teracote, fi#urine, opaite etc./. &n mestesu# nou il constituie producerea de perle de sticla in ateliere de sticlarie. 5a aceste ramuri de productie se adau#a si prelucrarea osului, a postavului, a pieilor, precum si mestesu#ul utilizarii fortei )idraulice. Comertul Despre comertul Daciei %omane, marfurile importate si e(portate, precum si ne#ustorii de aici e(ista numeroase informatii. +nscriptii descoperite la 'pullum mentioneaza ne#ustorii din Provincia Dacia 'pullensis constituiti intr-o confederatie. 'lte centre in care apar ne#ustori sint 0armize#etusa, Drobeta, 'mpelum si Potaissa. 'ctivitatea de sc)imb a cunoscut si ea un sensibil avant odata cu constituirea provinciei romane Dacia. Din Dacia se e(portau materii prime .aur, ar#int, sare/ dar, alaturi de acestea, obiectul comertului il faceau si cerealele, vitele, mierea de albine, lemnul si pestele. 0e importau vase fine de lu( .terra si#illata/ din Panonnia, 4allia si malul drept al %inului. 0e mai importau stofe fine, obiecte de podoaba, arme, fructe, minereuri si vinuri sudice. $a mi,loc de plata a marfurilor era folosita moneda romana, in special cea de bronz, a carei circulatie se intensifica. 'semenea monede se bateau in marile centre economice unde e(istau monetarii, de pilda in orasele pontice $allatis sau la 0armize#etuza. $irculatia marfurilor a fost mult usurata de amena,area unor noi drumuri comerciale care le#au centrele urbane din Dacia cu marile centre din +mperiu. $irculatia marfurilor a fosat supusa unui strict sistem vamal, atat la intrarea si iesirea din provincie, cat si in interior, administratia romana instituind ta(e vamale aducatoare de mari venituri +mperiului. omis,

6iscalitatea constituia, de asemenea, o sursa de mari venituri. E(istau impozite directe funciare si impozite pe cap de locuitor liber.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate