Ce inseamna de fapt ,,roman" si de unde provine.

Cuvantul a fost fie inventat, fie

imprumutat de la un mare razboinic
Cosmin Patrascu Zamfirache,

Originea cuvantului ,,roman" a fost mult timp un subiect de disputa. Din punctul de vedere al unora, este o
inventie relativ recenta, de aproape 200 de ani. Altii specialisti si unele documente medievale arata insa ca era
folosit de 600 de ani.

Astazi cetatenii statului Romania poarta numele de romani. In izvoarele medievale insa majoritatea calatorilor
straini sau a cronicarilor numeau pe locuitorii Moldovei si ai Tarii Romanesti cu o varietate de nume, de la
vlahi, ulaci, blasi, pana la blachi. Mai putin le spuneau romani. Acest fapt a dus la teorii de toate felurile,
inclusiv ca vlahii ar fi o populatie romanica diferita de a vlahilor sau ca de fapt numele de roman este o inventie
propagandistica tarzie, din secolul al XIX-lea, pentru a servi la demonstrarea romanitatii acestui popor.

Cum isi spunea romanii in Evul Mediu sau la inceputurile formarii acestui popor, probabil in secolele evului
intunecat, este greu de spus. Cu toate acestea, demersurile la nivel academic si stiintific au reusit sa ofere
explicatii in acest caz si sa mearga pe urmele etnonimului roman in hatisurile istoriei.

Termen inventat in secolul al XIX lea

Prima ipoteza privind etnonimul roman se leaga de o inventie de acum 200 de ani a latinistilor. Mai precis, in
1816, Dimitrie Philippide, pe la 1816, publica la Leipzig ,,Istoria Romaniei" si ,,Geografia Romaniei". Era
pentru prima data cand numele de Romania si roman aparea explicit in strainatate, iar locuitorii Principatele
Romane aveau sa fie cunoscuti in acest fel. De altfel eforturile conjugate ale invatatilor de la Scoala Ardeleana
au impus aceasta denumire, motivele ideologice si politice fiind lesne de inteles, mai ales ca romanii din
Transilvania cereau drepturi si trebuiau sa-si dovedeasca vechime si mai ales legatura cu latinitatea. Tocmai de
aceea s-a ajuns la concluzia ca de fapt numele de roman a fost fabricat in secolul al XIX-lea pentru a servi unor
interese politice, de unitate si independenta, dar si pentru a justifica latinitatea. Mai mult decat atat, s-au ajuns la
ipoteze cum ca vlahii ar fi o populatie romanica timpurie, in timp ce romanii s-au format dupa.

Romanii si-au spus mereu ,,rumani"

Aceste ipoteze privind ,,inventarea" etnonimului de roman sunt respinse de majoritatea specialistilor in istorie
din Romania, dar contrazise si de o serie de izvoare. De exemplu Miron Costin, in secolul al XVII-lea, este cat
se poate de transant. Din punctul sau de vedere moldovenii si muntenii si-au spus mereu ,,rumani". ,,Si cat au
trait romanii, pana la pustiirea lor de pe aceste locuri deschise si cat au trait in munti, in Maramures si pe Olt, tot
acest nume l-au tinut si il tin pana astazi, si inca mai bine muntenii decat moldovenii, ca ei si acum zic Tara
Rumaneasca, ca si romanii cei din Ardeal.(...) Desi si prin istorii, si in graiul strainilor, si intre ei insisi, cu
vremurile, cu veacurile, cu innoirile, romanii au si dobandesc si alte nume, doar acela care este numele vechi sta
intemeiat si inradacinat, adica ruman, cum vedem. Ca, macar ca ne chemam acum moldoveni, dar nu intrebam:
,,stii moldovenestei", ci ,,stii rumanesteâ", adica ramleneste", scria Miron Costin.

Si nu doar cronicarii romani spuneau acest lucru, ci si izvoarele straine. De exemplu, mai devreme decat Miron
Costin, facea o afirmatie asemanatoare si ungurul Anton Verancsics in secolul al XVI lea. Mai precis acesta
arata cum isi spunea romanii intr-o fraza simpla. "Lasand de o parte nenumaratele cuvinte pe care valahii le au
intocmai si cu acelasi inteles ca in limba latina si in dialectele italienilor, cand intreaba ei pe cineva daca stie sa
vorbeasca pe limba valaha spun: <<Oare stii romaneste >>, sau cand intreaba daca este valah, il intreaba: daca
este roman", scria Verancsics.

Alaturi de Verancsics sunt si alti calatori straini sau autori medievali care atesta faptul ca "vlahii,, isi spuneau de
fapt romani sau rumani. De exemplu Tranquillo Andronico scria in secolul al XVI lea ca valachii isi spun
romani, iar un alt italian Francesco della Valle spune in acelasi secol ca "se denumesc romani in limba lor".
Germanul Johann Lebel spune in 1540 ca valahii ,,se numesc pe ei insisi romuini", iar in secolul al XVII lea
maghiarul Martinus Szent-Ivany, cunoscand pe romanii din Transilvania, da un exemplu de expresie
romaneasca uzuala, dar graitoare: ,,Noi sentem di sange Rumena". Cu alte cuvinte este indubitabil faptul ca
romanii si-au spus in Evul Mediu ,,rumani" sau "rumena,,.

Misteriosul duce Ramunch

Totodata etnonimul roman ar putea fi intalnit si la o data mai timpurie de secolul al XVI lea. De exemplu in
poemul german "Cantecul Nibelungilor,, este atestat un anume duce Ramunc, care venea de undeva dintre
Carpati si Prut. Asa cum arata poemul german scris la inceputul secolului al XIII-lea si care evoca intamplari
din secolul V, cu eroi precum Attila sau Sigfried, Ramunc era mare stapan peste vlachi. Important de observat
ca avea o armata formata exclusiv din luptatori calare. Iata ce spune poemul "Venea pe cai salbatici cu sapte
sute ostasi, insusi Ramunc hertegul, care stapanea in tara vlachilor. Sburau sirepii lor". Practic s-a emis ipoteza
prin care acest Ramunc ar fi fost un erou eponim al romanilor din zona si de la care s-a tras si numele de roman.

Romanii se credeau urmasii Romei

Etnonimul de roman a fost insa explicat de nenumarate surse documentare. Majoritatea cronicarilor spun ca
vlahii isi spunea "rumani,, tocmai datorita legaturii pe care au avut-o cu lumea latina si mai precis cu romanii.
Se credeau inca din Evul Mediu urmasi ai Romei. Tocmai de aceea si-au spus romani, iar prin deformare
"rumani,,, fiindca Roma in Evul Mediu romanesc, se pronunta Ram. Iata ce spune Miron Costin din acest punct
de vedere. "Acest nume vine de la descalecatul lor de la Traian". Apoi Enea Piccolomini, un cronicar italian
medieval, explica de unde vine denumirea de vlahi, aratand totodata ca acesti vlahi se considerau urmasii
romanilor.

"Acest pamant a fost locuit odinioara de geti, care l-au pus pe fuga rusinoasa pe Darius, fiul lui Histaspe, si au
pricinuit multe infrangeri si Traciei. In cele din urma au fost subjugati si zdrobiti de fortele romane. Si a fost
dusa acolo o colonie de romani, care sa-i tina in frau pe daci, sub conducerea unui oarecare Flaccus, dupa care a
fost numita Flacchia. Apoi dupa o lunga bucata de timp, alterandu-se numele, asa cum se intampla, a fost
numita Valahia, iar in loc de <<flacci>> locuitorii au fost numiti <<valahi>>", preciza cronicarul italian in
lucrarea sa "Cosmografia".

Totodata francezul Pierre Lescalopier in secolul al XVI lea scria ca valahii care locuiesc in Moldova, Tara
Romaneasca si Transilvania isi spun romani fiindca a aflat de la ei ca se considera urmasi ai romanilor. ,,Se
considera adevarati urmasi ai romanilor si-si numesc limba romaneste, adica romana", spunea francezul. Nu
departe de acest cronicar francez il avem pe Grigore Ureche, care spune clar ca ,,De la Ram(n.r. de la Roma) de
tragem". Aceasta idee a originii romane care a influentat si atribuirea etnonimului este, se pare, foarte veche la
romani.

Mai precis in secolul al XIII lea Ionita cel Frumos Caloianul, tarul bulgarilor si vlahilor, ii scria Papei Inocentiu
al III lea ca vlahii sunt urmasii romanilor. Mai mult decat atat, aceasta constiinta se pare nu exista doar la
conducatori cu evidente conotatii politice si pretentii imperiale si dinastice, dar si la oamenii de rand. Calugarii
ortodocsi de la Manastirea Dealu ii povesteau italianului Francesco della Valle in secolul al XVI lea ca ei sunt
urmasii colonilor romani lasati de Traian si ca le pastreaza limba si obiceiurile.

Vlahi ne spuneau ceilalti

Istoricii spun ca romanii erau numiti doar de straini vlahi, in timp ce ei isi spuneau ,,rumani". Motivul este
relativ simplu, asa cum arata cronicarul Verancsics. Vlahi ar inseamna italieni sau romani in dialectele ilirice.
"Caci la toate popoarele care se folosesc de limba slava, ca la dalmati, croati, sloveni, bosniaci, rasciani, bulgari,
stirieni, carinthieni, ruteni si chiar si la poloni si boemi, italienii din Dalmatia sunt numiti vlahi sau vlasi, si
despre ei se crede ca sunt cu mult cei mai vechi, si decat romanii si decat ungurii.[...] deci dupa ce au fost
alungati italienii din Panonia si asa cum marturisesc aceste cronici, dupa ce li s-a ingaduit din partea hunilor sa
treaca nestingheriti Marea Adriatica mergand in Apulia, iar valahii, care erau pastorii lor ramanand acolo din
propriul lor imbold, cand ungurii au urmat in stapanire ei au adoptat de la iliri numele de vlazi sau vlahi cu care
ii gasisera pe acestia numiti si i-au numit vlazi", scria Verancsics. Specialistii sustin aceasta idee.

"S-a demonstrat, pe temeiul izvoarelor, ca romanii, inca din Evul Mediu, au avut, in general, doua nume, unul
dat lor de straini (rezultat al alteritatii, al contactului cu ,,celalalt", cu vecinul ), dar nefolosit si (cel mai adesea)
necunoscut de ei, si altul dat lor de ei insisi, acesta fiind numele de sine (rezultat al constiintei de sine). Primul
nume este cel de vlah, cu toate variantele sale (valah, valach, voloh, blac, olah, vlas, ilac, ulah etc.), iar al doilea
este cel de ruman/ roman, si el cu anumite variante, mai putine decat precedentul. Nu exista niciun izvor care sa
arate ca romanii si-ar fi spus dintru inceput lor insisi valahi sau intr-un fel cumva asemanator, termenul
respectiv intrand in limba romana curenta foarte tarziu, de regula ca neologism", scria specialistul Ioan Aurel
Pop in "Istoria si semnificatia numelor de roman/valah si Romania/Valahia"

Va recomandam sa cititi si urmatoarele stiri:

Cine sunt cutovlahii, ,,paleoromanii" rataciti de secole la poalele Olimpului: ,,Noi vlahi, nu greci! Frat cu
voi, vorbim vlaheste"

Legaturile temutilor vikingi cu romanii. Cum a fost ucis si jefuit un negustor scandinav de razboinicii din
Moldova