Prof.

Tuns Romina
Colegiul Național Mihai Eminescu
 Iluminismul european

 Definiţie:
Iluminismul sau luminismul este o mişcare ideologică
şi culturală manifestată în sec. al XVIII-lea în mai
multe ţări din Europa, care pune accent pe ideea
luminării maselor, valoarea centrală fiind RAȚIUNEA.
 Cadrul social-istoric:

 apare în sec. al XVIII-lea, în Anglia, Franţa,
Germania, apoi şi în alte ţări;
 este o mişcare antifeudală care stă la baza pregătirii
şi înfăptuirii revoluţiilor burgheze din sec. al XVIII-
lea şi al XIX-lea;
Factori determinanți ai iluminismului


-1688-Revoluţia burgheză din Anglia;
 Parlamentul a votat Declaraţia drepturilor omului
proclamând suveranitatea poporului;
 Se cristalizează o ideologie care va pregăti Revoluţia
franceză din 1789.
 Transformările produse în societatea umană, pe multiple
planuri, în perioada Renaşterii. Umanismul.
 Ascensiunea economico-socială a burgheziei
 Factori determinanți ai iluminismului


 Modelele politice oferite de state precum Provinciile Unite
(Olanda) sau Anglia, ca urmare a revoluţiilor burgheze
desfăşurate pe cuprinsul lor.
 Progresele înregistrate în gândirea ştiinţifică de-a lungul
secolelor XVII – XVIII, menite să pună în evidenţă forţa
raţiunii.
 Principalele direcţii ale
Iluminismului

 combate iraţionalitatea gândirii şi orânduirea
feudală;
 militează pentru gândirea raţională şi egalitatea prin
naştere a oamenilor;
 acţionează pentru luminarea maselor prin cultură;
 Principalele direcţii ale
Iluminismului

contribuie la dezvoltarea gândirii critice;
luptă contra superstiţiilor şi a prejudecăţilor;
susţine afirmarea libertăţii individului;
pledează pentru încrederea în ştiinţă, progres
şi educaţie;
sprijină ideea că forma statală ideală este
Republica.
 Reprezentanţi

 Franţa: Voltaire, Montesquieu, Diderot, Rousseau;
 Germania: Herder, Kant, Lessing, Goethe;
 Anglia: J.Locke;
 Italia: C.Goldoni;
 Rusia: Lomonosov.
“SPIRITUL LEGILOR”

“Atunci când în mâinile
aceleiaşi persoane sau
aceluiaşi corp de dregători se
află întrunite puterea
legiuitoare şi puterea
executivă, nu există
libertate… Nu există, de
asemenea, libertate, dacă
puterea judecătorească nu
este separată de puterea
executivă…”
 Ch. De Montesquieu
 Rousseau

Diderot

Voltaire


Kant
 Denis Diderot - citate celebre


„Faceţi ca binele fiecăruia să fie atât
de strâns legat de binele general încât
nici un cetăţean să nu poată dăuna
societăţii, fără să-şi dăuneze lui însuşi;
asiguraţi răsplata pentru virtute după
cum aţi asigurat pedeapsa pentru
ticăloşie.”

•„Elogiul
contemporanilor
noştri nu-i
niciodată curat.
Curat e doar cel
al posterităţii.”
 ILUMINISMUL ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

ŞCOALA
ARDELEANĂ

Mişcare culturală de emancipare

civică şi politică a românilor
transilvăneni.
 Şcoala Ardeleană

Şcoala Ardeleană a fost o

componentă importantă a
iluminismului european.
În lucrările lor, oamenii de cultură
au apărat drepturile românilor din
Transilvania, subliniind vechimea
istorică, latinitatea şi
continuitatea acestora.
 Programul politic al miscarii este sintetizat in
memoriul din 1791, "Supplex libellus valachorum
Transsilvaniae" trimis imparatului Leopold II, prin
care se cerea recunoasterea romanilor din
Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte
ce intrau in componenta Imperiului Habsburgic.
 Preluăm esenta iluminismului european,
reprezentantii Scolii Ardelene au asezat la temelia
programului lor de lupta, principiile de egalitate si
libertate, de suveranitate a poporului, pe temeiul ideii
dreptului national si al contractului social.
IMPACTUL POLITIC AL ŞCOLII
ARDELENE

SUPPLEX LIBELLUS
VALACHORUM -
 Memoriul înaintat
în anul 1791
Curţii de la Viena,
în cadrul mişcării de
emancipare a
românilor
transilvăneni
 Direcțiile Școlii
Ardelene

 Prima direcție, socio-culturala, este in stransa legatura cu
esenta miscarii iluministe, si urmarea emanciparea
oamenilor prin educatie si cultura. In acest scop, se
dezvolta si se organizeaza invatamantul in limba romana.
Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane,
infiinteaza 300 de scoli; se tiparesc manuale scolare, carti
de popularizare stiintifica, calendare si carti populare.
 Direcțiile Școlii
Ardelene

 2) cealalta directie este erudita si cuprinde numeroasele
tratate de istorie si filologie. Cele mai importante dintre
acestea sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor"
de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor
neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul
romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae
daco-romanae sive valachicae" de Samuil Micu si
Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii
romane" de Petru Maior si "Lexiconul de la Buda", primul
dictionar etimologic al limbii romane.
 Alte studii și idei

 Studiile de istorie acorda un interes deosebit mai ales
procesului de formare al poporului roman,
contestandu-se afirmatiile tendentioase ale celor care
falsificau istoria pentru a justifica nedreptatea care se
facea romanilor.
 Reprezentantii Scolii Ardelene au adus argumente
istorice, filologice si demografice privind originea
latina a limbii si poporului roman, continuitatea si
unitatea sa etnica , punandu-se astfel bazele
lingvisticii romanesti.
 
 Aportul Scolii Ardelene la dezvoltarea limbii este la fel de
pretios. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii
alfabetului latin in locul celui chirilic, a fixarii normelor
gramaticale ale limbii, a imbogatirii vocabularului cu
neologisme luate din limbile romanice.
 Reprezentanți

 Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este
indrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil
Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-
Deleanu. toti patru au facut studii teologice, filozofice si
de drept canonic la Roma si Viena, si au fost minti
stralucite, eruditi, savanti de talie europeana, poligloti.
 REPREZENTANŢI AI
ŞCOLII ARDELENE
ION BUDAI DELEANU

(1760-1820)

“Ţiganiada”

Poem eroi-comic, SAMUIL MICU

cu unele aluzii la (1745-1806)
situaţia
românilor din “Elementa lingue
Transilvania daco-romanae,
sive valachicae”
Caracterul romanic
al limbii române
 REPREZENTANŢI AI
ŞCOLII ARDELENE

PETRU MAIOR
(1756-1821)
“Istoria pentru
începutul
românilor în
Dacia”

Originea exclusiv
latină a românilor
REPREZENTANŢI AI
ŞCOLII ARDELENE

GHEORGHE ŞINCAI
(1754-1816)

“Cronica
românilor şi a
mai multor
neamuri”

Vechimea şi
continuitatea
românilor în
Transilvania
 Totusi, Scoala Ardeleana are marele merit de a fi
creat un mediu favorabil literaturii, in mijlocul caruia
Ion Budai-Deleanu, cel dintai mare poet roman de talie
europeana, a creat „Țiganiada". Opera este o sinteză
artistica a ideilor iluministe ale epocii, si reprezinta
prima demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice
ale limbii române, fiind sub acest aspect o neașteptată
capodopera.
Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima
etapa de modernizare a culturii noastre, înscriindu-se în
felul acesta, prin aspectele lui specifice, în iluminismul
european.
 Bibliografie:
 Costache, A. , Limba şi literatura română, cls.a XI-a;
 Badea, M., Limba şi literatura română, cls. a XI-a, pentru elevi;

 George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini și până în
prezent, București, Editura Minerva, 1982.
 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, I, București,
Editura Minerva, 1990.
 Ioan Chindriș, Corespondență inedită a corifeilor Școlii Ardelene, în
"Manuscriptum", XIX,
 Ioan Chindriș, Protopopiat și sinodul diecezan în concepția Școlii
Ardelene (originile problemei) în “Anuarul Institutului de Istorie din
Cluj”
 Ioan Chindriș, Unirea cu Roma și Școala Ardeleană, în *** Școala
Ardeleană, II, volum coordonat de Ioan Chindriș, Oradea, 2007, p. 9-
60.
 Ioan Chindriș, Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene,Cluj-
Napoca,
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Iluminism.