Sunteți pe pagina 1din 4

FIŞĂ DE LUCRU

1. Explică sensurile cuvântului polisemantic a merge în contextele următoare:


a. copilul merge prin casă ........................
b. ceasul merge cu precizie ........................
c. elevii merg la şcoală ........................
d. afacerea merge straşnic ........................
e. aceste culori merg foarte bine ........................

2. Precizaţi în enunţuri sensurile cuvântului ochi, pornind de la următoarle contexte:


a. organ al văzului
b. fiecare dintre spaţiile unei ferestre
c. porţiune de teren
d. buclă obţinută prin îndoirea unui fir
e. orificiu la maşina de gătit
f. pată de grăsime
g. specialiate culinară

3. Sunt polisemantice cuvintele din seria:


a. pană, plută, colţ, bardă, sol
b. post, unic, iarbă, star

4. Explicaţi în enunţuri sensurile omonimului lexical mină.

5. Construiţi contexte în care să demonstraţi omonimia lexico-gramaticală a cuvintelor: dar, cui, vie.

6. Construiţi contexte în care să demonstraţi omonimia gramaticală a cuvintelor: citeşte, sunt.

7. În enunţurile: a. De supărare şi-a luat câmpii şi a plecat spre câmpii; b. Numai prietenii adevăraţi îşi
dedică timpul acestei prietenii; c. Aceste strategii au fost realizate de strategii pricepuţi, substantivele care
se repetă se numesc: ........ ........ ........

8. În enunţurile: a. S-ar bucura de ciuda-ţi cauzată de prezenţa acelor oameni ciudaţi; b. Nava-l aştepta pe
şantierul naval, cuvintele (structurile) subliniate se numesc: ........ ........ ........

9. Alcătuiţi enunţuri omonimele / omofonele următoare: car / c-ar; lac; duce; mai / m-ai; ceai / ce-ai; război.

10. Indicaţi printr-o săgeată sinonimul neologic al cuvintelor din prima coloană.
ramificaţie abil
înfocat decent
descurcăreţ abominabil
groaznic arborescenţă
autohton ardent
ciudat accidental
înţeles alert
întâmplător aborigen
sprinten bizar
cuviincios accepţie

11. Scrie în paranteze sinonimele cuvintelor marcate:


Un negustor din Cetatea Florenţei, din Italia, mergea în ţara lui cu multe lucruri scumpe
(................................) şi cu o mare sumă de bani. El trebuia să treacă (................................) prin Târgovişte,
pentru că acolo era (................................) scaunul domniei. Când ajunsese (................................) la
Târgovişte, se duse drept la Ţepeş cu un dar (................................) bogat şi zise (................................) : -
Măria Ta, ursita (................................) m-a adus să trec cu avutul (................................) prin ţara pe care o
stăpâneşti (................................).
12. Constriţi seria sinonimică a cuvântului a gândi. (şapte termeni)

13. Subliniaţi cuvintele care exprimă aproximaţia culorii gri: brumăriu, maroniu,
plumburiu, castaniu, sur, ciocolatiu, cenuşiu, cafeniu.

14. Construiţi enunţuri cu sinonime lexicale sau frazeologice pentru următoarele sensuri ale verbului a fi: a.
există ........
b. se află ........
c. a avut loc ........
d. se va împlini ........
e. a dura ........
f. a costa ........
g. a arăta ........

15. Găsiţi câte un sinonim şi câte un antonim potrivit pentru cuvintele: a vorbi, a umbla, succes,
limpede ................ / …….......... / ……..…….. / …………….

16. Cuprinde numai antonime grupate corect seria:


a. virtute – viciu; succes - insucces
b. devreme – târziu; duşman – vrăjmaş
c. a micşora – a mări; a alege – a culege.

17. Sunt corecte antonimele neologice pentru cuvintele din coloana stângă?
a. adânc – superficial
b. folositor – inutilizabil
c. neatârnare – independenţă
d. a împacheta – a despacheta

18. Se dă textul:
„- Fătul meu, tu părinţi n-ai, carte multă nu ţi-e dat să înveţi, că nu prea eşti deştept, slugă nu poţi
să te faci, că eşti cam leneş.” (Ion Creangă)
Găsiti antonimele a patru cuvinte din text.

19. Construiţi câte un enunţ în care să folosiţi antonimele obţinute prin prefixare ale cuvintelor: matur,
normal, precis, decent, prefaţă, hipertensiv.

20. Există antonime formate cu prefixe în seria:


a. amoral, anorganic, descoperi
b. dezacord, dispărea, imaturitate
c. impoliteţe, inactual, neaccentuat

21. Cuprinde numai paronime seria:


a. pronume, prenume, compliment, complement
b. aluzie, iluzie, concluzie, perfuzie
c. a vedea, a prevedea, a veni, a preveni

22. Indicaţi, prin subliniere, care este paronimul potrivit în următoarele contexte:
a. Primind o asemenea veste, împăratul a dat imediat sfoară / şfoară în ţară.
b. Alegerea făcută a fost absolut arbitrară / arbitrală.
c. Reuniunile familiale / familiare sunt pentru mulţi dintre noi o plăcere.
d. Zăcămintele petroliere / petrolifere sunt o bogăţie naţională.
e. Şederea într-o staţiune balneară este temporală / temporară.

23. Folosiţi în enunţuri cuplurile de paronime:


erupe / irupe; a releva / a revela; funcţional / funcţionar; elida / eluda; preleva / prevala

24. Alegeţi forma corectă a cuvintelor :


Cetăţenii români provin / previn gripa aviară .
Starea sa a evoluat / evaluat spre bine.
A fost investit / învestit în noua sa funcţie.
A încercat să facă aluzie / iluzie la mine.
Stomacul meu nu mai poate să degere / digere nimic.
Basmul popular a fost transmis pe cale orară / orală.
Trebuie să fim solidari / solitari în faţa necazurilor.
Stofa aceasta este de caritate / calitate superioară.

REZOLVARE

1. a. a umbla; b. a funcţiona; c. a se duce; d. a fi rentabil; e. a se asorta

2. a. Mă dor ochii din cauza calculatorului.


b. Ea privea printr-un ochi de geam.
c. S-au orpit într-un ochi de pădure.
d. S-a desprins un ochi din ţesătură.
e. Aragazul bunicii are trei ochiuri.
f. Pe luciul apei pluteau ochiuri de grăsime.
g. Îmi plac ochiurile cu caşcaval.

3. a.

4. În Mexic, câţiva oameni au rămas blocaţi într-o mină.


Soldatul avea în raniţă o mină de rezervă.
După examen, ea avea o mină trasă.
Dă-mi, te rog, o mină de 0,5.

5. dar: Am primit un dar deosebit. (substantiv) / Plecăm acum, dar ne vom întoarce în curând. (conjuncţie)
cui: În loc de cui foloseşte o pioneză. (substantiv) / Cui îi sună telefonul? (pronume interogativ)
vie: Avem o vie frumoasă. (substantiv) / Culoarea vie a rochiei se zărea de departe. (adjectiv) / Vie cine o
vrea! (verb la imperativ)

6. Citeşte, nu mai sta pe gânduri! (verb la imperativ) / El citeşte o carte. (verb la indicativ prezent)
Eu sunt elev la liceu. (verb la indicativ prezent, persoana întâi, singular) / Ei sunt studenţi. (verb la
indicativ prezent, persoana a treia, plural)

7. omografe

8. omofone

9. Tabloul Car cu boi se află la muzeul „Grigorescu” din Câmpina. / Se spune că ar fi fost cutremur.
Am văzut un lac de acumulare. / Am folosit un lac de unghii roşu.
A obţinut titlul de duce după o bătălie. / El duce o povară grea.
În luna mai înfloresc macii. / M-ai ameţit cu vorbele tale.
Aş bea un ceai de tei. / Nu lăsa pe mâine ce-ai putea face astăzi.
Bunica încă păstrează un război de ţesut. / A fost un război crâncen.

10. ramificaţie arborescenţă


înfocat ardent
descurcăreţ abil
groaznic abominabil
autohton aborigen
ciudat bizar
înţeles accepţie
întâmplător accidental
sprinten alert
cuviincios decent

11. costisitoare; să se abată; se afla; când poposise; cadou; spuse; soarta; averea; conduci.

12. a chibzui; a medita; a reflecta; a cugeta; a judeca; a concepe; a socoti.

13. brumăriu, plumburiu, sur, cenuşiu.

14. a. În lume sunt mulţi oameni nevoiaşi.


b. El este în grădină.
c. Acolo a fost un accident.
d. Mâine va fi un an de la întâmplare.
e. Ora de curs este de 50 de minute.
f. Cât este un litru de ulei?
g. Cât este ceasul?

15. a spune / a tace; a merge / a sta; realizare / eşec; clară / tulbure

16. a.

17. a. şi b.

18. multă / puţină; deştept / prost; slugă / stăpân; leneş / harnic

19. Fratele meu este imatur.


Este anormal să nu vrei mai mult.
Ai dat un răspuns imprecis.
A apărut îmbrăcată indecent.
Din volum lipsea postfaţa.
Dacă eşti hipotensiv bei o cafea.

20. c.

21. a.

22. a. sfoară; b. arbitrară; c. familiale; d. petrolifere; e. temporară.

23. Vulcanul erupe din cinci în cinci ani. / Şuvoiul de apă a irupt în tunel.
În lucrare am relevat trăsăturile fizice ale personajului. / Mi s-a revelat minunea.
Pasajul este încă funcţional. / Tata este un funcţionar conştiincios.
Cratima are rolul de a elida o vocală dintr-un cuvânt. / El a eludat adevărul.
Medicul chirurg i-a prelevat o parte din intestin. / În prezentarea sa a prevalat lauda.

S-ar putea să vă placă și