Sunteți pe pagina 1din 12

Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ (TEZĂ)


Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a
Anul şcolar 2019 – 2020
(model)

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 40 de puncte

Citeşte următorul text:

Lumina lunii albe vărui


Pereții casei cu plăpândă nea,
Ca-n capătul aleelor* pustii
Și-n mine așa albă să mai stea.

Și-odată nucii îi umbriră mult


Pridvorul ’nalt străjuitor de lunci,
Ca răzemat* de stâlpi să mai ascult
Prin frunza de-azi șoptirile de-atunci.

Și-n vremuri florile de liliac


Nespus o îndrăgiră, ca și-acum
Să mă oprească tainic în iatac*
Trecutul ei închis într-un parfum.

Și stele altădată nopți în șir


Brumând lumini în casă au intrat,
Ca-n geamul clar ca piatra de zamfir*,
Să mă-nfior de raze săgetat.
Ion Pillat, Casa cu liliac
*aleelor – aleilor
*răzemat – rezemat
*iatac – cameră mică de culcare
*zamfir – safir; varietate de piatră prețioasă de culoare albastră, transparentă

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.


1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: plăpândă și
tainic. 4 puncte
2. Menţionează un rol al cratimei în structura Și-n vremuri. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: Trecutul ei închis într-un
parfum; Și stele altădată nopți în șir. 4 puncte
4. Transcrie cele două cuvinte care conţin diftong din ultima strofă. 4 puncte
5. Precizează rima poeziei și măsura primului vers. 4 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor. 4 puncte
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi


apartenenţa la genul liric a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:


– să precizezi două trăsături ale genului liric;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Un oraş cu farmec medieval, Sighișoara pare destinația ideală pentru cei îndrăgostiți de
istorie, de cavaleri şi domnițe. Oraş cu ample tradiţii culturale, Sighișoara găzduiește anual,
între 27 şi 29 iulie, Festivalul „Sighișoara Medievală”, accentuându-şi şi promovându-şi,
astfel, principala caracteristică, aceea de cetate medievală. Străzile înguste, întortocheate,
specifice timpurilor de mult apuse, transportă vizitatorii într-o altă lume, cu alte personaje,
iar dacă turiștii vor ajunge în cetate în timpul festivalurilor cu specific medieval, vor avea
ocazia de a descoperi tradiţii şi obiceiuri de mult uitate.
Aproape fiecare clădire din Sighișoara are o poveste demnă de a fi cunoscută. De exemplu,
când merge pe drumul spre vechea cetate, turistul poate descoperi Casa memorială şi bustul
savantului Hermann Oberth, născut în 1894, în Sibiu. El şi-a urmat familia în Sighișoara,
învățând opt ani la Gimnaziul din Deal. Primul Război Mondial îl va obliga să-şi continue
studiile la München şi Neidelberg, însă se va întoarce ulterior practicând meseria de profesor
în Sighișoara şi Mediaș.
Urcând, turistul va întâlni poarta principală de acces în cetate, înaltă, boltită şi va ajunge
la una dintre imaginile-simbol ale cetății medievale, Turnul cu Ceas, care astăzi găzduiește
Muzeul de Istorie al Sighișoarei.
Mihaela Adriana Pătrașcu, Sighișoara, farmec medieval,
text publicat pe www.historia.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– perioada desfășurării Festivalului „Sighișoara Medievală”;
– denumirea oraşului în care s-a născut Hermann Oberth. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
3. Menţionează modul și timpul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care
se exprimă: Aproape fiecare clădire din Sighișoara are o poveste demnă de a fi cunoscută.
4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, o propoziţie principală şi propoziţia subordonată: Primul
Război Mondial îl va obliga să-şi continue studiile la München şi Neidelberg, însă se va
întoarce ulterior practicând meseria de profesor în Sighișoara şi Mediaș. 4 puncte
6. Notează numărul de propoziții din fraza: Urcând, turistul va întâlni poarta principală de
acces în cetate, înaltă, boltită şi va ajunge la una dintre imaginile-simbol ale cetății medievale,
Turnul cu Ceas, care astăzi găzduiește Muzeul de Istorie al Sighișoarei. 4 puncte
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare


petrecută pe strada unde locuieşti. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:


– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.


Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte;
coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate
conţinutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor
de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1
punct).
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ (TEZĂ)


Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a
Anul şcolar 2019 – 2020
Semestrul I

• Toate subiectele sunt obligatorii.


• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citește cu atenție textul următor:

Pe-al nostru steag e scris: „Unire,


Unire-n cuget şi-n simţiri” -
Şi sub măreaţa lui umbrire
Vom înfrunta orice loviri.

Acel ce-n luptă grea se teme


Ce singur e rătăcitor,
Iar noi uniți în orice vreme
Vom fi, vom fi învingători.

Am înarmat a noastră mână,


Ca să păzim un scump pământ;
Dreptatea e a lui stăpână,
Iar domn e adevărul sfânt.

Şi-n cartea veşniciei scrie


Că ţări şi neamuri vor pieri,
Dar mândra noastră Românie
Etern, etern va înflori!

(Andrei Bârseanu, Pe-al nostru steag e


scris Unire)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: cuget,
învingători. 4 puncte
2. Menționează rolul cratimei din secvența: Unire-n cuget. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate: Şi-n cartea veşniciei scrie/ Că ţări şi
neamuri vor pieri,/ Dar mândra noastră Românie/ Etern, etern va înflori! 4 puncte
4. Transcrie, din poezie, două cuvinte care conţin diftong. 4 puncte
5. Numeşte tipul de rimă şi măsura primelor două versuri din text. 4 puncte
6. Selectează din poezie două figuri de stil diferite și precizează-le felul. 4 puncte
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi că


poezia Pe-al nostru steag e scris Unire de Andrei Bârseanu este o operă lirică. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:


– să precizezi patru trăsături ale operei lirice; 4 puncte
– să prezinți detaliat două trăsături ale operei lirice, valorificând fragmentul dat; 8 puncte
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut; 2 puncte
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. 2 puncte

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citește cu atenție textul următor:

În acest an unic pentru România, îi omagiem pe cei care, acum 100 ani, au reușit să
realizeze un vis aparent imposibil: unirea tuturor românilor. Este un motiv de sărbătoare,
dar este și un prilej de gândire pentru fiecare român de azi.
Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiții ușoare. La 1918, România era vlăguită de
război și epidemie, parțial ocupată de armate străine și departe de aliații săi. Toate
nemulțumirile și dezbinările noastre de astăzi par neînsemnate față de ceea ce au avut de
înfruntat înaintașii noștri. Și, totuși, au reușit acolo unde toți cei dinaintea lor dăduseră greș
de nenumărate ori.
Au reușit pentru că au acționat împreună.
Vom omagia anul acesta mari figuri naționale: gânditori, oameni politici, militari sau
simpli cetățeni. La vremea lor, nu erau mari eroi, ci doar oameni ca noi, cu defecte și
calități. Unii ambițioși sau nerăbdători, alții pesimiști sau descurajați. La momentul 1918,
fiecare însă a reușit să pună totul deoparte – să se pună pe sine deoparte! – în slujba unui țel
mai presus de ei: un stat unitar, democratic și o casă mare pentru o mare familie. România
Mare urma să devină statul tuturor fiilor săi, indiferent de etnie, religie sau opțiuni
ideologice. O unitate în diversitate.
A fi uniți nu înseamnă a fi toți la fel, ci a defini și păstra un sanctuar sufletesc comun. O
zonă care nu suferă negociere sau conflict: România. Asemenea unui arbore, fiecare ramură
crește altfel, dar fiecare contribuie la soliditatea trunchiului comun. Indiferent de tot ce ne
desparte, suntem români.

www.cultura.ro/centenarul-marii-uniri

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:


1. Formulează câte un enunț în care să numești următoarele elemente care privesc articolul
citat:
- când a avut loc Marea Unire;
- care era țelul tuturor românilor în 1918. 4 puncte
2. Indică titlul și sursa din care au fost extrase informațiile de mai sus. 4 puncte
3. Menţionează modul și timpul verbelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care
se exprimă: România era vlăguită de război și epidemie, parțial ocupată de armate străine și
departe de aliații săi. 4 puncte
5. Transcrie, din fraza următoare, propoziţia principală şi propoziţia subordonată: România
Mare urma să devină statul tuturor fiilor săi, indiferent de etnie, religie sau opțiuni
ideologice. 4 puncte
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

6. Notează numărul de propoziții din fraza: La momentul 1918, fiecare însă a reușit să pună
totul deoparte – să se pună pe sine deoparte! – în slujba unui țel mai presus de ei: un stat
unitar, democratic și o casă mare pentru o mare familie. 4 puncte

B. Realizează o narațiune de 150-300 de cuvinte în care să prezinți o întâmplare


reală/imaginară petrecută în timp ce asistai la o paradă militară cu ocazia Zilei
Naționale a României. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:


-să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor; 6 puncte
- să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal; 2 puncte
- să ai un conținut adecvat cerinței; 2 puncte
- să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte. 2 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări ( unitatea compoziției: câte un
punct pentru fiecare compunere-2p; coerența textului: câte un punct pentru fiecare
compunere- 2p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului- 2 p;
ortografia- 3 puncte, punctuația- 3 puncte; așezarea corectă în pagină- 1 p; lizibilitatea- 1p).
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.


• Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)


A.
1. câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
indicate (de exemplu: cuget – gândire, rațiune, convingere; învingători – biruitori, victorioși)
2 x 2 p. = 4 puncte
2. menționarea rolului cratimei în secvența dată (marchează rostirea legată a două cuvinte;
marchează elidarea unei vocale) 4 puncte
3. câte 2 puncte pentru explicarea modului de formare a cuvintelor subliniate din secvența
dată 2 x 2 p. = 4 puncte
• câte 1 p. pentru precizarea mijlocului de îmbogățire a vocabularului prin care s-a format
fiecare cuvânt – 2 x 1 p. = 2 p. (de exemplu: veșniciei – format prin derivare; noastră –
format prin coversiune)
• câte 1 p. pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte – 2 x 1 p. = 2 p (de
exemplu: veșniciei – format prin derivare cu sufixul -ie de la adjectivul veșnic; noastră –
format prin conversiune, este adjectiv pronominal provenit din pronume posesiv)
Notă! Punctajul se acordă pentru răspunsul complet.
4. câte 2 puncte pentru fiecare cuvânt care conține diftong.
5. câte 2 puncte pentru numirea tipului de rimă (împerecheată) şi a măsurii primelor două
versuri (8-9 silabe) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. – câte 1 punct pentru transcrierea oricăror două figuri de stil (de exemplu: scump pământ;
domn e adevărul sfânt) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului celor două figuri de stil transcrise (de exemplu:
scump pământ – epitet; domn e adevărul sfânt – metaforă/inversiune) 2 x 1 p. = 2 puncte
B.
– câte 1 punct pentru precizarea oricăror patru trăsături ale genului liric 4 x 1 p. = 4 puncte
– câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a oricăror două trăsături ale genului liric,
valorificând fragmentul dat 2 x 4 p. = 8 puncte
(Punctele pentru prezentarea fiecărei trăsături a genului liric se acordă astfel:
• prezentare adecvată, detaliată a trăsăturii – 4 p.
• prezentare superficială a trăsăturii/schematism – 2 p.)
– respectarea structurii specifice tipului de compunere cerut 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 2 puncte

Subiectul al II-lea 36 de puncte


A.
1. câte două puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunțuri cerute ( de
exemplu: Marea Unire s-a înfăptuit în 1918, Țelul românilor era: un stat unitar, democratic și
o casă mare pentru o mare familie.) 2x2p=4 puncte
2. câte două puncte pentru indicarea titlului articolului și a sursei acestuia ( de exemplu: Titlu
Centenarul Marii Uniri, sursa- www.cultura.ro) 2x2p=4puncte
3. câte 1 punct pentru precizarea fiecărui mod; câte un punct pentru precizarea fiecărui timp.
4. câte un punct pentru menționarea oricărei părți de vorbire: 2x1p.=2 puncte
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

câte un punct pentru menționarea fiecărei funcții sintactice: 2x1p.=2 puncte


Notă! Punctajul se acordă pentru răspunsul complet.
5. câte 2 puncte pentru transcrierea integrală a propozițiilor.
6. notarea numărului corect de propoziții 4 puncte
B.
- relatarea unei întâmplări petrecute în timpul paradei cu ocazia Zilei Naționale cu respectarea
succesiunii logice a faptelor- 6p; fără respectarea succesiunii logice a faptelor-3p.
6 puncte
- câte un punct pentru precizarea fiecăruia dintre dintre cele două elemente ale contextului
spațio-temporal 2x1p=2 puncte
- adecvarea conținutului la cerință- 2p, conținut parțial adecvat-1p. 2 puncte
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 2 puncte

Notă! 14 puncte se acordă pentru redactare astfel:


-unitatea compoziției: câte un punct pentru fiecare compunere 2x1p=2puncte
-coerența textului: câte un punct pentru fiecare compunere 2x1p=2puncte
-registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului-2p., parțial adecvate-1p.
-ortografia (0 erori:3p. 1-2 erori-2p, 4 erori-1p, 5 sau mai multe erori-0p.) 3puncte
-punctuația (0 erori:3p. 1-2 erori-2p, 4 erori-1p, 5 sau mai multe erori-0p.) 3puncte
-așezarea corectă a textului în pagină 2puncte
-lizibilitate 2 puncte
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

Nume elev/ă:

LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ (TEZĂ)


Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a
Anul şcolar 2019 – 2020
Semestrul I

Rezolvare:
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a
Școala Gimnazială „Ștefan Micle”, clasa a VIII-a

S-ar putea să vă placă și