TIPURI DE ITEMI LA EXAMENUL DE BACALAUREAT LA ISTORIE

Îndrumări pentru analiza unor surse istorice (texte) (subiectele I şi II)

Subiectele I şi II cuprind cerinţe cu privire la:

1. Stabilirea timpului în care au loc evenimentele: de obicei se cere secolul.
Rezolvarea: se caută în text informaţia. De obicei se menţionează anul sau anii evenimentelor, care se transformă, de către
voi, apoi în secol, ori (mai rar), este specificat direct secolul şi se transcrie acesta.
2. Stabilirea spaţiului în care se produc evenimentele: regiunea, ţara, continentul sau partea unui continent.
Rezolvarea: se transcrie din text spaţiul cerut.
3. Stabilirea subiectului istoric despre care este vorba în text sau a unei caracteristici a acestuia.
Rezolvarea: de obicei se transcrie din text răspunsul exact la întrebarea cerută.
Atenţie!!! În exerciţiile în care se cere:
a) precizarea unei informaţii menţionate atât în sursa A cât şi în sursa B trebuie să avem un singur răspuns care redă
informaţia comună din cele două surse.
b) precizarea câte unei informaţii menţionate în sursa A, respectiv în sursa B trebuie să avem două răspunsuri, câte unul
pentru fiecare sursă.
4. Menţionarea unui punct de vedere cu privire la o problemă şi susţinerea sa cu o explicaţie din text. Rezolvarea: se
menţionează ideea cerută folosind propriile noastre cuvinte şi apoi se transcrie din text, folosind ghilimelele, paragraful pe
care l-am folosit pentru a extrage acea idee.
5. Selectarea, dintr-una sau două surse, a două informaţii aflate în relaţie cauză-efect.
Rezolvarea: se citeşte cu atenţie textul sursei sau surselor şi se transcrie din text o informaţie cauză şi o informaţie efect.
Ca să fim siguri că informaţiile alese sunt corecte facem următorul test de control: punem informaţiile într-o construcţie de
genul: Din cauză că (pentru că, deoarece) informaţia a, atunci informaţia b. Dacă rezultă un text valabil din punct de vedere

1
logic şi istoric, atunci am oferit răspunsul corect. De exemplu: Din cauză că Ştefan cel Marea a refuzat plata tributului faţă
de turci atunci el a fost atacat de o armată otomană condusă de Suleiman paşa.
Atenţie!!! În exerciţiile pentru stabilirea cauzalităţii putem întâlni două situaţii:
a) Uneori informaţiile sunt aşezate în text chiar în această formă evidentă cauză-efect. În acest caz le găsim foarte uşor
deoarece ne uităm după termenii care ne arată cauzalitatea, numiţi conectori: din cauză că (deoarece)- atunci(de aceea,
pentru aceea).
b) Alteori trebuie să descoperim noi în sursa sau în sursele citate relaţia cază-efect. În acest caz trebuie să fim atenţi să avem
ca element de control şi următoarele aspecte:
- evenimentul cauză a avut loc înaintea evenimentului efect şi evenimentul efect este o urmarea logică a evenimentului
cauză;
- evenimentele pe care noi le găsim în relaţie cauză-efect sunt corect stabilite numai atunci când răspunsul nostru este logic
şi convingător pentru oricine îl citeşte, chiar dacă nu a văzut sursa pe care am consultat-o. Pentru aceasta ne imaginăm
situaţia că o altă persoană citeşte răspunsul nostru şi nu a văzut sursa istorică. Reuşeşte ea să înţeleagă ce am scris noi acolo?
6. Argumentarea unei afirmaţii istorice
Argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a unei afirmaţii istorice.
Rezolvarea presupune realizarea unui scurt eseu despre problema respectivă, ţinând cont că faptul istoric relevant este orice
informaţie istorică pe care o putem aduce în sprijinul ideii de prezentat. Pentru a fi mai uşor să înţelegem cum realizăm
argumentarea luăm ca exemplu două cerinţe:
a) Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale au contribuit la constituirea
statului în spaţiul medieval românesc.
b) Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic din secolul al XIX-lea a avut un rol
important în modernizarea statului.
Pentru a realiza argumentarea putem să parcurgem următorii paşi:
identificăm cei doi termeni istorici cheie (cele două aspecte istorice fundamentale) despre care trebuie să vorbim în
argumentaţia cerută;
în cazul a): autonomii locale şi constituirea statului medieval românesc şi în cazul b): modernizarea statului şi proiecte
politice din secolul XIX;
definim fiecare dintre cei doi termeni şi oferim informaţii despre cele două probleme istorice, pornind de la cunoştinţele

2
dobândite în lecţiile studiate. Este bine să pornim de la problema cea mai generală spre cazul particular pentru a nu face
referire la amănunte inutile.
în cazul a) menţionăm etapele procesul de întemeiere şi cum s-a realizat acesta (aspectul general) şi apoi definim
autonomiile locale şi dăm exemple de autonomii (cazul particular);
în cazul b) definim modernizarea (aspectul general), apoi menţionăm mai multe proiecte politice şi ne alegem unul pentru a-l
prezenta pe scurt(cazul particular);
în final redactăm o frază argumentativă care dă răspunsul exact la problema cerută, folosind conectorii cauză obişnuiţi: din
cauză că, de aceea, pentru aceea şi conectorii efect: aşadar, ca urmare.
în cazul a) din cauză că autonomiile locale au fost ….atunci ele au contribuit la întemeierea statului;
în cazul b) din cauză că proiectul politic x a cuprins …. atunci el a avut un rol politic în modernizarea statului.
Atenţie!!!! Pentru a uşura redactarea şi lectura textului, totul trebuie scris în fraze cât mai scurte. Fiecărei probleme istorice
abordate trebuie să-i acordăm una sau mai multe fraze. Nu vă grăbiţi să scrieţi totul într-un singur enunţ pentru că aceasta
este calea cea mai sigură spre eşec! Corectorii nu o să înţeleagă ce aţi vrut să spuneţi dacă aglomeraţi informaţii şi argumente
de-a valma.
Exerciţii rezolvate:
Argumentările următoare sunt foarte lungi deoarece folosesc mai multe fapte istorice relevante, şi nu doar unul, aşa cum se
cere. Am optat pentru a oferi mai multe informaţii pentru ca voi să puteţi înţelege mai bine cum să folosiţi diverse informaţii
în argumentare şi apoi să le selectaţi doar pe cele pe care le reţineţi mai uşor.
De reţinut!!! Argumentarea se punctează astfel: 1punct pentru pertinenţa argumentării, 2 puncte pentru selectarea oricărui
fapt istoric, 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitate (din cauză că, deoarece etc. ) şi concluzie (atunci,
de aceea etc.)
1. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale au contribuit la constituirea
statului în spaţiul medieval românesc.
R, varianta 1: Statele medievale româneşti s-au constituit în mai multe etape: într-o primă etapă se întemeiază autonomii
locale, cnezate şi voievodate, în a doua etapă cnezatele şi voievodatele se unesc într-un singur stat, în etapa următoare se
formează principalele instituţii politice.

3
Izvoarele istorice arată că, în teritoriul locuit de români, pentru mai multe secole, organizarea politică înainte de întemeierea
statului a fost aceea a unor autonomii locale numite cnezate şi voievodate, create prin unire mai multor sate. Spre exemplu,
primele autonomii atestate documentar sunt cele din Transilvania din secolul IX, voievodatele lui Gelu, Glad şi Menumorut
(menţionate în Cronica lui Anonymus). În Ţara Românească primele autonomii sunt atestate abia în secolul XIII, în Diploma
Cavalerilor Ioaniţi (1247): voievodatele lui Litovoi şi Seneslau, cnezatele lui Ioan şi Farcaş şi Ţara Severinului. În Moldova
nu cunoaştem numele unor astfel de autonomii, dar tradiţia populară menţionează existenţa unor ţări, câmpuri sau codri.
Întemeierea statului Ţara Românească s-a realizat pe la 1310, de către Basarab I, prin unificare unor autonomii locale de
felul celor menţionate în documentele din secolul XIII. În Moldova, autonomiile au fost unite de Dragoş şi apoi Bogdan în
perioada 1350-1364. Ţara Românească şi Moldova s-au creat ca state vasale Ungariei, apoi şi-au obţinut independenţa. În
Transilvania, autonomiile locale au fost cucerite treptat de statul maghiar în secolele XI-XIII şi nu au reuşit să formeze un
stat independent, dar au format un teritoriu autonom în cadrul regatului Ungariei, numit chiar voievodat. (1p pertinenţa
argumentării + 2p. faptul istoric relevant)
Din cauză că principala formă de organizare politică a românilor înainte de întemeierea statelor a fost aceea a autonomiilor
locale, cnezate şi voievodate, iar întemeierea statului s-a realizat prin unificare teritoriilor locuite de români pe un spaţiu
foarte întins (la est de Carpaţi, la sud de Carpaţi sau în interiorul arcului Carpaţilor), atunci autonomiile locale au un rol
foarte important în constituirea statului medieval românesc. (1p. conectorii cauzalităţii)

6. Formularea unui punct de vedere referitor la…., și susținerea acestuia printr-un argument istoric relevant
În cadrul probei de bacalaureat la Istorie, Subiectul III se prezintă sub forma unor întrebări/cerințe structurate.
Unul dintre itemi/cerință este formulat astfel: Formularea unui punct de vedere referitor la…., și susținerea acestuia
printr-un argument istoric relevant,”
Punctajul (5 puncte) se acordă astfel:
- 1 punct – pentru formularea oricărui punct de vedere, pe baza cunoștințelor învățate;
- 2 puncte- pentru selectarea/alegerea oricărui fapt istoric ca argument istoric;

4
- 1 punct- pentru pertinența argumentării;
- 1 punct-pentru utilizarea conectorilor care exprimă: cauzalitatea (deoarece, pentru că, etc), respectiv
concluzia (așadar, prin urmare etc.)
Pașii de urmat în pregătirea răspunsului:
1) Formularea unui punct de vedere (pdv= o apreciere, o caracteristică)
(Atenție! De evitat expresia ”după părerea mea, deoarece candidatul nu este un istoric autorizat)
2) Alegerea unui fapt istoric relevant care să susțină/argumenteze punctul de vedere.
3) Formularea răspunsului în 3 paragrafe:
a) Primul paragraf (Introducere+punctul de vedere): Formularea punctului de vedere;
b) Paragraful 2: argumentarea: astfel..
Atenție! Se prezintă/povestește faptul istoric ca argument utilizând noțiunile de timp, spațiu, conectori de
cauzalitate etc)
c) Paragraful 3 (concluzia față de punctul de vedere): Așadar…

7. Indrumari pentru rezolvarea subiectului al III-lea (eseul)

În cadrul probei de Bacalaureat la Istorie, subiectul de tip III se prezintă sub forma unui eseu structurat
pe o temă dată, în care se solicită respectarea unor cerințe care oferă unele elemente ce trebuie atinse în
prezentarea făcută de către candidat.
Punctajul se acordă diferențiat:
- 24 puncte- pentru informația istorică;

5
- 6 puncte- pentru ordonarea și exprimarea ideilor.
Informația istorică:
 Trebuie să acoperiți toate elementele din cerință, deoarece fiecare dintre ele are un punctaj separat;
Puteți scrie și alte infornații, în afara celor solicitate- ca să arătați că știți mai mult decât vi se cere, dar
acestea nu vor fi punctate! Informațiile în plus vă vor consuma timpul, de aceea folosiți-le doar pentru a face
legătura logică de idei de la o cerință la alta, pentru a da cursivitate eseului și înțeles logic.
 Fiți atenți la diferențele dintre cerințe: numiți, precizați, menționați, prezentați.
La cerința numiți, precizați și menționați, scrieți doar elementul/informația cerut/cerută în subiect/cerință,
fără alte informații suplimentare, răspunsul fiind formulat în propoziții sau fraze scurte.
La cerința prezentați, pe lângă menționarea elementului/informației solicitate, care are un punctaj propriu,
trebuie să dezvoltați ideea, scriind tot ce știți despre elementul/informația respectivă, adică să răspundeți la
întrebarea cum s-a întâmplat (inclusiv prezentarea contextului istoric, răspunzând și la întrebările când și
unde îl întâlnim/respectiv s-a întâmplat.
 În fiecare eseu se solicită formularea unui punct de vedere (adică a unei aprecieri) susținut (e) de un
argument istoric. Trebuie să formulați orice punct de vedere (inclusiv al vostru, dacă se bazează pe fapte
citite), dar nu uitați să-l argumentați: adică trebuie să includeți și un fapt istoric care să-l susțină.
Separat, se punctează și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (pentru că, deoarece etc) și
concluzia (așadar, prin urmare, deci etc).
Dacă nu forulați nici un punct de vedere, argumentul nu se ia în considerare!
Ordonarea și exprimarea ideilor:
 Încercați să vă încadrați în limita de pagini cerută (puteți scrie mai mult sau mai puțin, dar, dacă
depășiți cu prea mult, veți pierde punctajul pentru încadrarea în pagini: 1 punct);

6
 Eseul trebuie să aibă o structură (introducere-cuprins-încheiere), care se punctează separat (1 punct);
Atenție! Nu confundați concluzia punctului de vedere cu concluzia eseului!
 În eseu, trebuie să folosiți termeni/noțiuni specifici/specifice vocabularului istoric (cum ar fi, de
exemplu: romanizare, sinteză etno-lingvistică) (2 puncte);
 Încercați să păstrați în prezentare o ordine cronologică. În cazul în care prezentarea nu este în
ordine cronologică, ea trebuie să exprime o succesiune logică a ideilor voastre. (2 puncte)