Îndrumări rezolvare cerinte BAC.

Foarte important!!! Cum folosim aceste îndrumări? Îndrumările nu trebuiesc văzute ca o

informaţie în plus care ne dă bătaie de cap, de aceea ele, nu se memorează, ci se citesc atent în
momentul în care avem de rezolvat un subiect. Se recitesc de câte ori avem impresia că ne
împotmolim la înţelegerea cerinţelor subiectelor de bacalaureat.

Îndrumări pentru analiza unor surse istorice (texte) (subiectele I şi II)

Subiectele I şi II cuprind cerinţe cu privire la:

1. Stabilirea timpului în care au loc evenimentele: de obicei se cere secolul.

Rezolvarea: se caută în text informaţia. De obicei se menţionează anul sau anii evenimentelor,
care se transformă, de către voi, apoi în secol, ori (mai rar), este specificat direct secolul şi se
transcrie acesta.

2. Stabilirea spaţiului în care se produc evenimentele: regiunea, ţara, continentul sau partea
unui continent. Rezolvarea: se transcrie din text spaţiul cerut.

3. Stabilirea subiectului istoric despre care este vorba în text sau a unei caracteristici a
acestuia.
Rezolvarea: de obicei se transcrie din text răspunsul exact la întrebarea cerută.

Atenţie!!! În exerciţiile în care se cere:

a) precizarea unei informaţii menţionate atât în sursa A cât şi în sursa B trebuie să avem un
singur răspuns care redă informaţia comună din cele două surse.
b) precizarea câte unei informaţii menţionate în sursa A, respectiv în sursa B trebuie să avem
două răspunsuri, câte unul pentru fiecare sursă.

4. Menţionarea unui punct de vedere cu privire la o problemă şi susţinerea sa cu o

explicaţie din text. Rezolvarea: se menţionează ideea cerută folosind propriile noastre cuvinte
şi apoi se transcrie din text, folosind ghilimelele, paragraful pe care l-am folosit pentru a extrage
acea idee.

5. Selectarea, dintr-una sau două surse, a două informaţii aflate în relaţie cauză-efect.
Rezolvarea: se citeşte cu atenţie textul sursei sau surselor şi se transcrie din text o
informaţie cauză şi o informaţie efect.

Ca să fim siguri că informaţiile alese sunt corecte facem următorul test de control: punem
informaţiile într-o construcţie de genul: Din cauză că (pentru că, deoarece) informaţia
a, atunci informaţia b. Dacă rezultă un text valabil din punct de vedere logic şi istoric, atunci am
oferit răspunsul corect. De exemplu: Din cauză că Ştefan cel Marea a refuzat plata tributului
faţă de turci atunci el a fost atacat de o armată otomană condusă de Suleiman paşa.
Atenţie!!! În exerciţiile pentru stabilirea cauzalităţii putem întâlni două situaţii:
a) Uneori informaţiile sunt aşezate în text chiar în această formă evidentă cauză-efect. În acest
caz le găsim foarte uşor deoarece ne uităm după termenii care ne arată cauzalitatea, numiţi
conectori: din cauză că (deoarece)- atunci(de aceea, pentru aceea).
b) Alteori trebuie să descoperim noi în sursa sau în sursele citate relaţia cază-efect. În acest caz
trebuie să fim atenţi să avem ca element de control şi următoarele aspecte:
- evenimentul cauză a avut loc înaintea evenimentului efect şi evenimentul efect este o
urmarea logică a evenimentului cauză;
- evenimentele pe care noi le găsim în relaţie cauză-efect sunt corect stabilite numai atunci
când răspunsul nostru este logic şi convingător pentru oricine îl citeşte, chiar dacă nu a
văzut sursa pe care am consultat-o. Pentru aceasta ne imaginăm situaţia că o altă persoană
citeşte răspunsul nostru şi nu a văzut sursa istorică. Reuşeşte ea să înţeleagă ce am scris noi
acolo?

Argumentarea unei afirmaţii istorice

7. Argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a unei afirmaţii istorice.

Rezolvarea presupune realizarea unui scurt eseu despre problema respectivă, ţinând cont că
faptul istoric relevant este orice informaţie istorică pe care o putem aduce în sprijinul ideii de
prezentat. Pentru a fi mai uşor să înţelegem cum realizăm argumentarea luăm ca exemplu două
cerinţe:

 a) Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile

locale au contribuit la constituirea statului în spaţiul medieval românesc.

 b) Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic
din secolul al XIX-lea a avut un rol important în modernizarea statului.

Pentru a realiza argumentarea putem să parcurgem următorii paşi:

 identificăm cei doi termeni istorici cheie (cele două aspecte istorice
fundamentale) despre care trebuie să vorbim în argumentaţia cerută;

în cazul a): autonomii locale şi constituirea statului medieval românesc şi în cazul b):
modernizarea statului şi proiecte politice din secolul XIX;

 definim fiecare dintre cei doi termeni şi oferim informaţii despre cele două probleme
istorice, pornind de la cunoştinţele dobândite în lecţiile studiate. Este bine să pornim de la
problema cea mai generală spre cazul particular pentru a nu face referire la amănunte
inutile.

în cazul a) menţionăm etapele procesul de întemeiere şi cum s-a realizat acesta (aspectul
general) şi apoi definim autonomiile locale şi dăm exemple de autonomii (cazul particular);
în cazul b) definim modernizarea (aspectul general), apoi menţionăm mai multe proiecte politice
şi ne alegem unul pentru a-l prezenta pe scurt(cazul particular);
  în final redactăm o frază argumentativă care dă răspunsul exact la problema cerută,
folosind conectorii cauză obişnuiţi: din cauză că, de aceea, pentru aceea şi conectorii
efect: aşadar, ca urmare.

în cazul a) din cauză că autonomiile locale au fost ….atunci ele au contribuit la întemeierea
statului;
în cazul b) din cauză că proiectul politic x a cuprins …. atunci el a avut un rol politic în
modernizarea statului.

Atenţie!!!! Pentru a uşura redactarea şi lectura textului, totul trebuie scris în fraze cât mai
scurte. Fiecărei probleme istorice abordate trebuie să-i acordăm una sau mai multe fraze.
Nu vă grăbiţi să scrieţi totul într-un singur enunţ pentru că aceasta este calea cea mai
sigură spre eşec! Corectorii nu o să înţeleagă ce aţi vrut să spuneţi dacă aglomeraţi
informaţii şi argumente de-a valma.

Exerciţii rezolvate:
Argumentările următoare sunt foarte lungi deoarece folosesc mai multe fapte istorice relevante,
şi nu doar unul, aşa cum se cere. Am optat pentru a oferi mai multe informaţii pentru ca voi să
puteţi înţelege mai bine cum să folosiţi diverse informaţii în argumentare şi apoi să le selectaţi
doar pe cele pe care le reţineţi mai uşor.

De reţinut!!! Argumentarea se punctează astfel: 1punct pentru pertinenţa argumentării, 2

puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric, 1 punct pentru utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitate (din cauză că, deoarece etc. ) şi concluzie (atunci, de aceea etc.)

1. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale
au contribuit la constituirea statului în spaţiul medieval românesc.

R, varianta 1: Statele medievale româneşti s-au constituit în mai multe etape: într-o primă
etapă se întemeiază autonomii locale, cnezate şi voievodate, în a doua etapă cnezatele şi
voievodatele se unesc într-un singur stat, în etapa următoare se formează principalele instituţii
politice.

Izvoarele istorice arată că, în teritoriul locuit de români, pentru mai multe secole,
organizarea politică înainte de întemeierea statului a fost aceea a unor autonomii
locale numite cnezate şi voievodate, create prin unire mai multor sate. Spre exemplu, primele
autonomii atestate documentar sunt cele din Transilvania din secolul IX, voievodatele lui Gelu,
Glad şi Menumorut (menţionate în Cronica lui Anonymus). În Ţara Românească primele
autonomii sunt atestate abia în secolul XIII, în Diploma Cavalerilor Ioaniţi (1247): voievodatele
lui Litovoi şi Seneslau, cnezatele lui Ioan şi Farcaş şi Ţara Severinului. În Moldova nu
cunoaştem numele unor astfel de autonomii, dar tradiţia populară menţionează existenţa
unor ţări, câmpuri sau codri.

Întemeierea statului Ţara Românească s-a realizat pe la 1310, de către Basarab I, prin unificare
unor autonomii locale de felul celor menţionate în documentele din secolul XIII. În Moldova,
autonomiile au fost unite de Dragoş şi apoi Bogdan în perioada 1350-1364. Ţara Românească şi
Moldova s-au creat ca state vasale Ungariei, apoi şi-au obţinut independenţa. În Transilvania,
autonomiile locale au fost cucerite treptat de statul maghiar în secolele XI-XIII şi nu au reuşit să
formeze un stat independent, dar au format un teritoriu autonom în cadrul regatului Ungariei,
numit chiar voievodat. (1p pertinenţa argumentării + 2p. faptul istoric relevant)
Din cauză că principala formă de organizare politică a românilor înainte de întemeierea statelor
a fost aceea a autonomiilor locale, cnezate şi voievodate, iar întemeierea statului s-a realizat prin
unificare teritoriilor locuite de români pe un spaţiu foarte întins (la est de Carpaţi, la sud de
Carpaţi sau în interiorul arcului Carpaţilor), atunci autonomiile locale au un rol foarte important
în constituirea statului medieval românesc. (1p. conectorii cauzalităţii)