GHID DE REZOLVARE A EXERCIȚIILOR

BAC ISTORIE- 2020

Subiectul I
1. Citiți cu atenție sursa indicată în enunț și extrageți răspunsul exact ca în text.
Ex: Numiți un domnitor precizat în sursa B
R: Domnitorul precizat în sursa B este Șerban Cantacuzino.

2. Și în acest caz, răspunsul va fi preluat direct din text, cu ghilimele.

Ex: Precizați, din sursa A, o informație referitoare la boieri.
R: „Boierii români au dat dovadă de o solidaritate remarcabilă și au combătut această
competiție pentru pământ și funcții.”

3. La acest exercițiu este important să fiți atenți să extrageți informația care se regăsește în
AMBELE texte, dacă enunțul este formulat așa.
Ex: Menționați cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B
R: Cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B sunt Moldova și
Țara Românească.

4. La acest exercițiu se va scrie doar litera textului corect

Ex: Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnul
instaurează un regim autoritar.
R: Sursa care susține că domnul instaurează un regim autoritar este sursa A.

5. În cazul acestui exercițiu se va prelua informația direct din text, cu ghilimele, menționând
în cazul fiecărei fraze ce reprezintă. Este important să aveți în vedere și elemente de
cauzalitate, care v-ar putea ajuta în identificarea răspunsului, precum: astfel, așadar, drept
urmare, ca o consecință, prin urmare, etc.
Ex: Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
R: cauza: „doar Imperiul Otoman oferea Țării Românești cea mai bună garanție a
existenței sale ca stat de sine stătător”
efect: „Drept urmare, s-a folosit de grupurile de interese ale sultanului pentru a-și
menține integritatea teritorială și, nu mai puțin important, pentru a-și asigura propriul
mandat.”
 ! De reținut: Până în acest punct, exercițiile se rezolvă doar pe baza textului, dar
este de preferat să fiți foarte atenți și să citiți textele de mai multe ori, dar și
enunțurile. Dacă observați, în mare parte din cazuri, jumătate din răspuns este
preluat chiar din întrebare, deci puteți să vă folosiți și de acest mic truc.
 6. La punctul 6 trebuie să apelăm la cunoștințele noastre și să oferim alte informații
referitoare la perioadele menționate în sursă. Este recomandat ca faptele sau fapta
istorică(în funcție de cerință), să fie detaliate în aproximativ 8 rânduri, ca punctajul
obținut să fie unul maxim:
Ex: Prezentați alte două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în relațiile
internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității, în afara celor la
care se referă sursele A și B.
R: Consultați capitolul care face referire la relațiile internaționale la începutul Evului
Mediu și detaliați două evenimente. Ex: Bătălia de la Stănilești, Pacea de la Lutk

7. La acest punct se va detalia cerința în câteva rânduri(5-8), pentru un punctaj complet, tot
pe baza cunoștințelor asimilate.
Ex: Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul
secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea.
R: Detaliați o instituție precum: Domnia, Biserica, Sfatul Domnesc.

 !De reținut: Încercați să folosiți un limbaj cât mai academic, cu termeni istorici,
pentru că punctajul este alcătuit și din elemente ce țin de exprimare.

Subiectul II

Primele 5 cerințe din Subiectul al II-lea se rezolvă doar pe baza textului oferit suport. Ele
se vor rezolva doar după ce s-a citit cu mare atenție textul, de cel puțin două ori. Este
recomandat să se ofere un răspuns enunțat, nu doar să fie înșiruite răspunsurile.

1. Ex: Numiți un spațiu istoric, precizat în sursa dată.

R: Spațiul istoric precizat în sursa dată este x (unde x este spațiul istoric)

2. Ex: Precizați secolul la care se referă sursa dată.

R: Secolul la care se referă sursa dată este y (unde y este secolul)

3. Ex: Menționați domnitorul român și un eveniment desfășurat în anul 1859, la care se

referă sursa dată.
R: Domnitorul român la care se referă sursa dată este z (unde z este domnitorul
român), iar un eveniment desfășurat în anul 1859, la care se referă sursa dată este „a”
(unde a este evenimentul desfășurat în anul 1859).
 !De reținut: unde este posibil, este recomandat să se răspundă cu un citat din
text.
4. Ex: Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la instituțiile formate în
1862.
R:Două informații referitoare la instituțiile formate în 1862 sunt : „b” și „c” (unde b și
c sunt informațiile referitoare la instituțiile formate în 1862).
 De reținut: se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect, dar este
recomandat să se răspundă cu un citat din text acolo unde este posibil, deci
informația să fie redată între ghilimele.

5. Exercițiul acesta este unul destul de asemănător cu punctul B, subiectul I din proba
de Limba și Literatura Română. Astfel, este recomandat să urmăriți o anumită
structură în redactarea acestei cerințe. Astfel, dacă se folosesc formulele standard
pentru exprimarea opiniei (consider că, în opinia mea, astfel, așadar, pe baza celor
spuse mai sus etc.). Per total, rezolvarea punctului 5 ar trebui să arate în felul următor:
!De reținut: rezolvarea de față se efectuează pe modelul de subiect referitor
anului școlar în curs.
Ex: Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Convenția din
1858, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
R: În opinia mea, Convenția din 1859 a provocat o serie de consecințe pe plan politic
pentru Principatele Române. Astfel, un argument care-mi susține punctul de vedere
este faptul că „numărul de alegători era restrâns la câteva mii de oameni...”. De
asemenea, un alt argument care să sprijine ideea că evenimentele ulterioare
Convenției din 1859 au provocat o serie de consecințe pe plan politic pentru
Principatele Române este faptul că „în cele două Principate s-a creat o complicată
situație politică internă... .”. Așadar, pe baza celor spuse mai sus, consider că
schimbările apărute ca rezultatul al Convenției din 1859 au provocat o serie de
consecințe pe plan politic pentru Principatele Române.

!De reținut: Aceasta este una dintre variantele de rezolvare, dar este acceptat și
modelul în care opinia este redactata separat de citate, în 4-5 rânduri, și cele
două citate sunt redate cu ghilimele dedesubt. Oricare dintre cele două metode
este acceptată.

6. La această cerință este foarte importantă folosirea conectorilor care exprimă

cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (astfel, așadar). Cerința cu numărul
6 se bazează pe cunoștințele voastre anterioare, nemaiavând legătură cu sursa oferită.
Pentru o rezolvare care să vă ofere toate cele 4 puncte, trebuie mai întâi să identificați
faptul istoric relevant. !De reținut, vom folosi tot modelul de subiect referitor anului
școlar în curs. Astfel, este recomandat să notați toate proiectele politice anterioare
anului 1859 și să găsiți cel puțin 2 lucruri pe care românii le cereau în aceste proiecte
politice.
Ex: Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect
politic, elaborat anterior evenimentelor la care se referă sursa dată, a contribuit la
 constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
R: Consider că, Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din anul 1857/ oricare dintre proiectele
politice apărute ca urmare a revoluției de la 1848 etc., au contribuit la constituirea
statului român modern . Astfel, deoarece în proiectul politic s-a afirmat/susținut x, s-
a putut pava drumul spre constituirea statului român modern atunci în momentul y.
Așadar, sunt de părere că Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din anul 1857/ oricare dintre
proiectele politice apărute ca urmare a revoluției de la 1848 etc. au contribuit la
constituirea statului român modern.

!De reținut: Acest exercițiu nu are o structură foarte standard, fiindcă depinde
mult de enunțul cerinței, însă ce este important de notat este utilizarea
conectorilor de cauzalitate și pentru concluzie.

Subiectul III
Ultimul subiect este unul mai complex, fiind bazat doar pe cunoștințele dobândite de voi,
care necesită un nivel de concentrare mai mare și un timp de lucru direct proporțional. O
abordare coerentă și cu continuitate este un element esențial, precum și atenția asupra
următoarelor aspecte:
1. Încercați ca eseul vostru să nu depășească cele 2 pagini, pentru că riscați să fiți
depunctați. Țineți cont, însă, și de dimensiunile propriului scris.
2. Folosiți un limbaj istoric și terminologie cât mai specifică subiectului abordat.
3. Citiți cu atenție întreaga cerință de mai multe ori.
4. Deși în general liniuțele eseului respectă ordinea cronologică, aveți grijă la acest aspect și
rezolvați cerințele ÎN ORDINE CRONOLOGICĂ.
5. Ar fi indicat ca fiecare liniuță să aibă propriul paragraf dacă presupune un răspuns mai
amplu.
6. În funcție de verbul folosit în cadrul enunțului vă puteți da seama și cât de detaliat trebuie
să fie, ex: menționați, precizați-dați simplu răspunsul, prezentați-trebuie detaliat în minim
5 rânduri. Totuși, este indicat ca relatarea evenimentelor să fie cât mai detaliată, atâta
timp cât nu depășiți cele două pagini.
7. Fiți foarte atenți la secolul care vă este indicat și luați în calcul toate evenimentele
relevante ale acelui secol, iar mai apoi oferiți cel mai potrivit răspuns.
8. Nu dați mai multe răspunsuri decât este cazul, întrucât nu veți fi punctați în plus.
9. Formulați minim 3-4 rânduri pentru introducere și 3-4 rânduri pentru concluzia eseului,
deoarece este punctată și structura, iar aceste elemente trebuie să facă parte din eseu.
10. Încercați pe cât posibil să argumentați cu fapte istorice relevante atunci când vi se cere
acest lucru.
11. În formularea punctului de vedere, dar și în redactarea eseului, este foarte important să
folosiți conectori de cauzalitate și concluzie.
12. În cazul eventualelor greșeli, tăiați rândurile/cuvântul cu o singură linie.