Rolul legilor fundamentale in modernizarea statului roman in a doua jumatate a secolului XIX-prima jumatate a secolului XX Dupa formarea sa,

prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza la 5 ianuarie la Iasi si 2 ianuarie la !ucuresti in anul "#5$, statul modern roman a parcurs pana la %area &nire o importanta etapa de consolidare in toate domeniile de acti'itate( ) etapa importanta in consolidarea sa o reprezinta adoptarea primei legi fundamentale, Constitutia din anul "#**, considerata primul act de independenta care nu tinea cont de suzeranitarea otomana si garantia %arilor +uteri( Doi dintre cei mai importanti factori care au contribuit la aparitia legilor fundamentale romanesti , in speta in cazul nostru fiind 'orba de Constitutia anului "#**, au fost presiunile exercitate de Austria si ,urcia, dupa abdicarea fortata a lui Cuza pentru dezmembrarea &nirii si aducerii lui Carol in Romania, la "- mai "#**( Inspirata dupa model belgian, Constitutia din "#** a contribuit la modernizarea statului roman prin principiile democratice pe care le cuprindea( Astfel, doua dintre aceste principii au fost separarea puterilor in stat si drepturile si libertatile cetatenesti, care confirmau existenta in Romania a unui regim democratic( In ceea ce pri'este separarea puterilor in stat, dupa modelul luministilor francezi, aceasta era organizata in putere executi'a, reprezentata de rege, ajutat de un gu'ern a carui prim-ministrii si ministrii erau desemnati de rege, puterea legislati'a re'enea unui +arlament bicameral, format dintr-o camera superioara . /enat si o camera reprezentati'a . Camera Deputatilor , care incepea cu 0%esajul tronului1, fiecare sesiune parlamentara a'ea dreptul de legiferare si interpelare, iar puterea judecatoreasca apartinea instantelor de judecata, reprezentata la cel mai inalt ni'el de Inalta Curte de 2ustitie si Casatie( Cel de-al doilea principiu se referea la o serie de drepturi si libertati precum libertatea persoanei, exprimarii,tiparului,dreptul de a participa la 'iata politica, insa in functie de cens, dreptul la in'atatura3 este 'orba de scoala primara, indeosebi libertatea gandirii si a constiintei( Desi a a'ut ca model Constitutia !elgiei, Constitutia romana din anul "#** a mai fost inspirata si din proiectele constitutionale care au marcat 'iata politica a statelor romanesti extracarpatice,pana in anul "#**( Doua dintre cele mai importante 0proiecte constitutionale1 care au stat la baza acestei Constitutii au fost regulamentele organice, puse in aplicare in anul "#4" in ,ara Romaneasca si "#42 in %oldo'a si 0/tatutul Dez'oltator al Con'entiei de la +aris1 din 2 mai "#* ( Din punctul meu de 'edere, asa cum deja am demonstrat, legile fundamentale joaca un rol important in stabilitatea politica si modernizarea unui stat( &n argument in acest sens il reprezinta ceea ce s-a intamplat dupa anul "$"#, cand conform promisiunilor regelui 5erdinand I, prin adoptarea 'otului uni'ersal pentru toate persoanele de la 'arsta de 2" de ani in sus cu exceptia femeilor, militarilor si magistratilor, Romania a renuntat la 'otul cenzitar, iar un al doilea argument il reprezinta aplicarea celei mai moderne reforme grare din /-6 6uropei din anul "$2", prin care se desfinteaza %area prorpietate mosiereasca( Aceste noi legi coroborate cu realizarea %arii &niri, au impus adoptarea in anul "$24 a unei noi Constitutii care instaura un regim democratic liberal( In concluzie, din ceea ce am relatat se poate deduce faptul ca, in a doua jumatate a secolului XIX, prima jumatate a secolului XX, legile fundamentale au a'ut cel mai important rol in stabilirea statutului nostru politico-juridic si anume acela de stat su'eran, modern, a carui teritoriu era intangibil(