Întrebări recapitulative

Criterii de evaluare pentru pregătire examenului de bacalaureat

Pentru nota 7
1. Menţionaţi principalele proiecte de reformă din secolele XVIII-XIX şi prezentaţi trei prevederi ale fiecăruia. 
2. Prezentaţi principalele acţiuni politice (fapte istorice) din secolele XVIII, XIX şi XX care au dus la realizarea statului
român modern.
3. Prezentaţi câte două-trei prevederi ale documentelor juridice internaţionale care au contribuit la modernizarea în
spaţiul românesc.
4. Prezentaţi un eveniment internaţional care a influenţat constituirea statului român modern în secolul XIX.
5. Prezentaţi două acţiuni prin care statul român se afirmă pe plan internaţional la începutul secolului XX.
6. Prezentaţi războiul de independenţă din 1877-1878, precizând: contextul internaţional favorabil, contextul
proclamării independenţei, o luptă de la sudul Dunării, consecinţa participării la acest război.
7. Prezentaţi participarea României la Primul război mondial, precizând: taberele militare care se confruntau,
acţiunea diplomatică a României anterioară intrării în război, două evenimente din 1916 şi două din 1917, cauza
încheierii păcii separate de la Buftea-Bucureşti, o consecinţă a participării României la acest război.
8. Prezentaţi Marea Unire din 1918, precizând, pentru fiecare provincie unită, contextul favorabil unirii, proclamarea
autonomiei, proclamarea unirii. 
9. Menţionaţi  o acţiune politică prin care s-a înfăptuit Unirea din 1918.
10. Prezentaţi un fapt istoric prin care s-a realizat România Mare.
11. Prezentaţi constituţia din 1866: contextul elaborării, trei principii, atribuţiile Parlamentului, guvernului şi regelui,
drepturi cetăţeneşti, sistemul de vot, o asemănare şi o deosebire faţă de constituţia din 1923.
 
Întrebare de sinteză: 
12. Menţionaţi, în ordine cronologică, cele mai importante reforme şi proiecte de reformă din secolele XVIII-XX.
 
Pentru nota 9.
13. Argumentaţi prin câte un fapt istoric relevant afirmaţiile: a) unele proiecte politice româneşti din secolul al XIX-lea
au vizat formarea statului modern; b) unele reforme din secolele XVIII-XX au contribuit la formarea statului român
modern; c) Unirea din 1918 a contribuit la desăvârşirea statului român modern.
14. Prezentaţi asemănări şi deosebiri între a) proiectele politice din secolul XIX b) activitatea reformatoare a şefilor de
stat din secolele XVIII-XX.
 
Pentru nota 10.
15. Realizaţi introduceri, concluzii şi enunţuri de trecere de la o problemă la alta în cazul unui eseu  (vezi mai jos).
16. Formulaţi puncte de vedere referitoare la: a) evoluţia statului român modern, b) contribuţia proiectelor politice la
făurirea statului român modern, c) rolul statului modern în istoria românilor, şi susţineţi-le printr-un argument istoric.

Eseuri
Statul Român modern de la proiect politic la realizarea României Mari
Varianta 1
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern de la proiect politic la România Mare,
având în vedere:
- precizarea secolului în care s-a realizat statul român modern;
- prezentarea unei acţiuni politice care a contribuit la realizarea statului român modern;
- menţionarea unei cauze care a dus la formarea României Mari;
- menţionarea a două acţiuni politice, prin care s-a înfăptuit România Mare şi a unei consecinţe a acestui fapt istoric;
- formularea unui punct de vedere cu privire la evoluţia statului român modern şi susţinerea acestuia printr-un
argument istoric.
 
Varianta 2
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiecte politice româneşti şi realizarea lor, având în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în secolele al XVIII-lea - al XIX-lea şi
menţionarea a două idei susţinute de acesta;
- prezentarea unui fapt istoric, din secolul al XX-lea, care a contribuit la formarea României Mari şi menţionarea a
două consecinţe ale constituirii României Mari;
- formularea unui punct de vedere referitor la contribuţia proiectelor politice la făurirea statului român modern şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
 
Varianta 3
Elaboraţi, în aproximativ două pagini un eseu despre statul român modern, având în vedere:
- prezentarea unei acţiuni desfăşurate în secolul al XIX-lea, pe plan intern, care a dus la realizarea statului român
modern şi menţionarea unei consecinţe a acestei acţiuni;
- menţionarea a două fapte istorice care ilustrează raporturile statului român modern cu marile puteri din Europa şi a
unei consecinţe, din secolul al XIX-lea, a unuia dintre aceste fapte;
- precizarea unei acţiuni, de la începutul secolului al XX-lea, la care participă statul român modern;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia statului român modern şi susţinerea acestuia printr-un
argument istoric.
 
Varianta 4
Elaboraţi, în aproximativ, două pagini, un eseu despre proiectele politice româneşti din epoca modernă, având în
vedere:
- precizarea unui secol în care au fost elaborate proiecte politice în spaţiul românesc;
- menţionarea a două proiecte politice elaborate în spaţiul românesc şi prezentarea unui fapt istoric, care reflectă
aplicarea, în plan intern, a uneia dintre ideile promovate de proiectele politice din epocă;
- menţionarea a două acţiuni desfăşurate de România, pe plan extern, în epoca modernă;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanţa proiectelor politice în evoluţia statului român în epoca
modernă şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
 
Varianta 5
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia statului român, în secolele  XIX- XX, având în vedere:
- precizarea unui eveniment internaţional care a influenţat constituirea statului român modern, în secolul al XIX-lea;
- prezentarea unui eveniment internaţional care permite afirmarea României în relaţiile internaţionale ale secolului al
XIX-lea şi menţionarea unei consecinţe, pentru spaţiul românesc, a acestui eveniment;
- menţionarea unui eveniment din secolul al XX-lea care favorizează realizarea României Mari şi a două acţiuni prin
care românii îşi îndeplinesc obiectivul naţional;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia statului român, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.
 
Varianta 6
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre realizarea statului român modern în secolul al XIX-lea, având
în vedere:
- menţionarea a două evenimente politice internaţionale care favorizează realizarea statului român modern;
- prezentarea unei acţiuni realizate de români pentru constituirea statului român modern şi menţionarea a două
acţiuni, pe plan intern, prin care se consolidează statul creat;
- precizarea unui eveniment internaţional în care se afirmă statul român modern, în secolul al XIX-lea;
- formularea unui punct de vedere cu privire la rolul statului român modern în istoria românilor şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric.
 
Varianta 7
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiecte de realizare a statului român modern, având în
vedere:
- precizarea unui secol în care românii elaborează proiecte de realizare a statului român modern;
- menţionarea a două proiecte de realizare a statului român modern şi a două prevederi asemănătoare înscrise în
acestea;
- prezentarea unei acţiuni prin care se constituie sau se consolidează statul român modern;
- formularea unui punct de vedere cu privire la rolul statului român modern în istoria românilor şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric.
 
Varianta 8 
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre realizarea statului român modern şi afirmarea lui pe plan
internaţional, având în vedere:
- precizarea unui fapt istoric internaţional care a contribuit la realizarea statului român modern şi prezentarea unei
consecinţe a acestuia pentru statul român, în secolul al XIX-lea;
- menţionarea a două acţiuni prin care statul român modern se afirmă, pe plan internaţional, la începutul secolului al
XX-lea şi a câte unei consecinţe interne a fiecăreia dintre acestea;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanţa constituirii statului român modern şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric.
 

Surse istorice

Statul român modern de la proiect politic la realizarea

României Mari
 

I. Tudor Vladimirescu

A. 1. Domnul Ţării să nu aducă cu înălţimea sa aicea în ţară mai mulţi boieri greci decât patru, adică un postelnic
mare şi un cămăraş şi un portar şi un grămatic mare.

2. Toate scaunele arhiereşti şi toate mănăstirile Ţării să fie apărate cu totul de către călugări greci, rămâind pe sama
Ţării, precum este legat şi precum să coprinde în hatişeriful răposatului întru fericire împăratul sultan Selim din anul
1802.

3. Din şase dăjdii, care s-au întocmit de către măria sa domnul Caragea, două să lipsească cu totul, iar patru să
rămâie după aceiaşi legătură socotindu-se pe trei luni, una.

4. Toate câte s-au întocmit şi s-au făcut de către răposat întru fericire domnul Alexandru Şuţu să strice cu totul şi să
rămâie toţi streinii şi toate cumpăniile precum s-au întocmit de către măria sa domnul Caragea. […]

7. Toate dregătoriile Ţării, atât cele politiceşti, cât şi cele bisericeşti, de la cea mare până la cea mai mică, să nu să
mai orânduiască prin dare de bani, pentru ca să poată lipsi jafurile din ţară. Asemenea şi toate dările preoţeşti să
scază, după cuviinţă. Şi preoţi cu dare de bani să nu mai facă, ci numai care va fi destoinic şi unde face trebuinţă.
[…]

8. Caftane cu bani să înceteze cu totul de a să mai face, ci numai după slujbă. […]

17. Prăvilniceasca Condică a domnului Caragea să lipsească cu totul, nefiind făcută cu voinţa a tot norodul; iar a
domnului Ipsilant să rămâie bună şi să urmeze.

26. Caleştile poleite cu aur sau argint şi işlicele cele mari să lipsească cu totul, afară numai familia domnească să
aibă slobozenie a purta. […]

                                                                                      (Cererile norodului românesc, 17 ianuarie 1821)

B. […] Fraţilor lăcuitori ai Ţării Româneşti, veri de ce neam veţi fi!

Nici o pravilă nu opreşte pe om de a întâmpina răul cu rău! Şarpele, când îţi iasă înainte, dai cu ciomagul de-l loveşti,
ca să-ţi aperi viaţa, care mai de multe ori nu să primejduieşte din muşcarea lui!

Dar pre bălaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre zic, atât cele bisăriceşti, cât şi cele politiceşti, până când să-i
suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi?
Daca răul nu este primit lui Dumnezeu, stricătorii făcătorilor de rău bun lucru fac înaintea lui Dumnezeu! Că bun este
Dumnezeu şi ca să ne asemănăm lui trebuie să facem bine! Iar acesta nu se face până nu să strică răul. Până nu
vine iarna, primăvară nu se face!

Au vrut Dumnezeu să se facă lumină? Aceia s-au făcut, după ce au lipsit întunericul!

Vechilul lui Dumnezeu, prea puternicul nostru împărat [sultanul], voieşte ca noi, ca nişte credincioşi ai lui, să trăim
bine. Dar nu ne lasă răul, ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!

Veniţi dar, fraţilor, cu toţii, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! Şi să se aleagă din căpeteniile noastre
cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noştri şi cu noi dimpreună vor lucra binele, ca să le fie şi lor bine, precum ne
sunt făgăduiţi!

Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți avea arme, cu furci de
fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află adunarea cea orânduită pentru binele și folosul
a toată țara. Şi ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Că ne
ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au uscat.

Şi iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod [...], ca să să atingă macar de un graunți, de binele sau de casa
vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai binele și averile cele rău agonisite ale
tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu vor urma nouă – precum sunt făgăduiți – numai al acelora să să ia
pentru folosul de obște!

                                                                                               (Proclamaţia de la Padeş, 23 ianuarie 1821)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi un domnitor menţionat în sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.

3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia poporul trebuie să se ridice la
luptă împotriva celor care îl nedreptăţesc. Selectaţi trei afirmaţii din sursa dată în acest sens.

4. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa A.

5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B.

6. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la rolul organizării politice şi administrative trecute în
funcţionarea unei noi societăţi, folosind două informaţii selectate din sursă.

7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la caracterul revoluţionar al Cererilor, folosind două
informaţii selectate din sursă.

8. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la organizarea Adunării norodului, folosind două informaţii
selectate din sursă.

9. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la: organizarea politică, viaţa economică, respectiv viaţa socială.

10. Menţionaţi din sursa B două informaţii referitoare la protejarea unor membrii ai societăţii de acţiunile de pedepsire
ale revoluţionarilor care se alătură Adunării norodului.

 
II. Revoluţiile de la 1848

A.

1. Independinţa administrativă şi legislativă a popolului român, pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad V, şi
neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.

2. Egalitatea drepturilor politice.

3. Contribuţie generală.

4. Adunanţă generală compusă de reprezentanţi ai tutulor stărilor societăţii.

5. Domnul responsabil ales pe căte cinci ani şi căutat în toate stările societăţii. […]

7. Responsabilitatea miniştrilor şi a tutulor funcţionarilor în funcţia ce ocupă.

8. Libertate absolută a tiparului. […]

10. Dreptul fiecăruia judeţ de a-şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul Popolului întreg de a-şi alege
Domnul.

11. Guardie naţională.

12. Emancipaţia mănăstirilor închinate.

13. Emancipaţia clăcaşilor ce se fac proprietari prin despăgubire.

14. Desrobirea ţiganilor prin despăgubire.

16. Instrucţie egală şi întreagă pentru tot Românul de amândouă secsele.

17. Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au foncţii.

18. Desfiiţarea, pedepsei degrădătoare cu bătaia.

19. Desfiinţarea, atât în faptă, cât şi în vorbă, a pedepsei cu moarte.

20. Aşezăminte penitenţiare unde să se spele cei criminali de păcatele lor şi să easă îmbunătăţiţi.

21. Emancipaţia Izraeliţilor şi drepturi politice pentru ori-ce compatrioţi de altă credinţă.

22. Convocare în dată a unei adunanţe generale estraordinare constituante, alese spre a representa toate interesele
sau meseriile naţiei, care va fi datoare a face constituţia ţărei pe temeiul acestor 21 articole decretate de Popolul
român.

                                                                                                                       (Proclamaţia de la Islaz, 9 iunie 1848)

B.

1. Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său și fără nici o răstălmăcire. […]

3. Siguranța personală, adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor și în urmarea unei hotărâri
judecătorești. Fieştecare arestat să fie înfățișat în vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competinte.
4. Grabnica îmbunătățire a stării locuitorilor săteni, atât în relația lor cu proprietarii moșiilor, cât și în acelea cu
cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor* sub numirea de plată și celelalte. […]

8. Reforma școalelor pe o temelie largă și națională spre răspândirea luminărilor în tot poporul.

10. Ridicarea pedepselor trupești înjositoare caracterului de miliție națională, îmbunătățirea hranei sale și mai ales
dreapta înaintire în ranguri după merituri personale.

12. Miniștrii să aibă deplină libertate pravilicească** în lucrările lor, pentru ca să poarte toată răspunderea acestor
lucrări.

14. Îmbunătățirea portului Galații, ca cel mai mare canal al înfloririi comerțului și agriculturii țării.

21. Liberarea tuturor arestuiților în pricini politice atât civile, cât și militare; reîntoarcerea driturilor politice

23. Toți amploiații*** să fie răspunzători pentru faptele lor în lucrărilre slujbelor.

29. Seanțele [şedinţele] Obșteștii Adunări să fie publice. Ținerea rânduielii în sânul ei să atârne de însăși adunarea,
iar nu de vornicia de aprozi****, potrivit Regulamentului.

32. Chipul ce s-a întrebuințat la alegerile deputaților fiind împotriva legilor și, în urmare, și Obșteasca Adunare de
astăzi fiind rodul acestui chip, nu insuflă nici o încredere obștei, deci această adunare să se desființeze și îndată să
se înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurire asupra alegătorilor din partea Cârmuirii, pentru ca acea Cameră să
fie adevărată reprezentație a nației și adevărată închezășluire fericirii patriei.

34. Ridicarea censurei în privirea tuturor trebilor și a intereselor dinlăuntrul țării.

35. Informare grabnică a unei garde cetățenești prin toate târgurile țării alcătuită atât de români, cât și de străini
proprietari.

*beilic = muncă gratuită în favoarea boierilor; **pravilicesc = legal (arh. pravilă = lege);

***amploiat = funcţionar (din fr. employe = angajat), **** aprod = funcţionar care introduce publicul într-o instituţie.

                                                                                    (Petiţiunea – Proclamaţiune, Iaşi, 27 martie 1848)

C.

1. Naţiunea română pretinde să aibă reprezentanţii săi în dieta ţării în număr direct proporţional cu numărul său. Să
aibă dregători în administraţia ţării, în funcţii judecătoreşti şi în armată în aceeaşi proporţie.

2. Naţiunea română pretinde ca biserica română, fără deosebire de confesiune, să fie şi să rămână liberă,
independentă de la orice altă biserică, egală în drepturi şi foloase cu celelalte biserici din Transilvania. Ea cere
restabilirea mitropoliei române şi a sinodului general anual după vechiul drept […]

3. Naţiunea română cere […] desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire din partea ţăranilor iobagi […]

7. Naţiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie şi de a tipări fără nicio cenzură […]

8. Naţiunea română cere asigurarea libertăţii personale; nimeni să nu se poată prinde [să nu poată fi arestat] sub
vreun pretest politic. Cu acestea dinpreună cere libertatea adunărilor […]

10. Naţiunea română cere înarmarea poporului sau gardă naţională […] Miliţia română să aibă ofiţerii ei români.
13. Naţiunea română cere înfiinţarea şcoalelor române la toate satele şi oraşele, a gimnasiilor române, a institutelor
militare şi tehnice şi a seminarelor preoţeşti, precum şi a unei universităţi române dotate din casa statului […]

14. Naţiunea română pretinde purtarea comună a sarcinilor publice după starea şi averea fiecăruia şi ştergerea
privilegiilor.

15. Naţiunea română pofteşte ca să se facă o Constituţie nouă pentru Transilvania printr-o adunare constituentă din
naţiunea ţării, care Constituţiune să se întemeieze pe principiile dreptăţii, libertăţii, egalităţii şi fraternităţii. […]

16. Naţiunea română cere ca conlocuitoarele naţiuni nicidecum să nu ia la dezbatere cauza uniunii Transilvaniei cu
Ungaria, până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi organizată cu vot deliberativ şi decisiv,
reprezentată în Camera legislativă […]

                                                                                                       (Petiţiunea naţională, Blaj, 3 mai 1848)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi un act legislativ menţionat în sursa B.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa A.

3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia şeful statului trebuie ales pe o
perioadă limitată de timp.

4. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B.

5. Menţionaţi o revendicare pe care o regăsiţi atât în sursa A, cât şi în sursele B şi C.

6. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine ca desfiinţarea iobăgiei să se facă fără despăgubirea
proprietarilor de pământ din partea ţăranilor.

7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la organizarea vieţii politice, folosind două informaţii
selectate din sursă.

8. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la organizarea vieţii politice, folosind două informaţii
selectate din sursă.

9. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la organizarea vieţii politice, folosind două informaţii
selectate din sursă.

10. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

11. Menţionaţi din sursa B trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti; menţionaţi una pe care o
regăsiţi şi în sursa A.

12. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti; menţionaţi una pe care o
regăsiţi şi în sursa A.

13. Menţionaţi câte două revendicări sociale din sursele A, B, respectiv C.

14. Menţionaţi câte o revendicare culturală din sursele A, B, respectiv C.

15. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine dezrobirea ţiganilor.

16. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine respectarea Regulamentului Organic.

Îndrumare!!!! Pentru a răspunde mai uşor la aceste întrebări completaţi tabelul următor:

Petiţia –Proclamaţie
Revendicări Proclamaţia de la Islaz Petiţia naţională (Blaj)
(Iaşi)
politice      
sociale      
naţionale      
culturale      
drepturi şi libertăţi      

III. Constituţiile României   

A.

Art. 1 Principatele Moldovei şi Valahiei, constituie de acum înainte sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei
şi Valahiei“, rămân sub suzeranitatea M.S. Sultanul. Principatele se vor administra liber şi în afară de orice amestec
al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suzerană. […]

Art. 6 Legile prezentând un interes special pentru fiecare principat vor fi pregătite de către hospodar* şi votate de
către adunare. Legile prezentând un interes comun pentru ambele principate vor fi pregătite de către comisia centrală
şi supuse votării adunărilor de către hospodari.

Art. 8 Principatele vor plăti curţii suzerane un tribut anual al cărui total rămâne fixat la suma de 1 500 000 de piaştri
pentru Moldova şi 2 500 000 de piaştri pentru Valahia. […]

Art. 27 Comisia Centrală îşi va avea sediul la Focşani. Ea va fi compusă din 16 membri, 8 moldoveni şi 8 valahi, 4 vor
fi aleşi de către fiecare hospodar dintre membrii adunării ori dintre persoanele care au îndeplinit funcţii înalte în stat şi
4 de către fiecare adunare din sânul ei.

Art. 33 […] Comisia Centrală va pregăti legile de interes general comune ambelor principate, şi va propune aceste
legi, prin mijlocirea hospodarilor, la dezbaterile adunărilor.

Art. 34 Sunt considerate legi prezentând un interes general toate acelea care au ca obiect unitatea legislaţiei,
înfiinţarea, menţinerea sau îmbunătăţirea unirii vămilor, a poştelor, a telegrafului, fixarea valorii monetare şi
deosebitele materii de folos public comune ambelor principate. […]

Art. 46  Moldovenii şi valahii vor fi cu toţii egali în faţa impozitului şi vor fi în aceeaşi măsură admişi în slujbele publice
într-unul sau într-altul din principate. Libertatea lor individuală le va fi garantată. Nimeni nu va putea fi reţinut, arestat
sau urmărit decât conform legii. Nimeni nu va putea fi expropriat decât legal, din motive de interes public şi contra
unei despăgubiri. Moldovenii şi valahii de orice rit creştin se vor bucura deopotrivă de drepturile politice. [...] Toate
privilegiile, scutirile sau monopolurile de care se bucură încă unele clase, vor fi desfiinţate [...]

*hospodar (slav.) = domn

                (Convenţia de Pace de la Paris dintre Puterile garante privind Principatele Române, 1858)

B.

Art. 1 Principatele-Unite-Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumire de România.

Art. 2 Teritoriul României este nealienabil.

Art. 5 Românii se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea
întrunirilor.

Art. 10  Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toţi Românii sunt egali înaintea legii şi datori a contribui fără
deosebire la dările şi sarcinile publice.

Art. 13 Libertatea individuală este garantată.  Nimeni nu poate fi urmărit decât în cazurile prevăzute de legi şi după
formele prevăzute de ele. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat, decât în puterea unui mandat judecătoresc motivat, şi
care trebuie să-i fie comunicat la momentul arestării sau cel mult în 24 ore după arestare.

Art. 15 Domiciliul este neviolabil.  Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât în cazurile anume prevăzute de
lege şi potrivit formelor de ea prescrise.

Art. 17  Nici o lege nu poate înfiinţa pedeapsa confiscării averilor.

Art. 21 Libertatea conştiinţei este absolută. Libertatea tuturor cultelor este garantată, întrucât însă celebraţiunea lor
nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religia ortodoxă a Răsăritului este religia dominantă a
Statului român.

Art.  19 Proprietatea de orice natură, precum şi toate creanţele asupra Statului, sunt sacre şi neviolabile. Nimeni nu
poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, legalmente constatată şi după dreaptă şi prealabilă
despăgubire. Prin cauză de utilitate publică urmează a se înţelege numai comunicaţiunea şi salubritatea publică,
precum şi lucrările de apărarea ţării.

Art.  31 Toate puterile Statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţie şi după
principiile şi regulile aşezate în Constituţia de faţă.

                                                                                                             (Constituţia României, 1 iulie 1866)

C.

Art.  1 Regatul României este un Stat naţional unitar şi indivizibil.

Art.  2 Teritoriul României este nealienabil.

Art.  5 Românii, fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conştiinţei, de
libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaţie şi de toate libertăţile
şi drepturile stabilite prin legi.

Art.  17 Proprietatea de orice natură precum şi creanţele asupra Statului sunt garantate. (...)Nimeni nu poate fi
expropriat decât pentru cauză de utilitate publică şi după o dreaptă şi prealabilă despăgubire stabilită de justiţie. O
lege specială va determina cazurile de utilitate publică, procedura şi modul exproprierii. În afară de expropriere pentru
căile de comunicaţie, salubritate publică, apărarea ţării şi lucrări de interes militar, cultural şi acele impuse de
interesele generale directe ale Statului şi administraţiilor publice, celelalte cazuri de utilitate publică vor trebui să fie
stabilite prin legi votate cu majoritate de două treimi.
Art.  22  Libertatea conştiinţei este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protecţiune,
întrucât exerciţiul lor nu aduce o atingere ordinei publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare ale Statului.
Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. Biserică ortodoxă română fiind religia marei
majorităţi a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietatea faţă de celelalte
culte.

                                                                                                         (Constituţia României, 29 martie 1923)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi actul legislativ menţionat în sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.

3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia România este stat naţional
unitar.

4. Menţionaţi titlul oficial pe care îl poartă statul român în sursa A, respectiv în sursa B.

5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că statul român este plătitor de tribut.

6. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la elaborarea şi votarea legilor, folosind două informaţii
selectate din sursă.

7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, folosind două
informaţii selectate din sursă.

8. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la dreptul de proprietate, folosind două informaţii
selectate din sursă.

9. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti; precizaţi o informaţie în acest
sens pe care nu o regăsiţi în sursa B.

10. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la dreptul de proprietate. 

11. Menţionaţi definirea exproprierii în caz de utilitate publică din sursa B, respectiv din sursa C.

12. Precizaţi câte două informaţii referitoare la libertatea şi drepturile cultelor din sursa B, respectiv din sursa C.

13. Formulaţi, pe baza sursei C, o opinie cu privire la drepturile şi egalitatea cultelor folosind două informaţii selectate
din sursă.

14. Menţionaţi din sursa A o informaţie cu privire la dreptul de proprietate.

IV. Dreptul de vot

A.
Art. 58. Corpul electoral este împărţit  în fiecare judeţ, în patru colegiuri*.

Art. 59. Fac parte din întâiul colegiu acei care au venitul fonciar de 300 galbeni în sus.

Art. 60. Fac parte din al doilea colegiu, acei care au un venit fonciar de 300 galbeni în jos până la 100 inclusiv.

Art. 61. Fac parte din al treilea colegiu, al oraşelor, comercianţii si industrialii care plătesc către Stat o dare de 80 lei.
Sunt scutiţi de cens în acest colegiu, toate profesiunile liberale, ofiţerii în retragere, profesorii şi pensionarii Statului.

Art. 63. Fac parte din colegiul al patrulea toţi aceia care plătesc o dare către stat oricât de mică si care nu intră în
niciuna din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al doilea grad un deputat de district.

*pluralul pentru colegiu este astăzi corect în forma colegii.

                                                                                                                       (Constituţia României, 1 iulie 1866)

  B.

Art.  58 Corpul electoral este împărţit în fiecare judeţ în trei colegiuri.

Art. 59 Fac parte din colegiul întâi toţi acei care, întrunind celelalte condiţii cerute de lege, au un venit funciar rural
sau urban de cel puţin 1.200 lei.

Art.  60   Fac parte din colegiul al doilea toţi acei care, întrunind celelalte condiţii prevăzute de lege, au domiciliul şi
reşedinţa în oraşe şi plătesc către Stat o dare anuală directă, de orice natură, de cel puţin 20 de lei.

Sunt scutiţi de cens în acest colegiu: a) Profesiunile libere; b) Ofiţerii în retragere; c) Pensionarii Statului; d) Cei ce au
absolvit cel puţin învăţământul primar.

 Art.  61 Fac parte din colegiul al treilea toţi care nu sunt alegători în colegiul întâi şi al doilea şi plătesc o dare cât de
mică către Stat. Alegătorii acestui colegiu, care au venit funciar rural de la 300 lei în sus şi care ştiu citi şi scrie, pot să
voteze, după voinţa lor, sau direct pe deputat la oraşul de reşedinţă, sau indirect pe delegat în comunele lor,
împreună cu alegătorii fără ştiinţă de carte şi care nu au venitul cerut.

Votează asemenea direct, cu dispensă de cens:  a) Învăţătorii săteşti şi preoţii; b) Cei ce plătesc o arendă anuală de
cel puţin 1.000 lei. 50 alegători aleg un delegat.

                                                          (Constituţia României, 1 iulie 1866, Articole revizuite în 1884)

C.

Elementele democratice ale ţării ceruseră un singur colegiu, al ştiutorilor de carte. Multă agitaţie s-a făcut în jurul unei
astfel de idei cu prilejul revizuirii Constituţiei din 1884. De aceea s-au şi despărţit C. A. Rosetti şi I. C. Brătianu, cel
de-al doilea nevoind să-l urmeze pe cel dintâi pe această cale a reformelor mai hotărât democratice. Alte forţe politice
ale societăţii româneşti, cum erau socialiştii, cărora li s-a raliat o parte a liberalilor de stânga, au cerut şi mai mult,
votul universal. Clasa conducătoare română a preferat însă prudenţa. O prudenţă exagerată şi care era, bineînţeles
interesată. Privilegiile şi averile clasei dominante puteau fi periclitate. Sigur că, în dezbaterile de idei ale vremii,
interesul acesta era ascuns. Apărea învăluit în explicaţii istorice şi în comparaţia cu situaţia din alte ţări. Adică prea
de timpuriu intrase poporul român în Epoca Modernă, prea tinere îi erau instituţiile, prea nestabilizate şi prea
necoapte mentalităţile societăţii moderne ca să poată rezista unor experienţe.

                                                                                            (I. Scurtu, I. Bulei, Democraţia la români)

 

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi actul legislativ menţionat în sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.

3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine introducerea votului universal.

4. Menţionaţi numărul de colegii electorale prevăzute în sursa A, respectiv în sursa B.

5. Precizaţi tipul de vot existent atât în sursa A cât şi în sursa B.

6. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la extinderea dreptului de vot, folosind două informaţii
selectate din sursă.

7. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la categoriile sociale scutite de cens.

8. Menţionaţi din sursa B o categorie de persoane scutite de cens care nu apare în sursa A. 

9. Menţionaţi două informaţii despre membrii ultimului colegiu censitar din sursa A, respectiv din sursa B.

10. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C.