Întrebările standard pentru bacalaureat

Evul Mediu
Lecţiile:
 Autonomii locale (fapte istorice)
 Întemeierea (constituirea) statelor medievale (fapte istorice privind formarea și consolidarea statelor)
 Instituţii centrale: Ţara Românească, Moldova, Transilvania (caracteristici, evoluția domniei)
 Diplomaţie şi conflict (acțiuni diplomatice și militare)

Întrebările (cerinţele)
Prezentaţi două evenimente, fapte istorice, procese istorice etc.
1. Prezentaţi două fapte istorice despre autonomiile locale din
- secolele IX-XI,
- secolele XI-XIII
- de la Sud de Carpaţi
- din interiorul arcului carpatic
- la răsărit de Carpați

2. Prezentaţi două fapte istorice ale constituirii și/sau consolidării statelor medievale româneşti.
3. Prezentaţi două instituţii centrale din spaţiul românesc în Evul Mediu.
4. Prezentaţi două
- acţiuni militare din prima sau a doua jumătate a secolelor
XIV,
XV,
XVI,
sfârşitul secolului XVII şi începutul secolului XVIII (sau de la începuturile modernităţii)

- acţiuni diplomatice din prima sau a doua jumătate a secolelor

XIV,
XV,
XVI,
sfârşitul secolului XVII şi începutul secolului XVIII (sau de la începuturile modernităţii)
Menţionaţi o caracteristică sau o asemănare sau două caracteristici
1.Menţionaţi două caracteristici ale autonomiilor
2.Menţionaţi două caracteristici ale unei instituţii centrale din spaţiul românesc
3. Menţionaţi două caracteristici ale instituţiei domniei în secolul XV (sau XVI sau XVIII)
4. Menţionaţi o caracteristică a
- acţiunilor militare din sec. XIV- XV –XVI- XVIII, de la începuturile modernităţii

- acţiunilor diplomatice din sec. XIV- XV –XVI- XVIII, de la începuturile modernităţii

Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant

1. Argumentaţi că autonomiile au contribuit la întemeierea statului.
2. Argumentaţi că o instituţie are un rol important în funcţionarea statului
3. Argumentaţi că acţiunile militare ale domnitorilor se integrează relaţiilor internaţionale în secolul XIV
(sau XV, XVI, XVII-XVIII).
4. Argumentaţi că acţiunile diplomatice ale domnitorilor se integrează relaţiilor internaţionale în secolul
XIV (sau XV, XVI, XVII-XVIII).
1
 Epoca moderna
Lecţiile:
 Regimul fanariot,
 Tudor Vladimirescu (1821), proiecte și reforme din sec. XVIII și prima jumătate a sec. XIX
 Regulamentele Organice (1831,1832),
 Revoluţiile de la 1848,
 Unirea Principatelor sau Formarea Statului Român Modern (1859), proiecte și reforme.
 Reformele lui Cuza Consolidarea statului român modern din a doua jumătate a sec. XIX
 Constituţia din 1866
Implicarea României în relaţiile internaţionale (1877-1918)
 Războiul de independenţă (1877-78), sau Implicarea României în Criza Orientală în secolul XIX.
Aderarea României la Puterile Centrale (1883)
 Al Doilea Război Balcanic (1913) sau Implicarea României în Criza Orientală în secolul XX.
 România în Primul Război Mondial (1916-1918)
 Marea Unire din 1918 sau constituirea României Mari

Temele mari care apar în întrebările de bac:

1. Reforme din secolele XVIII-XIX
2. Proiecte de reformă din secolele XVIII-XIX
3. Formarea statului român modern
4. Consolidarea statului român modern
5. Implicarea României în relaţiile internaţionale în secolul XIX şi la începutul secolului XX
6. Constituirea României Mari

1. Reforme şi proiecte din secolele XVIII-XIX

Reforme:
- secolul XVIII: reformele domnitorului fanariot Constantin Mavrocordat
- prima jumătate a secolului XIX: Regulamentele Organice
- a doua jumătate a secolului XIX (consolidarea statului român modern) : reformele lui Cuza şi constituţia
de la 1866

Proiecte:
- secolul XVIII: proiectele boiereşti din timpul domnilor fanarioţi
- prima jumătate a secolului XIX: proiectul lui Tudor Vladimirescu şi proiectele revoluţionarilor de la1848
- a doua jumătate a secolului XIX: proiectul Adunărilor Ad-hoc din 1857

Prezentaţi două evenimente, fapte istorice, procese istorice etc.

1. Prezentaţi una sau două reforme din
- secolul XVIII,
- prima jumătate a secolului XIX,
- a doua jumătate a secolului XIX

2. Prezentaţi unul sau două proiecte de reformă din

- secolul XVIII,
- prima jumătate a secolului XIX,
- a doua jumătate a secolului XIX

3. Prezentaţi un fapt istoric care demonstrează aplicarea în plan intern a uneia dintre ideile promovate
într-un proiect de reformă.

4. Prezentaţi două reforme care au dus la consolidarea statului român modern

2
Menţionaţi o caracteristică sau o asemănare sau două caracteristici:
1. Menţionaţi o asemănare (o caracteristică) a două proiecte din secolul XIX.

2. Menţionaţi o caracteristică a reformelor din a doua jumătatea a secolului XIX.

3. Menţionaţi o asemănare între reformele care au dus la consolidarea statului român modern.

Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant

1. Argumentaţi că un proiect de reformă a contribuit la modernizarea societăţii româneşti (sau la
modernizarea în statul român) în secolul XVIII (sau XIX).
2. Argumentaţi că o reformă a contribuit la modernizarea societăţii româneşti în secolul XVIII (sau XIX).

2. Formarea şi consolidarea statului român modern (1859)

Acţiuni interne şi internaţionale care au dus la formarea statului român modern (Unirea Principatelor)
 Congresul de Pace de la Paris (1856)
 Adunările Ad-hoc (1857)
 Convenţia de la Paris (1858) – are rol de constituţie
 Dubla alegere a lui Cuza (5 şi 24 ianuarie 1859)

Acţiuni care au dus la consolidarea statului român modern

 Reformele lui Cuza
 Constituţia din 1866

Prezentaţi:
- Prezentaţi două acţiuni interne care au dus la formarea statului român modern.

- Prezentaţi două acţiuni internaţionale care au dus la formarea statului român modern.

- Prezentaţi două reforme care au dus la consolidarea statului român modern.

- Prezentaţi două caracteristici ale unei constituţii din a doua jumătate a secolului XIX.

- Prezentaţi două principii precizate într-o constituţie din a doua jumătate a secolului XIX.

Menţionaţi o caracteristică sau o asemănare

- Menţionaţi o caracteristică a reformelor care au dus la consolidarea statului român modern.

3. Implicarea României în relaţiile internaţionale în secolul XIX şi la începutul secolului XX

Implicarea României în relaţiile internaţionale în secolul XIX:

 Războiul de independenţă (1877-78)
 Aderarea României la Puterile Centrale (1883)
Implicarea României în criza orientală
 în secolul XIX: Războiul de independenţă (1877-78)
 în secolul XX: Al Doilea Război Balcanic (1913)
Implicarea României în relaţiile internaţionale la începutul secolului XX
 Al Doilea Război Balcanic (1913)
 România în Primul Război Mondial (1916-1918)

3
Menţionaţi sau Prezentaţi:
1. Prezentaţi un eveniment care permite afirmarea României în relaţiile internaţionale din secolul XIX şi
menţionarea unei consecinţe a sa.

2. Menţionaţi două acţiuni din criza orientală la care participă România în secolul XIX şi prezentaţi o
consecinţă pentru statul român.

3. Menţionaţi două fapte istorice care ilustrează raporturile statului român modern cu marile puteri din
Europa în secolul XIX (sau la începutul secolului XX

4. Menţionaţi două acţiuni prin care statul român se afirmă pe plan internaţional la începutul secolului XX şi
consecinţele lor.

3. Prezentaţi unui fapt istoric, de la începutul secolului XX, care a contribuit la formarea României Mari.

Menţionaţi o caracteristică sau o asemănare

1. Menţionaţi o caracteristică a acțiunilor desfășurate de statul român modern în „criza orientală” din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea.
2. Menţionaţi o caracteristică a implicării României în relaţiile internaţionale la începutul secolului XX.

Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant

1. Argumentaţi că România se implică în relaţiile internaţionale în a doua jumătate a secolului XIX.
2. Argumentaţi că România se implică în relaţiile internaţionale în primele două decenii ale secolului XX.

4. Constituirea României Mari (1918)

Acţiuni care au dus la constituirea României Mari:

 Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918)
 Unirea Bucovinei cu România (15 noiembrie 1918)
 Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918)

Menţionaţi sau Prezentaţi:

1. Menţionaţi o cauză care a dus la formarea României Mari.

2. Prezentaţi două acţiuni politice prin care s-a înfăptuit România Mare

3. Menţionaţi două consecinţe ale constituirii României Mari.

4
 Epoca contemporană (secolul XX)
Lecţiile:
 Regimul democratic în Europa în secolul XX
 Regimul democratic în România în perioada interbelică (1918-1938)
 Regimul totalitar în Europa în secolul XX: URSS, Italia, Germania
 Regimul totalitar comunist în România:
- Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)
- Regimul naţional comunist al lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989)
 Construcţia democraţiei postdecembriste (după 22 decembrie 1989)
 Constituţiile din secolul XX
 Implicarea României în relaţiile internaţionale în secolul XX.

1. Regimuri democratice şi totalitare în Europa

Prezentaţi:
1. Prezentaţi două caracteristici (practici) ale regimului democratic în Europa în secolul XX.

2. Prezentaţi două caracteristici ale regimurilor totalitare din Europa în secolul XX.

3. Prezentaţi două practici totalitare din Europa în prima jumătate a secolului XX.

4. Prezentaţi două ideologii totalitar din Europa în secolul XX.

Menţionaţi o caracteristică
- Menţionaţi o caracteristică a ideologiilor totalitare.

Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant

1. Argumentaţi că regimul democratic a fost o caracteristică a Europei în prima jumătate a secolului XX.
2. Argumentaţi că regimul democratic a fost o caracteristică a Europei în a doua jumătate a secolului XX.
3. Argumentaţi că regimul totalitar a fost o caracteristică a Europei în prima jumătate a secolului XX.
4. Argumentaţi că regimul totalitar a fost o caracteristică a Europei în a doua jumătate a secolului XX.

2. Regimuri democratice şi totalitare în România

Regimul democratic
 Regimul democratic în perioada interbelică (1918-1938)
 Regimul democratic după 1989 (Construcţia democraţiei postdecembriste)
Regimul totalitar comunist
 Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej
 Regimul naţional-comunist al lui Nicolae Ceauşescu
Implicarea României în relaţiile internaţionale
 Implicarea României în relaţiile internaţionale în prima jumătate a secolului XX
 Implicarea României în Războiul Rece

Constituţiile din secolul XX:

 Constituţia democratică din 1923
 Constituţia autoritară a lui Carol al II-lea din 1938
 Constituţiile totalitare comuniste: 1948, 1952, 1965.
 Constituţia democratică din 1991

5
Prezentaţi:
1. Prezentaţi două caracteristici ale regimului democratic în România în perioada interbelică.

2. Prezentaţi două caracteristici ale regimului democratic în România la sfârşitul secolului XX.

3. Prezentaţi doi factori care au dus la instaurarea regimului comunist în România.

4. Prezentaţi două fapte istorice desfăşurate pe plan intern

- din perioada regimului stalinismului din România

- din perioada regimului naţional-comunist din România.

5. Prezentaţi două acţiuni desfăşurate pe plan internaţional

- din perioada regimului stalinismului din România

- din perioada regimului naţional-comunist din România.

6. Prezentaţi două practici totalitare

- din perioada regimului stalinismului din România

- din perioada regimului naţional-comunist din România.

7. Prezentaţi două caracteristici ale unei constituţii totalitare (1948, 1952, 1965).

Menţionaţi o caracteristică, o asemănare, o constantă

1. Menţionaţi o caracteristică a ideologiilor totalitare.

2. Menţionaţi o caracteristică a implicării României în relaţiile internaţionale în prima jumătate a

secolului XX.

3. Menţionaţi o caracteristică a democraţiei postdecembriste.

4. Menţionaţi o asemănare între acţiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă

5. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în perioada regimului stalinist şi a celui
naţional-comunist din România.

6. Menţionaţi o caracteristică a implicării României în relaţiile internaţionale în perioada Războiului

Rece.

7. Menţionaţi o constantă a constituţiilor totalitare din a doua jumătate a secolului XX.

Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant

1. Argumentaţi că România se implică în relaţiile internaţionale în a doua jumătate a secolului XX.
2. Argumentaţi că România se implică în relațiile internaționale, în perioada „Războiului Rece‟.
3. Argumentaţi că practicile politice din România, în perioada stalinismului, au caracter totalitar.
două informaţii selectate din sursă.
4. Argumentaţi că regimul totalitar din România influențează politica promovată de aceasta în relațiile
internaționale din perioada postbelică.