IV.

Statul Român Modern

1. Precizați două proiecte politice/memorii din secolele XVIII-XVX în spațiul

românesc.
R: Secolul XVIII: Memoriul de la Focșani (1772), Supplex Libellus
Valachorum (1791)
Secolul XIX: Constituția Cărvunarilor, Așezământul Politicesc, Cererile
Norodului Românesc (1821), Regulamentele Organice.

2. Precizați o asemănare între două proiecte politice/memorii.

R: Cererile Norodului Românesc vs Regulamentele Organice
Asemănare: principiul suveranității poporului se regăsește în ambele

3. Precizați o mare putere din secolul XIX și menționați un eveniment

internațional în care aceasta a favorizat aplicarea unei idei promovate și de
proiectele politice românești.
R: Franța (marea putere) a susținut ideea unirii principatelor din proiectele
politice românești, în cadrul congresului de pace de la Paris din 1856.

4. Precizați cauza/factorul extern care a favorizat constituirea Statului Român

Modern.
R: Războiul Crimeii (1853-1856) (episod al crizei orientale)

5. Prezentați două fapte istorice interne/externe prin care s-a constituit Statul
Român Modern.
R: fapte interne:
 Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza de către adunările elective
ale Principatelor (instituția reprezentativă menită să îl aleagă pe domn,
constituită din persoane alese de popor) din 1858;
 Rezoluțiile/memoriile/proiectele politice/cererile întocmite de către
români, care constituiau un adevărat program de emancipare națională
și modernizare;

1
 fapte externe:

 Congresul și tratatul de pace de la Paris din 1856;

 Consultarea românilor în legătura cu unirea Principatelor prin
adunările Ad-hoc din 1857;
 Dorința românilor în cadrul adunărilor Ad-hoc (1857) de a avea un
prinț străin, care să aducă României ajutor pe plan internațional prin
legarea unei alianțe dinastice cu o mare putere europeană;
 Conferința și convenția de la Paris din 1858.

6. Prezentați două fapte istorice interne/externe prin care s-a consolidat Statul
Român Modern.
R: fapte interne:
 Reformele lui Alexandru Ioan Cuza:
 legea secularizării averilor mănăstirești (1863);
 reforma agrară/legea rurală (1864);
 legea învățământului (1864);
 adoptarea Codului Penal și a Codului Civil (1864);
 legea organizării armatei (1864);
 Constituția din 1866;
 Constituirea PNL (Partidul Național Liberal) în 1875 și PC (Partidul
Conservator) în 1880;
fapte externe:
 Convenția militară româno-rusă (4 aprilie 1877);
 Proclamarea indepedenței României (9 mai 1877);
 Războiul de independență cu Rusia, în bătăliile de la Plevna,
Vidin, Rahova și Smârdan (1877);
 Tratatul de pace de la San Stefano (1878);
 Tratatul de pace de la Berlin (1878);
 Transformarea României din principat în regat (14 martie 1881);
 Aderarea la Tripla Alianță (1883).

2
7. Prezentați două acțiuni diplomatice desfășurate de România în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea.
R: Convenția militară româno-rusă (1877), Aderarea la Tripla Alianță (1883)

8. Prezentați două acțiuni diplomatice desfășurate în a doua jumătate a

secolului al XIX-lea care au consolidat Statul Român Modern.
R: -Convenția militară româno-rusă (1877)
-Tratatul de pace de la San Stefano (1878)
-Tratatul de pace de la Berlin (1878)
-Aderarea la Tripla Alianță (1883)

9. Precizați două asemănări și două deosebiri între două acțiuni diplomatice din
secolul XIX care au consolidat Statul Român Modern.
R: Tratatul de pace de la San Stefano vs Tratatul de pace de la Berlin (1878)
Asemănări:
1. Ambele obligă România să cedeze sudul Basarabiei;
2. În cadrul ambelor tratate România primește Dobrogea;
3. În ambele tratate se recunoaște independența României;

Deosebiri:

1. La San Stefano independența României e recunoscută

necondiționat, spre deosebire de tratatul de la Berlin, în care
aceasta e recunoscută condiționat;
2. La San Stefano independența României a fost recunoscută doar
de Rusia și Imperiul Otoman, spre deosebire de tratatul de la
Berlin, în care aceasta este recunoscută de toate celelalte state
europene.

3
10. Precizați două asemănări între două două fapte istorice desfășurate pe plan
intern care au consolidat Statul Român Modern în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea.
R: Reforma Agrară (1864) vs Constituția din 1866
Asemănări:
1. Ambele au caracter democratic deoarece au fost adoptate de
parlament (o instituție democratică);
2. Ambele au contribuit la modernizarea Statului Român Modern.

11. Prezentați două acțiuni diplomatice și două acțiuni militare desfășurate de

România la începutul secolului al XX-lea.
R: diplomatice:
 Tratatul de alianță a României cu Antanta (4 august 1916);
 Convenția Militară dintre România și Antantă (4 august 1916);
 Tratatul de pace de la Buftea București (1918);
militare:
 Campania de eliberare (4 august 1916);
 Bătălia de la Turtucaia (august-septembrie 1916);
 Bătăliile de la Valea Jiului și Neajlov-Argeș (noiembrie 1916);
 Bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz (iulia-august 1917).

12. Prezentați două cauze/factori/premise interne/externe care au favorizat

constituirea României Mari.
R: interne:
 Constituirea ligii pentru unitatea totală a tuturor Românilor (1891);
 Constituirea noii ligi (“Liga pentru unitatea politică a tuturor
românilor”) în 1914;
 Intrarea României în Primul Război Mondial (1916)
externe:
 Declanșarea Primului Război Mondial (1914);
 Destrămarea Imperiului Rus și Austro-Ungar (1918);

4
13. Prezentați două fapte istorice prin care s-a constituit România Mare.
R: 1.Unirea Basarabiei cu România

Cauza care a favorizat unirea Basarabiei cu România a fost destrămarea

Imperiului Rus în 1918, datorită revoluției bolșevice/comuniste din 25
octombrie 1917 și datorită înfrângerii Rusiei în Primul Război Mondial.
Așadar, românii basarabeni profită de acest moment și își constituie
organisme politice reprezentative precum Sfatul Țării (cu rol legislativ) și
Consiliul Director în 2-6 noiembrie 1917.
Sfatul Țării a hotărât la 24 ianuarie 1918 proclamarea Republicii
Democrate Moldova, independentă de Rusia. Câteva săptămâni mai târziu,
același Sfat al Țării a proclamat cu vot majoritar unirea Basarabiei cu
România.
În concluzie/în consecință, unirea Basarabiei cu România a reprezentat
primul pas în constituirea României Mari.

2.Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918)

Cauza care a favorizat unirea Transilvaniei cu România a fost

destrămarea Imperiului Austro-Ungar, ca urmare a înfrângerii sale în
Primul Război Mondial, în 1918.
Drept urmare, românii Transilvăneni s-au organizat și și-au constituit un
organismn politic care să coordoneze procesul de Unire al Transilvaniei
cu România, numit Consiliul Național Român Central (CNRC). La 7
noiembrie 1918, CNRC a convocat o întrunire la Alba Iulia, pentru data
de 1 decembrie, unde avea să se hotărască unirea.
La 1 decembrie 1918 s-a întrunit Marea Adunare Națională formată din
1228 de delegați ai României din întreaga Transilvanie, care au hotărât
unirea Transilvaniei cu România și constituirea Marelui Sfat Național (cu
rol legislativ) și a Consiliului Diligent (cu rol executiv), ca instituții
proizorii de conducere a Transilvaniei până la preluarea puterii de către
instituțiile României.

5
 În consecință, unirea Transilvaniei cu România a reprezentat ultimul pas
în constituirea României Mari și în desăvârșirea Statului Național Unitar
Român.

14. Prezentați două consecințe ale constituirii României Mari.

R:
a. în plan național (desăvârșirea Statului Național Unitar Român);
b. în plan teritorial (extinderea teritoriului României de la 137 mii km² la
295 mii km²);
c. în plan demografic (creșterea populației de la 7 milioane la 18 milioane)
d. în plan economic (creșterea numărului de companii de la 810 la 2700);
e. în plan legislativ (adoptarea unor legi în anii următori (posteriori Unirii
de la 1918) care au contribuit la unificarea deplină a noilor provincii cu
România și la aprofundarea/accentuarea modernizării și democratizării
Statului Român).

PUNCTE DE VEDERE

1. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/semnificația/importanța

proiectelor politice românești din secolele XVIII-XIX și susțineți-l cu
un argument istoric relevant.
R: Un punct de vedere referitor la proiectele politice din secolele
XVIII-XIX este acela că ele au au avut un rol foarte important în
proiectarea viitorului Stat Român Modern și organizarea lui pe
principii democratice și moderne.
Un fapt istoric care susține acest punct de vedere este constituit
de proiectele politice adoptate în acest sens, atât unele din secolul
XVIII, precum: Memoriul de la Focșani (1772) și Supplex Libellus
Valachorum (1791); cât și memorii din secolul XIX, precum:
Constituția Cărvunarilor, Așezământul Politicesc, Cererile
Norodului Românesc (1821), Regulamentele Organice.
Cu ajutorul acestor documente redactate de către români s-a
început procesul de modernizare și îmbunătățirie a funcționării
statului, ele fiind primul pas pentru începerea constituirii Statului
Român Modern.

6
2. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/semnificația/importanța
constituirii Statului Român Modern și susțineți-l cu un argument
istoric relevant.
R: Un punct de vedere referitor la importanța constituirii Statului
Român Modern este acela că prin unirea principatelor și
constituirea Statului unit pe deplin s-a creat un cadru teritorial
demografic și economic mult mai favorabil pentru dezvoltarea
socetății românești, atât în sensul modernizării și democratizării pe
plan intern, cât și pe linia afirmării și consolidării pe plan național.
Argument: se poate prezenta orice fapt istoric de la consolidarea
Statului Român Modern.

3. Formulați un punct de vedere referitor la evoluția Statului Român

Modern și susțineți-l cu un argument istoric relevant.
R: Un punct de vedere referitor la evoluția Statului Român Modern
este acela că ea a fost una predominant ascendentă, marcată de
numeroase realizări atât pe plan extern cât și pe plan intern, în
direcția modernizării și democratizării societății românești, cât și
pe plan extern, în sensul afirmării și donsolidării pe plan
internațional.
Argument: se poate prezenta orice fapt istoric de la consolidarea
Statului Român Modern (de după 1859).

4. Formulați un punct de vedere referitor la importanța/semnificația

constituirii României Mari și susțineți-l cu un argument istoric
relevant.
R: Un punct de vedere referitor la constituirea României Mari este
că acest eveniment a avut o importanță deosebită, întrucât s-au
creat premisele/condițiile teritoriale, demografice și economice
pentru aprofundarea procesului de modernizare, dezvoltare și
democratizare a României.
Argument: Legea unificării monetare din 1920, contrinuind la
modernizarea și dezvoltarea economică. Legea agrară din 1921,
contribuind la dezvoltarea economică și la creșterea prosperității
țărănimii. Legea unificării administrative din 1925. Constituția din
1923, care adâncește procesul de democratizare în plan politic, prin

7
 unele dintre prevederile sale (înlocurirea votului cenzitar cu votul
universal).

5. Formulați un punct de vedere referitor la existența constantelor/

asemănărilor/elementelor de continuitate între întemeierea Statului
Român Modern și constituirea României Mari.
R: a. Un punct de vedere referitor la elementele de continuitate
existente între întemeierea Statului Român Modern și constituirea
României Mari este acela că un punct comun îl constituie
caracterul democratic al acțiunilor premergătoare ale acestor
evenimente. Un argument care susține acest punct de vedere este
faptul că o constantă este regăsită între Dubla alegere a lui
Alexandru Ioan Cuza (1859) și Unirea Transilvaniei cu România
(1918). Ambele fapte au fost realizate de către instituții
reprezentative democratice precum Adunările Elective, respectiv,
Sfatul Țării și Marea Adunare de la Alba Iulia. Prin urmare,
constantele între cele două evenimente majore din istoria României
există și, cu precădere, dovedesc încă din secolul XIX ascensiunea
din punct de vedere democratic a României.

b. Un punct de vedere referitor la asemănările dintre întemeierea

Statului Român Modern și constituirea României Mari este că un
element de continuitate îl reprezintă realizarea ambelor succese
prin politica faptului împlinit.
Argument: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza din 1859 și
Unirea Bucovinei/Basarabiei/Transilvaniei cu România (1917-
1918). Se evidențiază faptul că ambele au fost făcute de către
români, fără să se aștepte acordul Marilor Puteri.