9.

FACTORII DE PRODUCTIE; PRODUCTIVITATEA

Factorii de productie reprezintă totalitatea elementelor care sunt atrase, utilizate si

consumate in producerea bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor.

factori de productie

resurse

Din perspectiva pozitiei lor in activitatea economica, factorii de productie reprezinta

elementele de “intrare” in procesul de productie, adica input-urile.

RESURSELE FACTORII DE PRODUCTIE TRADITIONALI

a. PRIMARE potentialul natural factorul de productie NATURA (factor

originar sau primar) potentialul demografic factorul de productie MUNCA
(factor originar sau primar) b. DERIVATE factorul de productie CAPITAL

MUNCA – reprezinta activitatea constienta, specific umana, desfasurata in scopul obtinerii

de bunuri economice; ea este activitatea ce antreneaza forța de muncă (adică ansamblul
abilitatilor fizice si intelectuale ale omului) in scopul obtinerii bunurilor economice.

Ca durata, volumul de munca poate fi masurat si exprimat prin:

- numarul de unitati de timp de munca prestate (ore, zile, luni, ani);
- numarul de locuri de munca/lucratori

Ca factor de productei, munca este o parte a resurselor de munca ale unei tari. Resursele
de munca reprezinta populatia unei tari, care este formata din urmatoarele grupe: •
populatia adulta (cu varsta legala de munca) – se determina scazand din populatia totala a
unei tari populatia tanara si populatia in varsta;
• populatia activa – se determina scazand din populatia adulta, populatia inapta de munca;
• populatia activa disponibila – se determina scazand din populatia activa numarul
persoanelor casnice, elevilor si studentilor de la cursurile de zi cu varsta legala de munca
[dupa caz si al celor care satisfac serviciul militar obligatoriu];
• populatia ocupata – se determina scazand din populatia activa disponibila numarul
somerilor;
• populatia ocupata salariata – se determina scazand din populatia ocupata pe toti cei care
lucreaza in gospodariile si in unitatile proprii.

NATURA (PAMANTUL)

Ca factor de productie, natura (factorul natural al productiei) se refera la totalitatea

resurselor solului si subsolului care sunt antrenate in activitatea de producere a bunurilor
economice.
Din randul elementelor naturale, se detaseaza ca importanta pamantul – in care, din punct
de vedere economic, este inclusa si apa. Ca factor de productie, pamantul este limitat.

1
CAPITALUL
Ca factor de productie, capitalul desemneaza ansamblul bunurilor produse prin munca si
folosite cu scopul producerii altor bunuri destinate vanzarii.
Elementele care formeaza factorul de productie capital mai poarta denumirea de bunuri
indirecte sau bunuri de productie (prodfactori) sau mijloace de productie sau capital
tehnic sau capital real.

Dupa modul in care participa la activitatea economica, modul in care se consuma si se

inlocuiesc, elementele care formeaza factorul de productie capital se grupeaza in: a.
Capitalul fix: este acea parte a capitalului real (tehnic) formata din bunuri – masini,
utilaje, instalatii, cladiri, calculatoare de proces, mijloace de transport – care participa la
mai multe cicluri de fabricatie, se consuma treptat in cadrul acestora si trebuie inlocuită
dupa o perioada mai indelungata de utilizare.
b. Capitalul circulant: este acea parte a capitalului real (tehnic) formata din bunuri –
materii prime, materiale, combustibili, apa tehnologica – care participa la un singur
ciclu de fabricatie, se consuma integral in cadrul acestuia si trebuie inlocuită cu fiecare
nou ciclu de fabricatie.
Deci K = Kf + KC

Tipuri de uzură a capitalului fix:

• uzura fizică – deprecierea caracteristicilor funcţionale ale acestuia din cauza folosirii în
producţie şi acţiunii agenţilor naturali; uzura fizică a capitalului fix se recuperează prin
amortizare, aceasta reprezentând o parte din valoarea capitalului fix;
Amortizarea (AKf) se poate calcula:
a. ca mărime absolută:
unde DAKf = durata amortizării capitalului fix;
b. ca mărime relativă (procentuală):

sau
Din punctul de vedere al valorii Kf recuperate deosebim:
a. capital fix amortizat (Kf amortizat):
Kf amortizat = n x AKf, unde n = numărul de ani de funcţionare efectivă a utilajului;
b. capital fix neamortizat (Kf neamortizat):
Kf neamortizat = Kf - (n x AKf)
Deci Kf = Kf amortizat + Kf neamortizat
• uzura morală, generată de apariţia unor maşini şi utilaje noi, mai ieftine sau mai
performante.

Reluarea continua a circuitului capitalului reprezinta rotatia

capitalului. Deosebit de importanta este viteza de rotatie a capitalului.
ATENTIE! Viteza de rotatie este inversul duratei de rotatie.

NEOFACTORII DE PRODUCTIE:
tehnologiile, informatia, intreprinzatorul, abilitatea întreprinzatorului, întreprinderea

COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE - operatie tehnico-economica ce consta

in unirea, asocierea in diferite proportii si modalitati a factorilor de productie in vederea
obtinerii bunurilor economice si realizarii de profit.
Combinarea factorilor de productie depinde de:
- natura activitatii ce se desfasoara;
- nevoile de bunuri si servicii in domeniul respectiv;
- conditiile tehnice de productie;
- abilitatea intreprinzatorului, managementul si marketingul activitatii.

2
ERORI...CONFUZII
Ori de câte ori se pronunţă cuvântul „capital” ne gândim la bani. Dar, acest termen are mai
multe accepţiuni chiar în domeniul economic. Cu capitalul financiar se achiziționează
factorii de producție, deci și capitalul.
Capitalul ca factor de producţie, ca participant la obţinerea bunurilor şi serviciilor destinate
vânzării-cumpărarii, este format din bunuri economice: clădiri, utilaje, maşini, mijloace de
transport, instalaţii, combustibil, energie, materii prime şi materiale etc.

PRODUCTIVITATEA

Prin productivitate (W) înţelegem eficienţa sau rodnicia cu care sunt folosiţi factorii de
producţie. Nivelul productivităţii se determină ca un raport între producţia obţinută şi
factorii de producţie implicaţi.

W = unde Q = producţie, efecte, rezultate, iar Fi = eforturi, cheltuieli.

Creşterea productivităţii este un scop, întrucât conduce la efecte positive atât la nivelul
întreprinderii, cât și la nivelul economiei naţionale.

Formele productivităţii:

a. medie

• a muncii WL =
• a capitalului WK =

• a pământului Wp =
b. marginală

• a muncii WLmg =
• a capitalului WKmg =

• a pământului Wpmg =

WM
Wmg

WM
Wmg

FM FO FS Fi
WM - productivitate medie; Wmg - productivitate marginală; Fi - factorul de producţie implicat

Observații:
• pe porțiunea 0-FM, factorul de producție variabil (F i) este deficitar în raport cu
combinaţia celorlalţi factori consideraţi constanţi; punctul de maxim al productivității
marginale (punct de inflexiune) marchează trecerea de la un randament crescător
la unul descrescător al factorului F i , considerat ca fiind variabil; în acest punct
factorul de producţie respectiv există în cantităţile necesare pentru o combinare

3
eficientă cu ceilalţi factori de producţie consideraţi invariabili; pe porțiunea 0-F M,
suplimentarea factorului de producţie Fi determină creşterea producţiei mai mult
decât proporţional (de aceea pentru F i < FM curba producţiei este concavă); în
punctul de maxim al productivității marginale forma curbei producţiei se transformă
în convex, se modifică randamentul factorului F i din crescător în descrescător;
• după acest punct începe să se manifeste “Legea randamentelor neproporţionale” a
 factorilor de producţie, conform căreia orice suplimentare a cantității unui factor de
producție, peste o anumită limită, menţinând constant nivelul celorlalţi, are drept
efect cantități fabricate de bunuri/servicii din ce în ce mai mici;
• pentru porțiunea FM-FO productivitatea marginală a factorului de producţie F i
descreşte, atingând punctul de maxim al productivității medii, în care se realizează
folosirea optimă a acestuia în combinaţia de factori de producție; în acest punct,
productivitatea marginală a factorului egalează productivitatea medie a sa, iar
producţia atinge nivelul optim de pe seama sporirii factorului de producţie respectiv;
• pentru porțiunea FM-FS producţia ajunge la saturaţie şi orice sporire, în continuare, a
masei acestui factor, în condiţiile neschimbării celorlalţi, lasă producţia nemodificată
sau determină reducerea acesteia; în acest punct F S este punctul de saturaţie a
producţiei cu factorul Fi , iar productivitatea marginală a factorului respectiv devine
nulă; după acest punct producţia scade, iar productivitatea marginală devine
negativă;
Evoluţia curbelor producţiei (Q), a productivităţii medii şi marginale a factorilor de
producţie, evidenţiază faptul că atâta timp cât productivitatea marginală este superioară
productivităţii medii, randamentul factorului variabil este pozitiv (crescător până în punctul
de maxim şi descrescător până în punctul de optim).

Legea randamentelor neproporţionale, numită şi legea productivităţii marginale

descrescătoare ne arată că atunci când se combină un factor de producţie fix cu un factor
de producţie variabil, productivitatea marginală a factorului variabil creşte până la un
anumit nivel al acestuia, după care scade.

Factorii care influenţează productivitatea sunt:

- naturali (condiţiile pedo-climatice);
- tehnici (tehnologiile folosite; organizarea muncii/producției);
- sociali (gradul de pregătire a lucrătorilor; relaţiile dintre sindicat patronat); -
psihologici (motivaţia muncii; climatul muncii).

CALCULE DE EFICIENTA ale combinării factorilor de producție

Productivitatea marginala a unui factor de productie (WmgX) desemneaza sporul de

productie (ΔQ) care poate fi obtinut prin cresterea cu o unitate a acelui factor (ΔX), in
conditiile in care celilalti factori raman nemodificati.
WmgX = ΔQ / ΔX

Rata marginala de substitutie a doi factori (RmS) reprezinta cantitatea suplimentara

dintr-un anumit factor necesara pentru a compensa reducerea cu o unitate a celuilalt
factor, astfel incat productia sa ramana aceeasi.
RmS = WmgY / WmgX, unde: RmS = rata marginala de substitutie a factorului Y cu/prin
X; X = factorul X care inlocuieste, iar Y = factorul Y care este inlocuit

4
APLICAȚII FACTORII DE PRODUCȚIE

I. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. În momentul T0, productivitatea muncii a fost de 1500. Dacă producţia creşte cu 40%, iar
numărul de salariaţi cu 20%, atunci productivitatea marginală a muncii va fi de: a. 3000 b. 2000 c.
3200 d. 5300
 2. Știind că numărul salariaților unei firme crește cu 50% și productivitatea muncii se dublează,
înseamnă că modificarea procentuală a volumului producției este de:
a. 300%, în sensul creșterii c. 200%, în sensul scăderii b. 200%, în sensul
creșterii d. 300%, în sensul scăderii

3. Productivitatea medie a muncii într-o firmă care inițial avea 100 de salariați a fost 50.
Angajarea a încă 10 lucrători, cu o productivitate marginală de 20, conduce la o producție finală
de: a. 4080 buc. b. 5000 buc. c. 5020 buc. d. 5200 buc.

4. Raportul dintre factorii de producţie şi resurse este:

a. nul b. subunitar c. unitar d. supraunitar

5. În cazul în care se dorește sporirea producției la 12.000 de buc., de la o producție zilnică de

9000 de buc. și o productivitate a muncii constantă, de 600 buc./muncitor, firma mai trebuie să
angajeze încă:
a. 5 muncitori b. 8 muncitori c. 10 muncitori d. 15 muncitori

6. Unul dintre factorii care conduc la creșterea productivității este:

a. utilizarea la scară redusă a automatizării în producție
b. reducerea salariilor personalului de conducere
c. creșterea exigențelor privind protecția mediului
d. creșterea investițiilor în bunuri de capital

7. În cadrul unei firme, capitalul fix este în valoare de 200.000 u.m., iar capitalul circulant este
de 500.000 u.m. În aceste condiții, capitalul tehnic utilizat este de:
a. 200.000 u.m. b. 300.000 u.m. c. 500.000 u.m. d. 700.000 u.m.

8. În situaţia unor elemente de capital fix a căror durată de utilizare este de doi ani, în primul an:
a. valoarea capitalului circulant consumat este mai mică decât cea a capitalului circulant utilizat b.
valoarea capitalului fix consumat este mai mică decât valoarea capitalului fix utilizat c. valoarea
capitalului consumat este egală cu valoarea capitalului utilizat
d. valoarea capitalului fix consumat este egală cu valoarea capitalului circulant folosit

9. Productivitatea medie realizată de 7 muncitori direct implicați în producție este 10. În aceste
condiții, producția obținută este de:
a. 0,7 unități b. 7 unități c. 10 unități d. 70 unități

II. 1. Pornind de la valori numerice fictive ale capitalului fix, consumului de capital fix și duratei de
amortizare a capitalului fix, calculați explicit modificarea procentuală a duratei de funcționare a
capitalului fix, precizând totodată sensul acestei modificări, în condițiile în care valoarea
amortizării capitalului fix se reduce cu 20%, iar capitalul fix sporește cu 20%.

2. Pornind de la valori numerice fictive ale productivității medii a capitalului, numărului de unități de
capital și cantității produse, calculați explicit modificarea procentuală a numărului de utilaje,
precizând totodată sensul acestei modificări, în condițiile în care productivitatea capitalului crește
mai mult decât sporește producția.