NORMA JURIDICĂ ȘI RAPORTUL JURIDIC

NORMA JURIDICĂ este fundamentul dreptului - celula de bază a dreptului

este un etalon (model) de comportament social
cuprinde pretențiile (exigențele) societății față de conduita
membrilor săi în anumite categorii de relații
înmagazinează o anumită reprezentare conștientă a legiuitorului
în legătură cu conduita posibilă sau datorată a participanților la
relațiile sociale
o regulă generală de conduită obligatorie
instituită prin lege
a cărei aplicare este
asigurată, la nevoie, de forța
de constrângere a statului
în scopul asigurării ordinii
sociale
ARE UN CARACTER GENERAL ȘI IMPERSONAL

 este menită să se aplice unui număr nedefinit de cazuri (are aplicabilitate repetată, pentru
cazuri nelimitate numeric)
 nu se adresează unei persoane anume, ci se aplică tuturor persoanelor aflate în situațiile
și condițiile precizate în ipoteza sa.
ARE UN CARACTER TIPIC

 urmărește o egalizare a relațiilor sociale

 determină (constă în) formarea unui tip de conduită uniformă și a unei codificări a acțiunii
umane
IMPLICĂ UN RAPORT INTERSUBIECTIV

 imaginează omul în raport cu semenii săi, reflectând imaginea legăturilor sale multiple
 reflectă un caracter bilateral – care implică reciprocitatea sa – determină un schimb just
între persoane aflate permanent în relație și limitează permanent un subiect față de
celelalte

ESTE OBLIGATORIE

 nu este o indicație, o rugăminte ori o doleanță a legiuitorului

  este o poruncă statală, care se aplică imediat (după intrarea în vigoare), continuu și
necondiționat
IERARHIA ACTELOR NORMATIVE ÎN ROMÂNIA

 CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
 LEGILE (constituționale, organice, ordinare)
 Ordonanțele Guvernului (de urgență, simple)
 Hotărârile de Guvern
 Ordine, instrucțiuni, regulamente ale conducătorilor autorităților publice centrale
 Hotărâri ale autorităților publice locale
 Decretele Președintelui României
 Hotărârile Parlamentului
 Deciziile Prim-ministrului
NORMA JURIDICĂ DE DREPT CONSTITUȚIONAL fundamentul dreptului constituțional
o regulă generală de conduită privind
instituirea, menținerea și exercitarea puterii de
stat
general obligatorie,
instituită prin Constituție,
a cărei aplicare este asigurată, la nevoie, prin
mecanismul de control al constituționalității
legilor (o formă a forței de constrângere a
statului
în scopul asigurării ordinii puterii de stat
Aplicarea normei juridice - coordonate fundamentale
TIMPUL Aplicarea în timp a normei juridice – principiul neretroactivității legii în timp
INTRAREA ÎN VIGOARE A NORMEI JURIDICE (când devine ea aplicabilă?)
 La data stabilită expres de Constituție sau actul normativ din care face parte
 La data publicării (sau la 3 zile de la data publicării, în cazul legilor și ordonanțelor) în M. Of.
al României, Partea I, pentru OUG si celelalte acte normative.
IEȘIREA DIN VIGOARE A NORMEI JURIDICE (când nu se mai aplică?)
 La ajungerea la termen
 La căderea în desuetudine sau la intervenirea caducității
 La abrogare (expresă sau tacită)
ACȚIUNEA NORMEI JURIDICE (când se aplică?)
  Regula fundamentală – se aplică de la momentul intrării în vigoare numai pentru viitor, nici
nu retroactivează, nici nu ultraactivează
Principiul neretroactivității legii în timp

 Reglementat de art. 15 alin. (2) din Constituția României. „Art. 15 – Universalitatea

 (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai
favorabile.”
SPAȚIUL Aplicarea în spațiu a normei juridice – principiul teritorialității
PRINCIPIUL TERITORIALITĂȚII NORMEI JURIDICE (unde se aplică?)
 Se aplică în limitele teritoriului statului emitent (sol, subsol, ape interioare, marea
teritorială, fluviile la frontiere, coloana de aer de deasupra teritoriului delimitat de frontiere,
pavilionul navelor/ aeronavelor oriunde s-ar afla).
 excepție – sediile misiunilor diplomatice și consulare
PERSOANA Aplicarea normei juridice asupra persoanelor – principiul personalității
PRINCIPIUL PERSONALITĂȚII NORMEI JURIDICE (cui se aplică?)
 Se aplică tuturor persoanelor aflate în raporturi politico-juridice cu statul emitent al normei
juridice ori care dispun de un anumit statut juridic acordat de statul respectiv (cetățeni
naționali, străini, apatrizi) - în principiu, toate persoanele care locuiesc sau se află pe
teritoriul statului.
 excepție – în anumite limite, personalul misiunilor diplomatice și consulare, străinii apatrizii.
RAPORTUL JURIDIC este o relație socială reglementată de o normă juridică
conține un sistem de interacțiune reciprocă între participanți determinați
relație care este susceptibilă a fi apărată pe cale statală, prin
constrângere.
este principalul mijloc de realizare a normei juridice (excepție: normele
juridice prohibitive – care au scopul de a apăra relațiile sociale prin
impunerea unor abstențiuni de la săvârșirea unor fapte și nu de a le
alimenta)
Premisele raportului juridic sunt:

 Norma juridică
 Subiectele de drept
 Faptele juridice

RAPORTUL JURIDIC DE DREPT CONSTITUȚIONAL este o relație socială specifică instaurării,

menținerii și exercitării puterii de stat,
 reglementată de o normă juridică de drept
constituțional
conține un sistem de interacțiune reciprocă între
participanți determinați, dintre care,
întotdeauna, unul va fi statul (sau un organ al
său),
relația este susceptibilă a fi apărată pe cale
statală, prin constrângere, prin mecanismul de
control al constituționalității.
SUBIECTELE ȘI CONȚINUTUL RAPORTULUI JURIDIC
Omul (ființa umană) este singurul(a) în măsură să participe la raportul juridic în calitate de
subiect (individual – persoana fizică sau colectiv - în forme organizate – statul, aut. publice, pers.
juridice).
Lucrurile sau animalele nu pot apărea ca subiecte de drept, titulare de drepturi sau obligații
juridice
Participarea omului la raportul juridic este acordată de către stat, fiind reglementată de
normele juridice.
Aptitudinea recunoscută de lege omului de a avea drepturi și obligații juridice, de a participa la
raportul juridic = capacitate juridică
o Premisă fundamentală a calității de subiect de drept (sine qua non)

Legea fixează:

 momentul apariției capacității juridice

 întinderea capacității juridice
 volumul drepturilor și obligațiilor
În funcție de ramura de drept:

 Capacitate de folosință și capacitate de exercițiu

 Capacitate electorală
 Capacitatea de a moșteni
 Capacitate procesuală etc.
Capacitate generală Este aptitudinea persoanei de a participa ca titular de drepturi și
obligații juridice în toate raporturile juridice posibile

Capacitate specială Este posibilitatea recunoscută de lege persoanei de a participa în

raporturi juridice care presupun îndeplinirea unor condiții
Capacitate de folosință Este capacitatea de a avea drepturi și obligații (între nașterea și
decesul persoanei) – drepturile copilului sunt recunoscute de la
momentul conceperii dacă el se naște viu.
Capacitate de exercițiu Este capacitatea persoanei de a-și exercita drepturile și de a-și
asuma obligațiile, săvârșind acte juridice. (poate fi restrânsă –
minorul care împlinește 14 ani și deplină – după vârsta de 18 ani; în
celelalte situații – nu există capacitate de exercițiu)
SUBIECTELE RAPORTURILOR JURIDICE DE DREPT CONSTITUȚIONAL
POPORUL Este consacrat astfel de art. 2 alin. (1) din Constituție
În acest raport juridic, își exprimă voința în legătură cu instaurarea, menținerea și
exercitarea puterii de stat, în mod direct (prin referendum) ori prin intermediul
organelor sale reprezentative
STATUL Este întotdeauna subiect al raporturilor juridice de drept constituțional
Apare în acest raport în mod direct (ex. în raporturile privind cetățenia,
organizarea statului) sau în mod indirect (prin organele sale reprezentative)

AUTORITĂȚILE ȘI INSTITUȚIILE STATULUI

Sunt cele prevăzute în mod expres de Constituție (Parlament, Guvern,
Președintele României etc.)
Alte autorități și instituții publice cu rol atribuit de lege în legătură cu instaurarea,
menținerea și exercitarea puterii de stat
PERSOANE JURIDICE DE DREPT PUBLIC
Partidele și formațiunile politice, asociațiile cu caracter politic, asociațiile și
fundațiile
Sunt subiecte în raporturile juridice de drept constituțional, deoarece prin
intermediul lor cetățenii participă la guvernarea statului

CETĂȚENII Participă în mod direct, individual, ca persoană fizică (deputat, senator,

Președinte) sau în raporturi care privesc exercitarea drepturilor și libertăților
fundamentale, fie în mod colectiv, organizați în circumscripții electorale sau
exercitând dreptul de inițiativă legislativă populară

STRĂINII ȘI APATRIZII Cu ocazia solicitării cetățeniei române sau a depunerii candidaturii pentru
o funcție aleasă de la nivel local în cazul cetățenilor statelor UE, iar în
cazul apatrizilor și la solicitarea azilului politic.
Faptul juridic Premisa concretă a apariției sau stingerii unui raport juridic ➤ raportul juridic nu
poate să apară în afara producerii faptului juridic
Este împrejurarea din natură sau din realitatea socială, de existența căreia norma
juridică leagă consecințe (efecte juridice) - !!! deci, nu toate
Creează, modifică sau stinge raporturi juridice
Sunt, de regulă, descrise de ipoteza normei juridice
Evenimente Împrejurări independente de voința umană (uneori chiar contrare acesteia)
fenomene naturale, evenimente sociale
Acțiuni Manifestări de voință ale oamenilor (licite sau ilicite, individuale sau bilaterale)
Dreptul subiectiv Posibilitatea unui subiect de a-și valorifica împotriva altuia un anumit interes,
legalmente protejat.
Titularul poate:

 să aibă o anumită atitudine față de dreptul său (în funcție de interes)

 să solicite o anumită atitudine de la subiectul obligat
 să solicite apărarea dreptului său pe cale statală

Obligația juridică Îndatorirea subiectului pasiv, pretinsă subiectului activ în raportul juridic,
de a da, a face sau a nu face ceva, conduită care poate fi impusă, la nevoie,
prin forța de constrângere a statului

Conținutul raportului juridic Constă în ansamblul drepturilor și obligațiilor subiectelor,

stabilite de către norma juridică.

Obligația există doar corelativă unui drept, ideea obligațiilor fără

drepturi corelative trebuind respinsă.
 CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR ÎN ROMÂNIA

NOȚIUNEA ȘI FORMELE CONTROLULUI CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR

ACTIVITATE Constă în verificarea conformității legilor cu constituția Legile

Actele normative
cu forță juridică
egală legii

Verificarea constituționalității proiectelor de lege- nu este un control veritabil (în procesul de

elaborare există obligația verificării constituționalității)

*Apare ca un aviz special, o măsură de siguranță în plus

În afară de - Actele normative emise de organe executive (supuse controlului legalității prin
mijloace obișnuite, inclusiv contencios administrativ)

INSTITUȚIE A DREPTUI CONSTITUȚIONAL Cuprinde regulile privitoare la autoritățile

competente a face această verificare,
procedura de urmat și măsurile ce pot fi luate
după realizarea acestei proceduri

FORMELE CONTROLULUI CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR

1. Controlul prin opinia publică – controlul elementar; cuprinde reacția opiniei publice la
încălcarea unei norme constituționale; specific teoriei rezistenței la opresiune, dreptului la
insurecție; este o formă primitivă deoarece poate implica violența.

2. Controlul politic – exercitat de către organul legiuitor sau de alte organe de stat; mai rar
întâlnit în prezent; autocontrol – când organul este Parlamentul sau control – când altă
entitate de tip politic este însărcinată cu efectuarea verificării constituționalității

3. Controlul jurisdicțional – exercitat de către organele judecătorești obișnuite sau de către

alte organisme cu proceduri de lucru asemănătoare (curți constituționale, tribunale speciale
etc.) Realizat pe cale de excepție, când o parte ridică excepția de neconstit.
Realizat pe cale de acțiune în legătură cu o lege considerată neconstituțională

1. Control explicit – consacrat expres de textul constituțional, inclusiv procedura și organul

competent
Control implicit – nu este consacrat expres, dar este recunoscut inclusiv pe principiul
legalității
 2. Control anterior (prealabil sau preventiv) – se exercită în faza de proiect
Control posterior – se exercită asupra legilor în vigoare; este o formă veritabilă de control

3. Control abstract – verificarea unei legi în afara oricărui litigiu, este o formă pe cale de
acțiune și poate fi anterior sau posterior
Control concret – se exercită pe calea ridicării excepției de neconstituționalitate, ridicată de
către oricare parte sau de către instanță din oficiu, în cadrul unui proces; este numai
posterior

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI (ORGANIZARE, FUNCȚIONARE, ATRIBUȚII)

Condiții pentru candidatură:

 pregătire juridică superioară
 înaltă competență profesională
 vechime de cel puțin 18 ani în activitate juridică sau în învățământul juridic superior

Funcția este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor
didactice din învățământul juridic superior.
Sunt independenți și inamovibili, pe durata mandatului.

o Autoritate publică politico-jurisdicțională (politic – modul de desemnare a membrilor;

jurisdicțional – natura atribuțiilor)
o Unica autoritate de jurisdicție constituțională din România
o Independentă (supusă exclusiv Constituției și legii de organizare și funcționare)

 Președintele – ales dintre judecători, prin vot secret, pentru un mandat de 3 ani
 9 judecători numiți pe mandat de 9 ani (din 3 în 3 ani se reînnoiesc o treime dintre judecători)
 3 judecători numiți de către Președintele României
 3 judecători numiți de către Senatul României
 3 judecători numiți de către Camera Deputaţilor

Răspunderea juridică: nu răspund pentru opiniile și voturile exprimate

 Răspundere disciplinară – pentru / încălcarea obligațiilor din Legea nr. 47/1992;
sancțiunile sunt stabilite în ROF. CCR
 Răspundere penală – arestarea sau trimiterea în judecată numai la cererea procurorului
general de pe lângă ÎCCJ, cu aprobarea Biroului permanent al camerei care l-a numit sau a
Președintelui României; se judecă la ÎCCJ; suspendat de drept la trimiterea în judecată,
exclus de drept la condamnarea definitivă, la achitare suspendarea încetează.
Funcționarea Curții Ședințele Curții sunt publice, cu excepția celor în care plenul decide
ședință secretă.

Actele Curții se adoptă cu votul majorității judecătorilor dacă legea nu

spune altfel

Activitatea Curții se desfășoară în plen

Atribuțiile Președintelui Curții Convoacă și prezidează ședințele în plen

Coordonează activitatea Curții și repartizează cauzele spre

rezolvare

Reprezintă Curtea în fața altor autorități publice și a altor

organizații române sau străine

Constată cazurile de încetare a mandatului judecătorilor și

sesizează autoritățile publice care i-au numit, pentru ocuparea
postului devenit vacant

Îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege și de

regulamentul de organizare și funcționare a Curții.

Atribuțiile Curții Constituționale

Se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora - la sesizarea

Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau
de cel puţin 25 de senatori
- precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei

Se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale - la sesizarea

unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel
puţin 25 de senatori

Se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului - la sesizarea unuia

dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50
de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori

Hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în

faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial - excepţia de neconstituţionalitate poate
fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
Soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice - la
cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-
ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii

Veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă

rezultatele sufragiului - Înregistrează un exemplar al candidaturii, soluționează contestațiile
(inclusiv cele privind obstrucționarea susținerii campaniei electorale)
Primește PV cu rezultatele alegerilor și le validează sau anulează
Publică rezultatul în presă și în M.Oficial și prezintă Parlamentului un
exemplar din actul de validare pentru jurământ

Constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte

al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului - Dacă se declanșează
interimatul funcției de președinte (vacantare, suspendare, imposibilitate temporară) Curtea
emite un act de constatare a împrejurărilor de suspendare

Dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României - La

cererea Parlamentului
Avizul se emite de plenul Curții, pe baza unui raport elaborat de către 3
judecători desemnați ca raportori

Veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi

confirmă rezultatele acestuia - Se organizează la cererea Președintelui, după consultarea
Parlamentului, în probleme de interes național; pentru demiterea Președintelui României;
pentru aprobarea revizuirii Constituției.

Verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni -

Verifică îndeplinirea regulilor constituționale

Hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic - Se

sesizează prin contestație formulată de către președintele uneia dintre Camerele parlamentare
(pe baza unei hotărâri în acest sens) sau de către Guvern
Se judecă în plen cu prezența contestatorului, a partidului politic și a Ministerului
Public; decizia se publică în M.Of.

Îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

ACTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ȘI EFECTELE JURIDICE ALE ACESTORA

DECIZII În cazul controlului prealabil

Din oficiu, în cazul inițiativelor de revizuire a Constituției
În cazul Regulamentelor Parlamentului
Asupra excepțiilor ridicate în controlul posterior
Asupra conflictelor juridice de natură constituțională dintre aut. Publice
Asupra contestațiilor care vizează constituționalitatea partidelor politice

HOTĂRÂRI Respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmarea

rezultatului sufragiului
Constatarea existenței împrejurărilor pentru interimatul funcției de Președinte
al României
Respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și
confirmarea rezultatelor
Verificarea îndeplinirii condițiilor pentru inițiativa legislativă a cetățenilor

AVIZE Sunt consultative și se pronunță numai cu privire la propunerea de suspendare din

funcție a Președintelui României.

EFECTELE JURIDICE Încetarea efectelor dispozițiilor constatate ca neconstit. La 45 de zile de

la publicarea în M. Of., dacă Parlamentul sau Guvernul nu rezolvă în acest
interval problema (în acest termen dispozițiile sunt suspendate de drept)

La controlul anterior, Parlamentul trebuie sa reexamineze prevederile

La revizuirea Constit. are forța unui aviz

În cazul controlului posterior, produce efecte juridice în sensul neaplicării

de către instanță în cauza dedusă judecății

În cazul partidelor politice, generează radierea din evidența legal

constituită

Au valoarea unui aviz obligatoriu

Au caracter consultativ