Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 3

Saptamana 3
20.10.2015
Statul de drept
Statul si dreptul au aparut concomitent.
Statul reprezinta instituitia care edicteaza normele juridice.
Regulile de conduita are existau in comuna primitiva, anterior aparitiei statului, nu pot fi
considerate a contitui norme juridice, respectiv un sistem inchegat de drept, deoarece numai
posibilitatea de a fi adusa la indeplinire, la nevoie, prin forta de constrangere a statului, confera
caracter juridic unei reguli de comportament.
In absenta fortei de constrangere ... .
Statul are 3 functii esentiale, fiecareia dintre acestea corespunzandu-i puterea de a o
infaptui:
- Functia legislativa: adoptarea normelor juridice generale (Parlament)
- Functia executiva: aduce la indeplinire normele (Sef de stat + Guvern)
- Functia jurisdictionala: solutioneaza litigii care apar cu prilejul aplicarii
normelor juridice (Instante judecatoresti)
Statul de drept:
- Separatia puterilor in stat este considerata caracteristica esentiala
- Constituie o replica sociala fata de abuzul de putere si o solutie pentru
impiedicarea acestuia
- Promoveaza pluralismul politic, livertatea competitiei politice si a dreptului la
opozitie
- Are ca premiza democratismul puterii, manifestat prin suveranitatea
poporului, realizata prin sistemul electoral bazat pe vot universal egal, direct
si secret, alageri libere prin care se instituie Parlamentul cu atributiile sale de
legiferare si de control asupra executivului
- Solicita o ordine de drept, in care locul suprem il ocupa Constitutia.
Obligativitatea de a se supune legii este impusa tuturor, cu respectarea
drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor la nivelul standardelor
internationale
- Independeta judecatoriilor, posibilitatea fiecarui cetatea de a se adresa justitiei
in cazul in care i se incalca drepturile legitime de catre un organ de stat sau de
catre un organism social sau un alt cetatean.
- Semnifica guvernarea in numele majoritatii prin respectarea drepturilor
minoritatii, a egalitatii in fata legii pentru toti cetateni, fara nici o deosebire
- Se realizeaza prin respectarea libertatii economiei de piata, a proprietatii
private si a egalitatii sanselor, statul de drept presupunand si protectia sociala
a categoriilor defavorizate

Presupune libertatea presei, a tuturor mijloacelor mass-media, a dreptului de


asociere, a existentei societatii civile ca una din modalitatile importante de a
impiedica abuzul puterii statale
Principiile dreptului

Nimeni nu poate invoca necunoasterea sau ignorarea dreptului


Principiul incriminarii nu exista infractiune si nici pedeapsa fara lege
Principiul legalitatii adoptate, morlele juridice si actele de aplicare a
dreptului trebuie respectate de catre toti destinatarii prescriptiilor juridice
Principiul raspunderii incalcarea dispozitiilor normelor juridice antreneaza o
reactie sociala organizata, conform unei anumite proceduri, care implica forta
de constrangere publica
Prezumtia de nevinovatie si retinerea doar a elementelor de fapt probate: legea
presupune faptuitorul nevinovat, cat timp nu a fost facuta pe deplin dovada
vinovatiei sale. Invinuitul sau inculpatul nu este obligat sa probeze
nevinovatia sa.
Principiul aflarii adevarului: cu privire la fapte, imprejurari, presoane care cad
sub incidenta normelor juridice. Acest principiu sta la baza stabilirii solutiei
juridice corecte, a evitarii erorii judiciare.
Principiul dreptului de aparare: reprezinta garantia ocrotirii persoanei umane
Principiul autoritatii lucrului judecat: o actiune nu poate fi judecata decat o
singura data.
Norma juridica
Reprezinta o regula de conduita generala si impersoanala, instituita de puterea publica
sau recunoscuta de aceasta, a carei respectare obligatorie este asigurata, la nevoide de forta
coeercitiva a statului.
Sanctiunea in caz de nerespectare are aceasi substanta cu norma insasi>
- In caz de nerespectare a unei norme morale sanciunea va fi morala
- In caz de nerespectare a unei norme religioase va fi de natura religioasa
- Norma juridica sanctiune juridica
Trasatuirle esentiale ale normelor juridice
-

Sunt prescriptive: stabiles anumite oviective si impun o anumita conduita,


care consta intr-o actiune sau inactiune umana, destinata indeplinirii
obiectivului stabilit;
Caracter general: ea prescrie (impune) o conduita tipica (un model de
comportament) ce se adreseaza tuturor persoanelor care indeplinesc conditiile
din ipoteza normei;
Caracter impersonal: nu se adreseaza direct unei persoane. Chiar si in ipoteza
in care vizeaza un organism unipersonal, norma juridica nu are in vedere
persoana care, vremelnic, ocupa functia respectiva, ci instituita in sine.

Implica un raport inter-subiectiv: exprima trasatura generala ala dreptului de a


avea semnificatie pentru viata sociala, relatiile dintre oameni, actiunele
externe ale persanelor.
Sunt tipice: se refera la ceea ce este caracteristic unei anumite situatii, fara a
preciza deferentele individuale
Sunt obligatorii: ea putand fi impusa subiectului de drept prin constrangere.
Structura normei juridice

Ipoteza: acea parte a normei juridice care desemneaza imprejurarile concrete in care urmeaza sa
se aplice norma, categoria de persoane carora li se aplica, conditiile care trebuie indeplinite
pentru aplicarea normei.
Dispozitia: cel mai important element al normei. Cuprinde conduita impusa subiectelor de drept:
ce pot face / ce nu pot face.
Sanctiunea: consecitinele nerespectarii prescriptiei din dispozitie.
- Absolut determinata
- Relativ determinata