Dreptul afacerilor (schemă)

sâmbătă, 29 octombrie 2022 21:27

CAP.1 STATUL SI NOTIUNEA DE STAT DE DREPT

NOȚIUNEA DE STAT
➢ Statul reprezintă o entitate politica existenta pe un teritoriu unde se afla o anumite
populatie asupra careia se exercita puterea de stat.(PE SENE LARG)
➢ Ansamblul autoritatilor publice care ,detinand monopolul asupra crearii si aplicarii
dreptului, a cariu respectare o pot garanta prin puterea de constrangere, asigura
organizarea si conducerea societatii.

ELEMENTELE STATULUI

1.Teritoriul constituie spaţiul geografic asupra căruia se exercită suveranitatea. El este

delimitat de frontiere, alcătuit din sol, subsol, ape şi coloana de aer de deasupra acestora.

2.Populaţia reprezintă totalitatea persoanelor care se află pe un anumit teritoriu.

3.Într-un stat democratic, puterea aparţine poporului şi este exercitată de acesta prin
reprezentanţii săi aleşi.

• Puterea legislativăse manifestă concret prin competenţa de a elabora reguli juridice (norme
juridice).-PARLAMENTUL
• Puterea executivăse concretizează în aplicarea regulilor juridice de către autorităţi publice
special învestite cu această prerogativă- GUVERNUL SI PREȘEDINTELE
• Puterea judecătoreascăeste exercitată de către instanţele judecătoreşti, Ministerul
Public, organizat în parchete, şi Consiliul Suprem al Magistraturii. -judecătorii, tribunale,
curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

FORMA DE ORAGNIZARE
Forma de guvernământreprezintă maniera de organizare a autorităţilor centrale ale
statului, exercitarea puterii prin intermediul lor ținând cont de divizarea competenţelor
între aceste autorităţi :

- Republica
- Monarhia : ABSOLUTĂ, CONSTITUȚIONALĂ,

SUCTURA DE STAT:
- state unitare( Romania,Franta)
State federale ( Germania, SUA)
Secțiune nouă 2 Pagina 1
 - State federale ( Germania, SUA)

Regimul politic -monocratic

- democratic

NOTIUNEA DE DREPT

1.Dreptul obiectiv ( drept pozitiv)

totalitatea regulilor juridice (normelor juridice) elaborate sau recunoscute de stat în
vederea organizării societăţii şi disciplinării comportamentului uman.

2.Dreptul subiectivprerogativa acordată de lege unei persoane în baza căreia aceasta se poate
comporta într-un anumit fel şi, în acelaşi timp, poate pretinde altor persoane un anumit
comportament.(la viata, la edicatie etc.)

3. STIINTA DREPTULUI: totalitatea -notiunilor

-conceptelor
- principiilor

DEFINITIA DREPTULUI : totalitatea normelor juridice generale si obligatorii eloborate de

catre stat in vederea reglementarii relatiilor sociale. Ele se pot pune in aplicatie si prin
constrangerea de catre stat , la nevoie.

Normele juridice in vigoare , grupate in unitati independente, subordonate acelorasi

principii formaneaza un SISTEM DE DREPT.
Tipuri de sisteme de drept:
- sistemul anglo-saxon
- sistemul romano-german
- sisteme juridice traditionale, religioase ( musulman)
Elemente princiapale ale sistemului juridic:
- Norma juridica
- Inatitutia juridica:totalitatea normelor juridice care reglementeaza o anumita categorie de
relatii sociale- face legatura intre norma juridica si ramura de drept, ex: contractul,
propritatea, fondul de comert etc.
- Ramura de drept : ansamblul distinct de nirme juridice-DREPTUL COMERCIAL, DREPTUL
CIVIL, DREPTUL PENAL ETC.

PRINCIPII FUNDAMENTALE ( prevazute de legea fundamentala a statului)

1.PRINCIPIUL LEGALITATII: infaptuirea ordinii de drept, valabila pentru toata lumea, dupa
cum prevede constitutia.
Secțiune nouă 2 Pagina 2
cum prevede constitutia.

2.PRINCIPIUL LIBERTATII SI EGALITATII ( toti indivizii sunt egali in fata legii)

3.PRINCIPIUL ECHITATII SI AL JUSTITIEI ( echilibrul intre toleranta si respectul reciproc intre

indivizi)

4.PRINCIPIUL RESPONSABILITATII:( respectarea benevola a normelor juridice in relatiile

sociale)

CAP.2 IZVOARELE DREPTULUI

”IZVOLUL DE DREPT” : ACTUL JURIDIC CU VALOARE NORMATIVA IN CARE SUNT CUPRINSE

REGULILE DE DREPT
-Sensul material: conditiile sociale, economice, politice care contureaza existenta unei
comunități
-Sensul formal: forma in care se manifesta vointa generala pentru a deveni obligatorie pentru
individ si societate.

SISTEMUL DE IZVOARE FORMALE: CUTUMA, PRECEDENTU JUDICIAR( jurisprudenta),

DOCTRINA, CONTRACTUL NORMATIV, ACTUL NORMATIV(cel mai important act normativ este
constitutia)

CLASIFICARE:
➢ SURSA NORMATIVA - izvoare directe( legea , hotararile de guvern, ordonantele de guvern
etc.)
- izvoare indirecte( cutuma sau obiceiul juridic)
➢ SURSA DE CUNOASTERE A DREPTULUI- izvoare scrise
- izvoare nescrise
➢ SURSA DE PROVENIENTA: - izvoare netionale
- izvoare internationale( tratate, convenții)

LEGEA REPREZINTA UN ACT NORMATIV SI ESTE CEL MAI IMPORTANT IZVOR DE DREPT.

CONSTITUTIA: NUMITA SI LEGEA FUNDAMENTALA A UNUI STAT

➢ NORMELE JURIDICE CUPRINSE AICI CONTUREAZA INTREG SISTEMUL DE DREPT, SISTEMUL

JURIDIC, ORGANIZAREA POLITICA SI ADMINISTRATIVA A STATULUI

Secțiune nouă 2 Pagina 3

➢ REGLEMENTEAZA ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PUTERILOR IN STAT

➢ REGLEMENTEAZA DREPTURILE SI LIBERTATILE CETĂȚENILOR DIN MAI MULTE DOMENII

PRECUT ECONOMIC,SOCIAL, POLITIC

Clasificarea legilor:
- Legi constitutionale: cele care modifica constitutia
- Legile organice: cele care reglementeaza activitatile sociale fundamentale ( sistemul
electoral, organizarea Guvernului)
- Legile ordinarea(obisnuite) : cele care reglementeaza celelalte activitati din viata cotidiană

IZVOARELE DREPTULUI AFACERILOR:

-SENS MATERIAL: TOATE SITUATIILE CU CARE SE COMFRUNTA PARTENERII IN AFACERI SI
CARE NECESITA REGULI JURIDICE PENTRU REZILVAREA LOR.

-SENSUL FORMAL SAU JURIDIC: TOTALITATEA ACTELOR NORMATIVE CARE CUPRIND NORME
DIN SFERA DE REGLEMENTARE A DREPTULUI AFACERILOR , INGLUZAND LITERATURA DE
SPECIALITATE)

A. ACTUL NORMATIV: contine reguli cu caracter obligatoriu

-CONSTITUTIA
-LEGEA
-DECRETELE
-ORDONANTELE DE GUVERN
-HOTARARILE DE GUVERN

B. CUTUMA ( obicei cu valoare juridica)- este izvor de drept doar daca legea sau alt act
Secțiune nouă 2 Pagina 4
B. CUTUMA ( obicei cu valoare juridica)- este izvor de drept doar daca legea sau alt act
normativ cu valoare de izvor de drept in confera acest caracter

C. JURISPRUDENȚA (precedentul judiciar): deciziile judiciare luate precedent in cazurile

asemanatoare celui judecat, nu are valoare de sursa efectiva a dreptului ci doar de sursa
interpretativa( dpar in sistemul anglo-saxon jurisprudenta constituie izvor de drept)

D. DOCTRINA: nu constituie izvor de drept dar este folosit la explicarea unor mai vagi explicate
in norma juridica, care pot fi interpretate usor.

CAP.3 NORMA JURIDICĂ

NORMA JURIDICA REPREZINTA O REGULĂ GENERALĂ SI OBLIGATORIE DE CONDUITA CU

SCOPUL DE A ASIGURA ORDINEA SOCIALA, REGULA CARE LA NEBOIE SE POATE IMPUNE PRIN
FORTA DE CONSTRANGERE A STSTULUI.

TRĂSĂTURILE NORMEI JURIDICE :

• CARACTERUL SOCIAL: ordoneaza si reglementeaza relatiile interumane si diversitatea

activitatilor care se desfasoara in cadrul societatii. Norma juridica in sine implica un caracter
intersubiectiv

• CARACTER GENERAL SI IMPERSONAL: NORMA JURIDICA SE DRESEAZA TUTUROR

MEMBRILOR SOCIETĂȚII

• CARACTER PRESCRIPTIV: norma juridica se adreseaza tuturor indivizilor din societate fara a
lua in considerare diferentele nesemnificative dintre acestia , conduita impusa pentru a
situatie determinata este una standard .

• CARACTER OBLIGATORIU: normele trebuie respectate, in caz contrar norma insasi

prevazand o sanctiune . Nu conteaza daca norma juridica este cuprinsa intr-o ordonanta,
lege etc. ea are acelasi caracter obligatoriu.

• CARACTER IMPRESCRIPTUBIL : se aplica de cate ori este nevoie

STRUCTURA NORMEI JURIDICE

Secțiune nouă 2 Pagina 5

 1. STRUCTURA LOGICO-JURIDICĂ A NORMNEI (structura internă): se refera la alcatuirea
logică a textului normei. De regula norma este alcătuită din trei elemente distincte
• IPOTEZA: CONDITIILE IN CARE SE APLICA NORMA DE DREPT, PRECUM SI CALITATEA
SUBIECTULUI CARORA LI SE ADRESEAZA( copil, adult, parinte)
Ipotezele sunt de doua tipuri: - determinate:precizeaza in detaliu imprejurarea in care se
aplica acea normă si subiectii carora li se aplica .( casatoria din codul civil)
- relativ-determinată: normele cu subiect subinteles, care nu se
refera expres la un subiect anume( furtul din Codul Penal)

• DISPOZITIA: poate fi expres precizata sau subînțeleasa, deoarece prevede conduita de urmat
in imprejurarile din ipoteza.
DISPOZITIA NORMEI POATE:
-impune o anumita conduită
-prevede optiunea de abținere de la savarsirea anumitor fapte
-permite optiunea unei conduite pentru subiectul de drept
-oferi recomandări, stimula anumite acțiuni umane.

• SANCȚIUNEA : prevede urmarea neadoptarii conduitei prescrise in dispozitie de catre

subiectul vizat. Sanctiune este reprezentata de reactia statului fata de comportamentul
necorespunzator al subiectlui de drept.
• SANCTIUNILE POT FI.
• -DISCIPLINARE
• -ADMINISTRATIVE
• -PENALE
• -CIVILE

DUPA GRADUL DE DETERMINARE POT FI:

- ABSOLUT-DETERMINATE
- RELATIV-DETERMINATE

2. STRUCTURA TEHNICO-JURIDICĂ A NORMEI( EXTERNĂ) : ARE IN VEDERE FORMA IN CARE

ESTE REDACTATA SI APARE IN DIVERSE ACTE JURIDICE.
-Norma juridica trebuie sa aiba forma exterioara logica care sa o faca usor accesibila.
-Principalul element al structurii externe al normei juridice este articolul.

CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE:

1. -Criteriul modului de reglementare a conduitei: IMPERATIVE SI DISPOZITIVE
2. -Gradul de generalitate: norme generale, norme speciale, norme de exceptie
3. -Modul lor de redactare : complete( cuprind toate cele trei elemente: ipoteza ,dispozitia,
Secțiune nouă 2 Pagina 6
3. -Modul lor de redactare : complete( cuprind toate cele trei elemente: ipoteza ,dispozitia,
sanctiune) si incomplete( sunt intregite de alt act normativ precedent)

ACTIUNEA NORMELOR JURIDICE IN TIMP,SPTATIU SI ASUPRA PERSOANELOR

1. IN TIMP: VA REGLEMENTA RELATIILE SOCALE DOAR ATATA TIMP CAT ESTE IN VIGOARE
a. INTRAREA IN VIGOARE: momentul in care norma incepe sa fie pusa in aplicare , dupa
aducerea sa la cunostinta ( dupa 3 zile de la publicarea ei in Monitoriul Oficial)
b. IESIREA DIN VIGOARE:momentul in care norma juridica inceteaza sa isi mai produca
efectele, ca urmare a unei noi norme.

2. IN SPATIU SI ASUPRA PERSOANELOR: LIMITAREA TERITORIALA A APLICARII REGULILOR DE

DREPT.
-Teritoriul unui stat poate avea cetateni, straini, apatrizi
-Strainii beneficiaza de un anumit regim in functie de fiecare stat:
• regimul national: legea teritoriului se aplica si lor
• regim special: au doar anumite drepturi si obligatii mai restrânse
• Regimul clauzei natiunii: sunt tartati aproximativ egal cu cetatenii.

CAP.4 RAPORTUL JURIDIC

Relatia sociala reglementata de o norma juridică.( ex: relatiile de natura economica intre
doua persoane fizice sau juridice care efectueaza o activitate cu scopul lucrativ ,in vederea
obtinerii de profit.

CARACTERISTICILE RAPORTULUI JURIDIC:

➢ Caracter SOCIAL: se stabileste intre minim 2 oameni luați individual, ca persoane fizice, si/
sau juridice( asociatii, fundatii)
➢ Caracter IDEOLOGIC: este reglementat prin voința de stat, concretizata intr o norma de
drept
➢ Caracter VALORIC: promoveaza valori esentiale pe care se bazează ordinea de drept
➢ Caracter ISTORIC: in functie de norma juridica, raportul juridic reflecta intr-o anumite
masura timpul istoric in care se incadreaza societatea
➢ Caracter VOLITIONAL: este o relatie care se desfasoara pe baza vointei statului, a
legiuitorului si a vointei partilor implicate

RAPORTUL JURIDIC ESTE ALCATUIT DIN TREI ELEMENTE:

Secțiune nouă 2 Pagina 7
RAPORTUL JURIDIC ESTE ALCATUIT DIN TREI ELEMENTE:
- SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC: Relatiile sociale se desfășoară din punct de vedere juridic
intre persoane fizice sau juridice, luate individual sau colectiv si care isi satisfac interesele
proptii in conditiile legii.
1.PERSOANA FIZICA: UN SUBIECT INDIVIDUAL CARE ISI MANIFESTA PROPRIILE DORINTE,
SINGUR

DREPTURI + OBLIGATII= CAPACITATE JURIDICĂ

Capacitatea juridica: -capacitatea de folosinta:( de la nastere pana la moarte)

- capaciatea de exercitiu:( +18 ani)
-capacitate de exercitiu restrânsă (14-18 ani)- dupa implinirea de 16 ani
minorii pot incheia contrate de munca

2. Persoana juridică( subiect colectiv de drept):( colectiv de persoane care au un patrimoniu

distinct de cel al entitatii din care fac parte)

Capacitatea juridica:- capacitate de folosință (din momentul in care ea dobandeste

personalitate juridică), drepturile si obligatiile pe care le poate avea persoana juridica tin de
domeniul in care in desfasoara activitatea
-capacitatea de exercitiu:exercita drepturile si executa obligatiile prin
intermediul organelor de conducere.

DREPTURI SUBIECTIVE :- Drepturi absolute: efecte atat pentru subuectul activ cat si pentru cel
pasiv
- Drepturi relative: opozabile numai subiectului pasiv( drepturi
patrimoniale: evaluabile in bani)

OBLIGAȚII: - obligatie pozitiva:( a da , a face): obliga pe titular sa actioneze

-obligatie negativă( a nu da, a nu face): permite titularului sa se abtină)

OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC: conduita pe care trebuie sa o aiba subiectii in relatia juridica
concreta , in conformitatea cu drepturile si obligatiile care le revn.
OBIECT SECUNDAR AL RAPORTULUI JURIDIC+ CONDUITA PARTILOR= OBIECTUL COMPLEX AL
RAPORTULUI JURIDIC.

FORMAREA,MODOFICAREA SI INCETAREA RAPORTURILOR JURIDICE

Faptele juridice sunte acele imprejurari care, potrivit normei juridice ,determina aparitia,
modificarea si incetarea raporturilor juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor.
Faptele juridice se clasifica in evenimente si actiuni.
Secțiune nouă 2 Pagina 8
Faptele juridice se clasifica in evenimente si actiuni.
EVENIMENTELE: imprejurari cu absenta voinței: cutremure, inundatii, nasterea , moartea.
ACȚIUNI: ca urmare a manifestarii vointei conform normelor juridice
- Licite( legale): scop declarat de a produce efecte juridice
- Ilicite( ilegale): manifestarea vointei contrar normelor juridice:
-civile-delicte civile
-penale-infractiuni
-contraventionale- contraventiile

ACTELE JURIDICE sunt actiuni licite care produc efecte juridice ca urmare a vointei omului,
cu scopul de a cre, modifica, transmite sau stinge raporturile juridice.
- Acte cu titlu oneros: subiectii de drept urmaresc un beneficiu echivalent reciproc( contract
de vanzare )
- Actele de conservare:acte prin care se realizeaza mentinerea patrimoniului in starea in care
se afla
- Actele de administrare: valorificarea unui bun din punct de vedere patrimonial.

CAP.5 RASPUNDEREA JURIDICĂ

REPREZINTA CONDUITA ILICITA A PERSOANEI( INFRACTIUNE, DELICT,ABATERI

DESCIPLINARE,CONTRAVENTII) CARE DETERMINA APLICAREA SANCTIUNII PREVAZUTE DE
LEGE.

PRINCIPIILE RASPUNDERII JURIDICE

⚫ legalitatii rasounderii: in conditiile prevazute de lege
⚫ Raspunderi pentru fapta săvârșită cu vinovație
⚫ răspunderi personale: revin celui vinovat de comiterea faptei
⚫ unicitatii raspunderii: se angajeaza pentru o singura fapta săvârșită si primeste o singura
sanctiune
⚫ justețea sau proportionolitatea raspunderii: corelarea raspunderii, a pericolului ei scocial,
intinderii pagubei, a formei de vinovatie.
⚫ umanismul raspunderii penale:sanctiunea are un rol educativ si urmareste reintegrarea in
societate a acestuia
⚫ preventie prin raspundere :sanctionarea celui vinovat are rol de prevenire in continuare a
unor fapte ilegale
⚫ Celeritatii tregerii la raspundere: aplicarea sanctiunii trebuie sa fie cat mai aproape de cel al
comiterii faptei

FUNCTIILE RASPUNDERII JURIDICE

-PREVENTIVĂ: descurajeaza incalcarea normelor juridice

-SANCTIONATOARE:aplicarea unei sanctiuni
Secțiune nouă 2 Pagina 9
-SANCTIONATOARE:aplicarea unei sanctiuni
-EDUCATIVĂ:indreptarea conduitei anti-sociale

CONDITIILE ANGAJARII RASPUNDERII JURIDICE

1. FAPTA ILICITĂ( ACTIUNE SAU INACTIUNE)- o incalcare a normnelor juridice

2. PREJUDICIU ( MORAL SAU MATERIAL)- efectul sau consecinta care decurge din savarsirea
faptei
3. LEGATURA DE CAUZALITATE: ansamblul de fenomene legate intre ele care determina
producerea unui fenomen
4. VINOVATIA:-intentie( persoana prevede rezultatul faptei sale dar totusi accepta
posibilitatea producerii lui) sau culpa( prevede rezultatul faptei sale dar nu il accepta,
socotind ca nu se va produce

FORMELE DE RASPUNDERE JURIDICA

1. RASPUNDEREA PENALA: TEMEI INFRACTIUNEA
2. ADMINISTRATIVA: - CONTRVENTIONALA
-DISCIPLINARA( IN CADRUL UNEI INSTITUTII ADMINISTRATIVE)
3. DISCIPLINARA ( IN CADRUL UNEI UNITĂȚI)
4. CIVILĂ ( patrimonial): producerea unei pagube de natura materiala
-delictuala
-contractuala

CAP.6 DREPTUL DE PROPRIETATE

IN- SENS LARG: DETINERE EXCȘUSIVA A UNUI BUN DE CATRE O PERSOANA SI POSIBILITATEA
DE A-L FOLOSI DUPA BUNUL PLAC.
-Sens restrâns însă, proprietatea este înţeleasă ca un drept real, exclusiv, absolut şi
perpetuu, care poate fi apărat la nevoie prin intermediul justiţiei.

OBIECTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE:( tipuri de bunuri)

1. In functie de modul de percepere a bunului:- corporale si incorporale
2. In functie de regimul stabilit de lege:- publice sau private
3. In functie de caracteristicile lor fizice:- mobile si imobile( nu pot fi deplasate)
4. In functie de natura lor:- bunuri divizibile si indivizibile
5. In functie de natura bunului si vointa omului:-principale si accesorii
6. In functie de natura lor:bunuri fungubile( numarabile) si nefungibile
Secțiune nouă 2 Pagina 10
6. In functie de natura lor:bunuri fungubile( numarabile) si nefungibile

FORMELE DREPTULUI DE PROPRIETATE:

1. PROPRIETATE PUBLICA: ce apatine astatului sau a unei unitati administrative teritoriale.
Aceste bunuri sunt stabilite prin legile oragnice.(bogatii de interes public al subsolului,
spatiului aerian,apele cu potential energetic valorificabil)
Bunurile publice au un regim special, sunt inalienabile, imprescriptibile.
Dobandirea dreptului de proprietate publica se poate realiza prin : achizitie, expropriere
pentru utilittate publica, donație, conventie cu titlu oneros

2. PROPRIETATEA PRIVATA: dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune in mod absolut si

perpetuu de un bun in limitele stabilite de lege.

ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

- POSESIA: dreptul de a folosi un bun potrivit naturii si destinatiei sale

- FOLOSITA:dreptul de a se bucura de foloasele pe care un bun le poate produce ( produse
agricole, venituri)
- DISPOZITIA:dreptul de a dispune de un bun in functie de nevoi( vanzare, consumare,
inchiriere,imprumut)
*imprumutul unui bun: instrainarea temporara a acestuia de catre proprietar

POSESIA SI EFECTELE SALE

POSESIE( O PERSOANA CARE INTREBUINTEAZA UN BUN PENTRU SINE POATE DA IMPRESIA

CA ESTE PROPRIETARUL ACELUI BUN, CHIAR DACA NU ESTE ASA ) = ÎNTREBUINȚARE

Daca o persoana detine un bun dar nu il foflosete atunci aceea nu este proprietar asuora
bunului ci detentor precar.

POSESIA UNUI BUN ESTE UTILA DACA VA FI LIPSITA DE URMATOARELE VISE:

-Discontiunuitatea: posesia sa se exercite continuu

-Violenta: posesia trebuie sa fie exercitata pasnic, linistit
-Clandestinitatea : posesia exercitata in mod deschis, nu pe ascuns.
-Precaritatea: posesorul trebuie sa intrebuinteze bunul ca si cum ar fi al lui.

DOBANDIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE:

-Dreptul de proprietate asupra unui bun se poate dobandii in urma incheierii unei conventii ,al
unui contract intre proprietarul bunului si celelalte persoane. Numele noului proprietar va fi
trecut in cartea funciara , regristru care tine evidenta proprietatii de bunuri imobile din
Secțiune nouă 2 Pagina 11
trecut in cartea funciara , regristru care tine evidenta proprietatii de bunuri imobile din
România .
-Mostenirea:testament, mostenitorii dobandesct bunurile predecesorului lor.
-Acesiunea:(imobiliara sau moboliara): proprietarul devine so proprietar al bunurilor ce se
alipest de bunul sau.
-Uzurpaciunea:luarea in posesie a unui bun dupa ce l am folosit mai mult timp
-Posesia de buna- credință: persoana de buna credinta incheie un act oneros cu un
neproprietar ,prima devenind practic proprietarul bunului dar adevaratul proprietar isi poate
revendica bunul mai apoi in termen de 3 ani.
-Ocupatiunea:posesorul unu bun mobil care nu apartine nimanui devine posesor odata cu
intrarea in posesie a bunului.
-Tradițiunea:predarea unui bun unui nou proprietar( cadourile -bani)

APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Dreptul de proprietate se poate apara prin justitie cu ajutorul unor actiuni reglementate de
lege.
1. ACTIUNEA DE REVENDICARE:instrumentul prin care proprietarul de drept poate revendica
un bun care se afla sub posesia unei persoane care il detine fara drept
2. ACTIUNILE POSESORII:apararea indirecta a dreptului de proprietate

CAP.6 RAPORTUL JURIDIC DE AFACERI

Secțiune nouă 2 Pagina 12