DREPT CONSTITUTIONAL

ANUL 1
Notiuni generale :
1. Relatii sociale ; relatii juridice; norme juridice
2. Dreptul ,notiune; dreptul public ; dreptul privat
Ce inseamna relatie sociala ?
Relatia sociala este o regula/norma de comportament (cutuma/uzanta) ;
de ex :salutul
Relatie/raport juridic : o relatie/raport SOCIAL reglementata de o norma
juridica
1. A reglementa din punct de vedere al dreptului = a institui , a
prevedea si/sau a sanctiona ; de ex: constitutia ,legile
2. Norma juridica = o regula care provine de la stat si care este dusa
la indeplinire prin forta de constrangere a statului
Subiecti ai raportului juridic pot fi persoaele fizice , juridice sau statul
prin institutiile sake centrale sau locale de putere
DIFERENTA DINTRE NORMA JURIDICA SI NORMA MORALA
1. Continutul
2. Subiect al raportului de drept/moral
3. Sanctiune cand se incalca o norma morala (constiinta individuala/
divinitatea) , sau juridical (statul)
Ce inseamna dreptul ?
DREPTUL a fost definit ca fiind morala istituita si sanctionata de
puterea de stat .

DREPTUL este un ansamblu de morme juridice valabil pe un anumit

teritoriu , organizat si organizabil, raportat la un anumit nivel de
referinte.
organizat=normele juridice au o structura ierarhica
organizabil= normele juridice pot fi revizuite (modificate ) sau
abrogate (sterse)
Structura ierarhica a normelor juridice :
1. CONSTITUTIA
2. LEGILE SI ORDONANTELE GUVERNULUI
3. ACTELE JURIDICE ALE PUTERII ADMINISTRATIEI
CENTRALE (hotarari de govern , instructiile ministerelor)
4. ACTELE JURIDICE ALE ADMINISTRATIEI LOCALE ( actele
consilierilor judeteni ,acte;e dispozitiei primarului )
Clasificarea legilor:
1. Constitutia :norma juridical fundamental superioara
2. Legile constitutionale : legi de revizuire a dispozitiilor
constitutionale in vigoare
Caracteristici : 1. Modifica dispozitii constitutionale in vigoare
2. Sunt adoptate de o adunare sau o putere constituanta
derivate/instituita
3. Votul este calificat (2/3 din numarul total al parlamentarilor,etc.)
3. Legile organice :sunt legile care detaileaza prevederi din
constitutia in vigoare
Caracteristici : sunt create de organul legislativ
- nu incalca prevederile constitutionale
- domeniul legilor organice este prevazut expres in constitutie si se
adopta cu votul majoritatii absolute a parlamentarlor
Legea organica 47 din 1949 detaileaza si lamureste cu privire la
curtea constitutional

4. Legile ordinare : (obisnuite ) sunt opera ale legislativului in

domenii economice , sociale , financiare, etc, de o importanta
diminuata fata de legea organica . Se adopta cu votii majoritatii
simple
Doua ramuri(reglementeaza un ansamblu de norme juridice si institutii
juridice care au un obiect comun de reglementare ) de drept (interventia
statului) : DREPT PUBLIC si DREPT PRIVAT
1. Dreptul public : - reglementeaza norme juridice
statului/guvernantilor (ex: dreptul constitutional , dreptul penal ,
drept financiar )
2. Dreptul privat reglementeaza statutul guvernatilor
Criterii de distinctive dintre dreptul public si dreptul privat :
1. Criteriul interesului : constitutia aapara interesul statului / drept
[rivat ( interes personal )
2. Subiectul raportului juridic : in dreptu public intotdeauna un
subiect al raportului juridic este statul / in dreptul privat subiectul
pot fi : persoane fizice , juridice si statul ( pe pozitia de egalitate
juridical )
3. Criteriul formei de manifestare aa vointei in raportul juridic : in
DREPTUL PUBLIC cel putin unul dintre subiectii raportului
juridic intervine printr-o manifstare unilaterala si autoritara de
vointa / in DREPTUL PRIVAT subiectii raportului juridic
manifesta un accord de vointa
Caracteristicile dreptului public :
1. Normele au character de generalitate (toti cetatenii)
2. Normele sunt imperative , onerative (obligatie pozitiva ) ,
prohibitiva (ex: este interzisa pedeapsa cu moartea )
3. Normele sunt superioare dreptului privat
4. Normele de drept public sunt instabile din punct de vedere juridic
Caracteristicile dreptului privat :

1. Normele de drept privat au character restrans (codul familiei se

refera la familie )
2. Normele sunt dispositive ( ex: vanzare-cumparare)
3. Normele de drept privat se dezvolta pe baza normelor de drept
public
4. Normele de drept privat sunt instabile din punct de vedere juridic
PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII legii civile = daca un raport
juridic a fost creat sub imperiul unei norme juridice valabile, chiar daca
norma juridical se va modifica in urma raportului juridic create anterior
va ramane neschimbat.
Interferenta dreptului public /privat :
1.Cateodata DREPTUL PUBLIC are character restrans ( ex: in
constitutie sunt articole care reglementeaza dreoturi doa rpentru o
categorie de persoane )
Cateodata si normele de drept public sunt dispositive ( ex: dreptul la
vot /dreptul de a munci.
Normele de drept public se pot modifica mult mai greu.
2.Cateodata DREPTUL PRIVAT are character de generalitate. (ex:
Cateodata normele de drept privat reglementeaza drepturi si obligatia si
in sarcina unor terti ai raportului juridic de drept privat.
(ex: Certificatul de nastere).
Normele de drept privat se modifica mai usor dar cu conditia sa respecte
normele de drept public.

Dreptul constitutional

Constitutia
Notiuni generale:
Privind cateodata de dreptul constitutional a aparut la Paris (1834);
In Romania primul curs de drept constitutional a aparut in 1864 (prof A.
Codrescu), pana la aceasta data si in Romania, se preda drept
constitutional , dar era inclusa alaturi de dreptul administrativ in ramura
de drept public.
Profesori de Drept constitutional : Simion Barnutiu , Gheorghe Alexianu
, Gheorghe Sofronie, Ioan Deleanu , Ioan Muraru , Victor Duculescu ,
Cristian Ionescu .
DREPTUL CONSTITUTIONAL este un ansamblu de norme juridice
Cre reglementeaza raporturile juridice care iau nastere in procesul
instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii in stat .
Dreptul constitutional nu se confrunta cu constitutia (deoarece
reglementaza domenii mai vaste decat cele cosntitutionale ) si avem
drept cosntitutional si in state unde nu avem constitutie (Anglia )
Istoria constitutiilor :
DEF : Constitutia este definita ca un ansamblu de norme juridice printro procedura speciala da catre o adunare constituanta originare sau
derivata , norme juridice care se refera la organizarea si exercitarea
puterii in stat , la rapoturile si obligatiile fundamentale ale cetatenilor.
Constitutiile lumii sunt definite pe baza a doua criterii :
1. Criteriul formal sau al procedurii de adaptare si revizuire a
constitutiei. Acest criteriu reglementeaza o procedura thenicojuridica prin care consttitutia intra in vigoare sau este revizuita.
Din punct de vedere a acestui criteriu trebuie sa analizam :organele

competente sa adopte si sa revizuiasca o cansitutie / procedura

(modalitatea) de adoptare sau revizuirea constitutiei
a) Procedura de adoptare a cosntitutiei :
Constitutiile lumii sunt adoptate de o adunare constituita ori
constituanta originara care reprezinta puterea investita cu prerogative
politice speciale .
Caracterul adunarii constituante : are caracter absolut si nelimitat / are
un caracter neconditionat (ex : intrarea in vigoare a constitutiei RO din
1991 )
Aceasta adunare constituanta poate crea o cinstitutie noua in urmatoarele
conditii : ca rezultat a un evolutii pe plan international / ca rezultat a
schimbarii totale a regimului politic dintr-un stat .
Formele de adaptare a constitutiei :
Forme monocratica : dictaturile , monarhiile absolute
Forme democratice :
Forma democratica directa : populatia adopta continutul
costitutiei , voteaza intrarea in vigoare a constitutiei ( Agora ,
piata publica )
Forma democratica semidirecta : adunarea constitutionala aleasa
de popor adopta continutul constitutiei urmand ca asare
continutt sa fie supus votului ( majoritatea statelor lumii)
Forma democratica reprezentativa : in care populatia alege o
adunare constitutionala a care obiectiv principal il constituie
adoptarea constitutiei , constitutia intra in vigoare prin adoptarea
ei de catre adunare.

b)Procedura de revizuire a consitutiei :

a revizui = a modifica un text constitutional in vigoare , fie prin
refolmularea unei norme constitutionale , fie prin abrogarea unei
dispozitii constitutionale sau prin adaugarea unei prevederi
constitutionale noi
Din punct de vedere al procedurii de revizuire , constitutiile lumii se
impart in :
Constitutii flexibile : constitutii care se adopta si se revizuiesc prin
aceeasi procedura ca a legilor inferioare ei ( ex : constituia Marii
Britanii, constitutia Canadei )
Constitutii rigide : care adopta si se revizuiesc printr-o procedura mult
mai grea decat a legilor inferioare ei (toate constitutiile lumii scrise
sunt constitutii rigide )
In unele constitutii sunt prevazute zone pietrificate care implica faptul ca
unele articole constituionale nu pot fi supuse revizuirii.
Aceste zone pietrificate se refera la :
Limitari de continut ( sunt anumite articole contitutionale care nu
pot fi revizuite niciodata )
Limitari de timp ( anumite articole din Constitutie nu pot fi
revizuite in timp de razboi )
Din punct de vedere al criteriului formal constitutiile lumii se impart in :
costitutii cutumuare (nescrise) si constitutii scrise.
a. Constitutiile cutumiare rezulta din uzante , practici care se refera
la organizarea , exercitarea puterii in stat , la raporturile dintre
institutiile de stat si cetateni , la drepturi si obligatii fundamentale .
Alcatuite din :
Cutume constitutionale
Norme juridice constitutionale ( scrise )
Decizii jurisdictionale

Pentru ca o cutuma sa devina cutuma constitutionala trebuie sa

indeplineasca urmatoarele cerinte :

Durata mare in timp

Repetarea cutumei
Constanta cutumei
Claritatea ( sa fie interpretata in acelasi sens )
Cutuma sa fie acceptata si recunoscuta de puterea de stat ca si cum ar
fi o veritabila norma juridica

Nu exista constitutie cutumiara alcatuita numai din cutme

constitutionale.
b. Constitutia scrisa : sunt alcatuite din norme juridice care se refera
la organizarea si exercitarea puterii in stat la raporturile dintre
institutiile statului si cetateni ; la drepturi si obligatii fundamentale,
norme cuprinse intr-un document unic adoptat si revizuit printr-o
procedura speciala
Singura diferenta consta in criteriul formal de aaptare si revizuite .
Nu exista constitutii pure scrise deoarece cutumele constitutionale au
rolul de a lamuri si de a completa o consstitutia scrisa. ( ex : constitutia
din SUA presedintele trebuie sa prezinte raportul de guvernare in luna
ianuarie )

2. Criteriul material de adoptare a constitutiei

Organizarea , exercitarea puterii in stat
Organizarea si atributele de putere in stat
Raporturile dintre instantele de putere
Raporturile dintre instantele de putere si cetateni
Drepturile /obligatiile fundamentale ale cetatenilor

Alte norme care nu au legatura cu cele de mai sus , dar din punct de
vedere formal , fac parte din continutul constitutiei ( ex : Cosnstitutia

elvetiana sunt anumite articole care reglementeaza modificarea de

cultivare a terenurilor agricole )
CONTROLUL DE CONSTITUTIONALITATE AL LEGILOR
Notiune si necesitate :
Pentru a dovedi suprematia prevederilor constitutionale in raport
cu legile organice , ordinare sau a altor acte normative , este necesar
instituirea unui sistem de garantii (curtea costitutionala, controlul de
contencios administrativ, controlul prin instantele judecatoresti) si a unui
sistem de sanctiuni (neaplicarea legii, anularea actului administrativ ,
solutionarea procesului civil printr-o hotarare judecatoreasca definitive
si irevocabila ) prin intermediul carora se poata materializa
superioritatea constitutiei.
DEF : Este activitatea organizata de verificare a consformitatii
legilor cu constitutia , iar din punct de vedere al dreptului constitutional
reprezinta regulile prin intermediul carora se stabilesc organele statului
competente , procedura de urmat si masurile (sactiunile) care se pot lua
in cazul controlului de constitutionalitate .
Controlul de constitutionalitate este o parte integranta a
principiului legalitatii actelor juridice .
Din punct de vedere juridic se face distinctie intre:
Controlul de forma a cosntitutionalitatii legilor , care consta in
verificarea constitutionalitatii procedeelor tehnicojuridice de
adoptare a legii
Controlul de fond al constitutionaltatii legilor care consta in
verificarea conformitatii legilor cu principiile constitutionale ( ex:
in Romania dreptul la vot incepe de la 18 ani )

FORMELE CONTROLULUI DE CONSTITUIONALITATE

1. Absenta controlului de constitutionalitate : nu exista organ care sa verifice
constitutionalitatea legii ( belgia)
2. Controlul prin opinia publica : constitutia franceza din 1793 se prevedea
dreptul sau obligatia cetatenilor de a se revolta pein modalitatea insurectiei
atunci cand drepturile lor fundamentale le sunt incalcate )
Caracteristici :
Nu produce efecte juridice ( nu creeaza drepturi si obligatii ) : nu exista
o sanctiune concreta / materiaalizata
Nu s-a institutionalizat reactia opiniei publice la incalcarile constitutiei
.
3. Controlul politic : in cadrul acestui constrol parlamentul (care este un organ
preponderent politic) este atat organ de creare a legii , dar si de verificare a
legii cu prevederile constitutiei .
Caracteristici :
In cadrul acestui constrol se reaalizeaza un autocontrol ( deoarece
parlamentul creeaza legea si dupa ce a creat-o tot el analizeaza daca legea
respecta sau nu caontinutul constitutiei ) ex: Romania , in constitutia din
1965 a prevazut posibilitatea ca organul MAN sa verifice conformitatea
propriilor legi cu constitutia.
4. Controlul prin instantele judecatoresti : a aparut in mod firesc deoarce
judecatorul este cel care interpreteaza si aplica legea ,intr-un proces de drept
comun . in situatia in care judecatorul constata ca legea pe baza careia
judeca procesul incalca cosntitutia poate sa o declare nula sau sa nu o aplice
in procesul respectiv .
Sistemul difuz : inree-un proces penal, civi, administrativ , judecatorul
poate fi sesizat de omparte din proces cu privire la faptul ca legea pe baza
careia judeca procesul este neconstitutionala / procedeul este cunsocut
sub denumirea de exceptie de nocnstitutionalitate / partea care invoca
exceptia are o atitudine defensiva in raport cu legea pe baza careia se
judeca procesul . / Odata ce a fost sesizat , judecatorul este obligat sa se
pronunte asupra ei . / daca judecatorul constata ca exceptia este
intemeiata , atunci nu va putea aplica legea in procesul respectiv ; daca

judecatorul constat ca exceptia este neintemeiata , va putea aplica legea

in procesul respectiv . / Hotararea judecatorului are efect inter partes
(intre partile procesului), ceea ce inseamnna ca legea respectiva va putea
fi aplicata de judecator in alte procese sau va putea fi aplicata de alti
judecatori din cadrul aceleasi instante sau instante diferite
Caracteristicile sistemului american in ceea ce priveste controlul de
constitutionaltitate :
Judecatorul de drept comun se poate pronunta cu privire la orice exceptii de
necontitutionalitate invocate in fata sa ( si totodata judeca si fondul procesului )
Judecatorul american doar constata constitutionalitatea sau
neconstitutionalitatea unei legi , neputand abroga legea respectiva ( doar o
aplica sau nu o aplica in procesul respectiv
Decizia judecatorului are efect inter partes
Se creeaza haos in sistemul juridic american ca atare intanta judecatoreasca
suprema a lor ( curtea suprema de justitie ) intervine reglator orientand practica
instantelor inferioare ei .
Curtea suprema de Justitie americana va prelua cauzele controversate in ceea
ce priveste solurionarea constitutionaltatii si va emite o decizie de indrumare
in privinta legii respective
Decizia de mai sus nu este insa obligatorie pentru instantele inferioare , acesta
fiind si motivul pentru care se creeaza precendentul judiciar . (ex : legile
segregationiste )
Exemple de tari cu sistem difuz : U.S. ,Canada , India

Sistemul concentrat : Germania , Elvetia

Caracteristici :
Doar instanta judecatoreasca suprema poate sa se pronunte asupra
cosntitutionalitatii legilor
Sesizarea acestuia se face fie indirect (prin cadrul unui litigiu de drept
comun ) fie prin sesizare directa ( fara existenta unui litigiu de drept
comun )
Instanta judecatoreasca suprema emite o decizie cu efect erga
omnes ( pentru toata lumea )

 Instanta judecatoreasca este competenta sa solutioneze doar conflictul

constitutional , nu si fondul procesului de drept comun
Ex : Elvetia are tribunal federal, Germania tribunal constitutional
CONTROLUL DE CONSTITUTIONALITATE PRIN ORGANUL
UNIC SPECIAL SI SPECIALIZAT
A aparut in 1920 in Austria , si s-a extins in tarile europpene : Franta ,
Italia , turcia , ,Romania .
Caracteristici :
1. Acest organ este un organ de jurisdictie constitutionala prin care isi
gaseste materializarea principiul suprematiei constitutiei .
2. Jurisdictiile de drept comun ( tribuna , judecatoria)nu sunt
competente sa solutioneze conflictele de constitutionalitate.
3. Este un organ independent fata de celealte autoritati ale statului.
4. Beneficiaza de un statut constitutional ( competenta sa este
stabilita in constitutie , beneficiaza de autonomie administrativfinanciara , are reguli proprii in privinta regimului disciplinar ,
membrii acestuia sunt incmpatibili cu orice functie publica sau
privata cu mii exceptii.)
5. Justitia constitutionala este exclusiva si concentrata ( judecatorii
constitutionali sunt desemnati de autoritatile statului pe baza altor
criterii decat magistratii de drept comun ; jurisdictia constitutionala
estr o veritabila justitie , dar are caracter special , deoarece , ca
procedura , comporta particularitati fata de celelalte forme de
justitie.
6. Organul este un organ unic deoarece doar el poate efectua cotrolul
de constitutionalitate .
7. Este un organ special deoarece a fost creat in scopul de a se
pronunta cu privire la constitutionaltitatea legilor .
8. Este un organ specialiazat deoarece fiind format din specialisti ,
asigurandu-se astfel o interpretare corecta legilor.

In functie de timpul in care se poate efectua controlul de

constitutionalitate , se cunosc 2 procedee:
a. Controlul arpioric :
Se efectueaza inainte de intrarea in vigoare a legilor
Initiativa sesizarii apartine unor subiecte de drept limitativ si
expres prevazute in constitutie
Verificarea constitutionalitatii se face doar la sesizarea
subiectelor de drept si niciodata din oficiu.
Este un control restrans .
Daca legea este gasita neconstitutionala , ea nu va intra in
vigoare .
b. Controlul aposterioric :
Acest control se efectuaza dupa intrarea in vigoare a legii ,
respectiv cand legea intra in circuitul civil , penal etc.
Acest control poate fi efectuat prin ridicarea exceptiei de
neconstituttionalitate in cadrul unui proces de drept comun;
judecatorul care judeca litigiul de drept comun nu va putea aprecia
constitutionalitatea legii , ci va fi obligat sa sesizeze instanta
constitutionala .
Instanta constitutionala nu judeca procesul ( nu audiaza martori, nu
dispune efectuarea de expertize etc..) si se va pronunta doar cu
privire la constitutionalitatea legii ; in momentul in care se
proununta printr-o decizie , va fi obligat sa comunice respectivul
act judecatorului de drept comun .
Actele instantei constitutionale au efecr erga omnes este un
control larg deoarece permite tuturor partilor aflate intr-un proces
de drept comun sa sesieze instanta constitutionala.

STATUL SI FUNCTIILE STATULUI

Notiuni generale

Termenul de stat provine de la cuvantul latinesc status care inseamna

stare a unui lucru iar in limbaj juridic inseamna situatia unei persoane
care faace parte dintr-o comunitate , cu care are in comun un set de
valori si care ii confera anumite drepturi si obligatii .
Pentru profesorul Ion Deleanu , statul apare ca ansamblul
organelor politice de guvernare, statul desemnand aparatul de
directionare a societatii politice .statul modern , se caracterizeaza prin
faptul ca puterea poporului se exercita intr-un cadru teritotial
determinat , si cu privire la o comunitate orgnizata de oameni ; aceasta
putere este institutionalizata intr-o putere(entitate) distincta de cea a
guvernantilor, entitate care beneficiaza de bcapacitate juridica proprie.

Puterea politica, puterea de stat.

In limbajul uzual puterea exprima posibilitatea de a comanda si de a ada
ordina.
Puterea este caracteristica si inerenta oricarei colectivitati umane .
Puterea politica apare doar cand comunitatea umana devine societare
politica ; iar colectivitatea devine societate politica atunci cand cei care
alcatuiesc comunitatea respectiva , dobandesc constiinta aparntenentei la
societate.
Formele puterii :
1. Forme pre-etapice (inaintea aparitiei statelor moderne ) :
a. Puterea apartine fie familiei, fie divinitatii(materializata prin
preoti sau oameni credinciosi ) fie adunarii publice (ex: sfatul
batranilor)
Aceste autoritati sunt cele care sanctionaeaza supusii care nu respecta
regulile impuse in colectivitate ; aceste autoritati au un caracter

anonim iar autoritatea ce provine de la ele se bazeaza pe credinte ,

cutume etc..
b. Puterea apartine unui sef a unui grup minoritar (fie unui rege ,
fie unui nobil feudal)
In cadrul acestor colectivitati , autoritatea are un caracter individual ,
adica puterea este in mana unei singure persoane , iar aceascta persoana
detine toate prerogativele de a comanda .
2. Formele etapice :
In aceasta situatie puterea nu se mai sprijina pe credin te , cutume si
nu mai este individualizata in persoana cuiva anume.
In aceasta etapa , atributiile de a comanda , sunt materializate in
puterea politica , care in decursul timpului se va transforma in putere de
stat .
Puterea de stat este forma politica sub care se organizeaza si
functioneaza puterea politica.
Caracteristicile puterii de stat :
Este o putere dominanta , deoarece are un caracter primordial
fata de celealte puteri care actioneaza in societate .
Autoritatea ei se bazeazza pe forta de cosntrangere a statului
Are un caracter legitim deoarece se bazeaza pe norme
juridice , norme care au ca obiect principal guvernarea
societatii
Are un caracter unitar , deoarece are un singur titular ,
poporul.
Are un caracter suveran , deoarece , se exercita si se
organizeaza in mod liber .
Are un caracter permanent , deoarece legile create de puterea
de stat supravietuiesc celor care le-au adoptat .

ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI

1. Populatia.
Etste o comunitate de indivizi care se caracterizeaza prin faptul ca intre
acestia exista legaturi bazate pe origine comun a, drepturi comune,
cultura comuna, sau pur si simplui de dornita acestora de a convietui
impreuna in mod pasnic.
2. Teritoriul .
Este un element constitutiv al statului care reprrezinta o delimitare
geografica a intinderii teritotiale in care exista o populatie /natiune.
Exista o serie de teorii cu privire la natura juridica a teritoriile:
Teroria patrimoniala , teoria teritoriului limita, teoria teritoriului
competenta .
In ziua de azi din punct de vedere juridic, teritoriul reprezinta
delimitarea acelei portiuni de pamant , asupra careia o anumita putere de
stat isi poate exercita atributele , cu excluderea oricarei alte forme de
putere statala .
3. Puterea de stat suverana .
Legatura dintre populatie si teritotiu se realizeaza prin intermediul
puterii de stat suverane ( numita si autoritate publica ).
Aceasta exprima faptul ca pe un anumit teritoriu , un anumit sistem de
organe exercita functii statale , in conditiile inn care este exclusa
subordonarea fata de orice alta autoritate concurenta.
Caracteristicile puterii de stat :
1. Este o putere institutionalizata, are intaietate fata de alte forme de
manifestare a puterii
Aceasctaa putere detine un aparat tehnico juridic prin
intermediul caruia isi manifesta autoritatea .

 Este o putere abstracta , ddeoarece nu este afectata de

schimbarile care au loc in randul agentilor care o exergita
Are caracter permanent.
2. Este o putere exclusiva , deoarece numai ea detine puterea de a
emite norme de drept , si numai ea detine mijloace de
constrangere,
3. Esste o putere suverana
Suverantitatea puterii este determinata de caracteerul ei suprem
fata de celelalte forme de autoritate existente in societatae
Suverantitatea se manifste pe 2 planuri :
Suveranitatea interna (suprematia), aceasta inseamna ca ea are
posibilitatea de isi impune vointa in fata tuturor indivizilor,
grupurilor publice sau private
Suveranitatea externa (independenta) : consta in dreptul deplin al
puterii de stat de a reprezenta interesele societatii in afara
granitelor sale
Exista 2 teorii cu privire la suveranitate :
1. Teoria suveranitatii populare
2. Teoria suveranitatii nationale.
Teoria suveranitatii populare a lui Rousseau care mentioneaza faptul ca
titularii suvarnitatii sunt indivizii in parte care compun societtea astfel
incat puterea suverana reprezinta suma tuturor suveranitalor individuale .
Caracteristici :
Dreptul poporului de a decide asupra propriei politici economice
sociale , etc.

 Suveranitatea poporului se indentifica cu suveranitatea de stat (ce

are ca si consecinta de o legalizare a insurectiei )

PRINCIPIUL SEPARATIEI PUTERILOR IN STAT

Acest principiu nu reglementeaza in mod abstract faptul ca puterea de
stat ar fi impartita ci tocmai datorita aspectului ca puterea de stat are un
titular unic , poporul , acest principiu este concretizat in separarea
functiilor si organelor satatului prin care see exercita aceste functii .
Acest principiu reglementeaza ideea ca intr-un stat democrat , desi
puterea de stat este unica , organele statului sunt investite cu functii
distincte : functia lesgilativa, executiva , si jurisdictionala .
Functile statului reprezinta activitalie sau sarcinile exercitate de
stat in realizare prorpoiilor obiective .
Functia legislativa : in care sunt edictate norme juridice generale
obligatorii si impersonale care sunt aduse la indeplinire prin forta
coercitiva a statului ( functia legislativa este materializata in organul
legiuitor )
Funtia executiva ( administrativa ) : organizarea aplicarii in concret al
legilor la nivelul administratiei centrale sin locale precum si la adoptarea
unor norme juridice ( acte ) pentru buna functionare a agentilor locali de
putere . ( materializata in guver si sau seful statului )
Functia jurisdictionala : consta in solutionarea conflictelor de natura
juridica si constitutionala dintre anumite subiecte de drept .

STRUCTURA DE STAT
Structura de stat desemneaza organizarea puterii de stat in raport cu
teritotiul : ne indica daca un sstat este alcatuit din unuul sau mai lulte
state membre .
Din punct de vedere al structurii de stat , statele lumiii se impoart
in state federale siu state unitare , iar din punct de vedere al dreptului
international , statelel lumii sun tprivite sub dif . asociatii. ( in diferite
variante )
Statul unitare caracteristic :
are un regim contitutional unic ( dat de existenta unei
singure constitutii )
are o organizare politica si juridica unica pe intrg teritoriul
si asupra intregii populatii (exista un singur parlament ,
guvern , organ de jurisdictie suprem ),
cetatenii au o singura cetatenie ( omogena ) , ceea ce
inseamna cacetsstenii au aceleasi derpturi si obligatii
Statul unitar este subiect de drept international deoarece
poate incheia in nume proprii acorduri si tratate
internationale .( beneficiind de suveranitate externa )
Marimea teritoriului nu depinde de forma structurii de stat
( china este stat unnitar si elvetia este stat federal )
Statul unitar are un teritoriu compact dar exista state care au
teritorii si inafara teritoriului principal.
In statele unitare se manifesta o tendinta de centralizare care este
data de existenta organelor centrale care exercita prerogativele
puterii , iar autoritatilor locarle le revine rolul de a pune in aplicare
deciziile de la centru .

Centralizare ion practica nu mai este posibila si ca atare apare

doua tendinte ( caracteristici ) noi ale staului unitar :
1. Descentralizarea : consta in posibilitatea organului local de
putere de a adopta anumite decizii valabile la nivel local , in
limitele si sub controlul organelor centrale de putere .
Caracteristici :
Autonomie de decizie dar numai in domeniul administrativ
Organul central de putere exercita un control cu privire la deciiile
luate de organul local, caontrol numit controlul de tutela
Agentii locali de putere nu beneficiaza de initiativa legislativa
Agentii locali de putere sunt alesi de populatia organizata in
anumite subdiviziuni administrativ teritoriale
Agentul central d eputere exercita un controlde legalitate a
deciziilor ce emana de la agentul local de putere ;
2. Desconcentrarea : semnifica faptul ca decizia esre luata de
organul central de putere ( institutia prefectului )
Caracteristici :
Agentul local nu dispune de autonomie
Agentul local este numit si poate fi revocat de agentul central e
putere ( exemple de state nuitare : romania , Franta , turcia , etc )
Variante ale statului unitar :
1. Uniunea incorporata : forma astatului unitar caracterizata in
rxistenta unor lgislatii locale diferite :
Existenta unui organ legislativ central care adopta legi ce vizeaza
populatia aflata numai pe anumite teritorii ale statului .
Existenta unei legilatii neuiniforme
Ex : franta , uk

2. Statul unitar regional : cuprinde parti ale teritoriului ( regiuni ) care

au competente mult mai largi decat cele de care beneficiaza
simplele subdiviziuni administrsativ teritoriale ( Italia , spania )
Caractteristici :
Autonomie legislativa : emit legi regionale in domenii
express stabilite in cosntitutie ( de exemplu in domeniul
invatamantului, sanatatii , mediului , etc..)
Au autonomie administrativ financiara :
Au structuri organizatorice bine definite( au statut propriu
organele locale de putere )
Existenta unui control de tutela asupra oranelor locale prin
intermediul unui comisar guvernamental ( care in situatii
exceptionale poate dizolva organe de eputere)
Reglementarile legislative regionale sunt supuse si
controlului de legalitate (contolrealizat de guvern ) dar si uni
control de oportunitate (realizat de parlament in situatia in
care reglementarile regionale incalca interesul nationalsau
interesul altor regiuni )

Statul federal :
1. Autonomia statelor ce compun statul federal
2. Participarea, colaborarea statelor membre la compunerea si
constituirea organelor statului federal si la elaborarea deciziilor
caracteristici :
Organizare constitutionale proprie ( aplicabilitate generala pe
intreg teritotiul fedratiei ; constituioa stabileste raporturile dinstr
statul federal si statele membre ce il compun si totodata
stabikeste competentele statului federal si a statelor federate

 Legislatia federala este comuna tuturor statelor federaate si este

elaborata de organul legilativ federal .
La nivelul federatiei exxista organe legilsative , administrative
si jurisdictionale (exista o singura curte suprema de justitie sau
curte constitutionala
De regula , puterea legislativa federala este compusa din 2
camere , una reprezinta statuil federal , iar cealalta statele
membre ( SUA )
Cetatenii statului federal au o dubla cetatenie , atat a statului
federal cat si a statului federat, dar din punct de vedera al
dreptului international ,are importanta doar cetatenia statului
federal .
Statul federal este subiect de drept international .
Statul federat:
Caracteristici :
Sub rezerva respectarii constitutiei statului feredal , si statele
federate au o ordine constitutionala proprie
Legislatie proprie care meana de la organele lor cu competenta
normativa
Au organe legislative , administrative si de justitie necesare
punerii in aplicare a propriilor cosntitutii
Populatia are o dubla cetatenie
Pot fi uneori subiecte de drept international , de ex. Statele federate
din austria pot incheia acorduri comerciale cu alte state; la fel si
unele cantoane din Elvetia
Statele federate participa la constituirea principalelor organe ale
statului federal si a legislatiei comnue
Teritoriulul statului federal constituie o entitate in cadrul statului
federal.
Intre statele federale si statele federare exista o dubla interdependenta :

Parlamentul : este o institutie politica juridica alcatuita

din una sau mai multe camere , avand o putere de decizie si de
legiferare (primul parlament : anglia marele conciliu structura
initial monocamerala , in sec al 14-lea se divide in 2 camere )
Structura :

Structura parlamentelor lumii este data de structura de stat : un stat

unitar va avea parlament monocameral
Un stat federal va avea un parlament bicameral
Unicameralismul : (china, danemarca,etc.)
*procesul legislativ este mai scurt
*costurile parlamentare sunt reduse
Dezavantaje : tendinta de abuz de putere a camerei parlamentului ,
neexistand un control din partea altei institutii cu competente
simiilare
Bicameralismul
1. Bicameralismul federal : se asigura echilibru din punct de
vedere juridi intre statul federal si statele federate
Principii :
a. Necesitatea reprezentarii fiecarui stat federat intr-una din camerele
parlamentului ( fie o reprezentare numeric egala ex: SUA , fie o
reprezentare numeric proportionala cu nr populatiei si /sau cu
intinderea teritoriala a statului federat ex : Germania , unde
landurile isi trimit intre 3 si 5 reprezentanti in randul
Bundestagului )
b. Acordarea acelorasi compentente legislative ambelor camere cu
exceptia statelor unite unde doar Senatul poatee ratifica tratate
internationale ; exista legislatii in care se acroda competente mai
restranse uneia dintre cele 2 camere , de ex : in Austria , Canada ,
India .
Exemple : Sua , Austria , Canada , Australia
Exista un singur stat federal cu parlament unicameral ( insulele
Comore ) , in Oceanul Indian
Bicameralismul politic :

-exista in statele unitare

Trasaturi :
-cea de-a 2-a camera tempereaza atributiile legislative si de ceizie a
primei camere
- ambele pot fi alese prin vot universal , sau prin vot universsal direct
sau indirect (Franta ), unde senatoriii sunt desemnati prin sufragiu
indirect de catre colegii electorale
-unii membri ai camerelor pot fi alesi sau numiti (Italia )
Se stabilesc anumite conditii de varsta pentru a accede la functia de
parlamentar . italia stabileste cea mai mare limita de varsta (40 ) ,
romania (23) . durata mandatului camerelor este indentic , sau poate fi
diferit (Franta )
Avantaje :
- Echilibru , evitarea abuzurilor din partea uneia dintree camre
- Legile ar fi mai bine verificate si analizate
Dezavantaje :
- Timp indelungat
- Costuri parlamentare
Bicameralismul economico-social (Franta )
O camera reprezinta grupurile sau categoriile socio profesionale din
tara , ex : sindicatele
-are doar rol consultativ , nu poate decide cu privire la continutul unei
legi , dar din punct de vedere al procedurii orice lege este boligata sa fie
avizata de consiliu
Parlament


Legilsatura : perioadaaa de timp pt care este ales parlamentul
- Incepe la data validarii mandatului parlamentului nou ales si se
sfarseste la data validarii mandatului nou ales
- Se poate incheia inainte de termen ,in situatia dizolvarii sau
autodivizarii ; in aceasta situatie au loc alegeri anticipate
- Mandatul se poate reinnoii in bloc , cu prilejul algerilor generale
sau se poate reinnoii partial ( SUA ,JAP, FRA.)
SESIUNEA :
Este forma organizatorica de lucru a parlamentului pe durata legislaturii
raportata la un an calendaristic
Sesiuni obisnuite : in aceasta stituatie parlamentul , potrivit prevederilor
constitutionale , parlamentul este ebligat sa se intruneasca , in constitutie
prevevazute express perioda sesiunilor obixnuite (elvetia - 4 ori pe an ,
IRL- o singura sesiunne parlamentara -120 zile lucratoare , RO- 2
sesiuni )
Sesiuni extraordinare : se intrunesc oridecate ori este nevoie inafara
sedintelor obisnuite , => treuiue sa existe situatii de convocare si sunt
prevazute in constitutie subiectele car epot cere convocarea acestor
sesiuni.
Sedintele parlamentare :
Consta in reuniunea parlamentului potrivit programului de lucru
- Se desfasoare pootrivit regulamentului de oridine intrena
- Pot fi sedinte separate sau comune
- Sedintele sunt publice si acesstea se tin la sediul camerelor
parlamentului in zilele si orele stabiulite prin programul de lucru

- * de verificat vorumul ( doar in prezenta acestuia , sedinta

parlamentara se poate desfasura in mod legal )
In programul de lucru sunt incluse urmoatoarele activitati : intrebari ,
prezentarea de rapoarte , dezbaterea proiectelor sau propunerilor
legislative , deszbatereaa amendamentelor , vot , initierea raspunderii
politice a parlamentului , a guvernului , si motiunea de cenzura .
Votul :
- Se da asupra fiecarei probleme dicutate in sedinte
Clasificare :
- Simplu
- Absolut
- Calificat
Autonomia parlamentului :
- Autonomie regulamentara datorita faptului ca fiecar parlament isi
adopta propriul regulament de organizare si functiuonare exista
un control jurisdictional asupra prevederilor regulamentului
- Autonomie financiara : - fiecare camera avand propriul buget care
este inclus automat in bugetul statului
- Autonomie administrativa : - camerele fiind cele care hotarasc
asupra organizarii si atributiilor diferitelor servicii sau
departamente ce apartin parlamentului
Organizarea interna :
Presupune existenta unor structuri colegiale care lucreaza si decid
petru ca intreaga activitate parlamentare sa se desfasoare optim .
organele interne sunt structuri interne de lucru ale parlamentului
(alcatuite numai din parlamentari )
1. Organele de conducere :

a. Un singur parlamentar sub forma speaker-ului care asigura

sonducerea interna a parlamentuluin apar in legislatii din
Angla ,Turcia etc.. ; asigura respectarea regulamentului , deschide
si inchide sedintele parlamentare , conduce sedintele parlamentare ,
si supune la vot propunerile sau proiectele legislative ..
b. Organul colegial : RO,SUA ; alcatuit din presedintele camerei ,
vicepresedinti , Chestori- rezolva provlemele finainciare si
administrative ale camerei , secretarii intocmesc ordinea de zi
intocmesc procesele verbale ale sedintelor parlamentare =>
indeplinesc toate atributiile speaker-ului
2. Grupurile parlamentare : reunesc parlamentari care au candidat pe
lista aceluias partid politic dar se pot afilia si candidatii
independenti care au o doctria politica asemanatoare ; sunt
institutionalizate au un statut prpriu prevazut in regulament si
sunt prevazute conditii exprese pentru infiintarea legala a uni grup
parlamentar ( conditii exp : un numar minim de parlamentar
FRA:30 , JAP:2; comunicarea formala de constituire catre
presedintele camerei parlamentare .) . Atributii : initiativa
legislativa , sunt consulattati cu privire la problemel organizatorice
ale camerelor din care fac parte.
Nu este obligatoriu constituirea grupurilor parlamentare . in Anglia
grupurile parlamentare ale opozitei au un rol important in
functionarea camerelor
- Presedintele grupului parlamentar cu ponderea politica cea mai
mare in opozitie este considerat omologul primului ministru si este
consutat de catre acesta in toate problemele ce privesc politica
interna si externa a statului .
3. Comiisiile parlamentare: structuri interne de lucru ale fiecarei
camere cu o componenta de specialitate si cu un rol principal in
pregatirea luicrarilor parlamentului
- Comisii permanente : constituite de fiecare camera parlamentara pe
durata legislaturii (RO , GER , ) sau pe durata sesiunii (DAN,) si se

ocupa de un anumit domeniu de activitate , (relatii externe ,

drepturile omului , industrie , etc ) l au o structura interna ( birou
intern si presedinte )
Participarea parlamentsarilo la activitatea comisiei este fie
obligatorie (ITA) fie facultativa (ANG)
Atributii : -intocmesc rapoarte sau aviza cu privirea la toate
proiectele sau propuneile legislative
- Intocmesc studiii cu privire la hotararile parlamentului si aplicarea
acestora
- Analizeaza petitiile cetaatenilor si au initiativa legislativa
Comisiile temporare :
- Constituite prinhotarari parlamentare si isi inceteaza activitatea la
momentul raportului proiectului
- Comisiile speciale create pt stabilirea continutului unei legi
- Comisiile de ancheta si control ; intreprind controale judiciare ,
legislative , politice , dar nu pot propune sanctiunni, doar constata
existenta unor fapte de natura penala , fiinanciara , administrativa ,
si sesizeaza organele abilitate cu luarea deciziilor .
- Comisiile ad-hoc ; o situatie de urgenta necesita infiintarea
acestora
- Comisiile de mediere : apar in stituatia in care cele 2 camere ale
parlamentuui adopta texte legislative cu continut diferit .
In situatia in care un proiesct sau o propunere legislativa se adopta de
cele 2 camere parlamentare in texte diferite se va forma o comisie de
mediere alcatuita dintr-un numar par de parlamentari care va intocmi un
raport cu privire la un text comun al proiectului sau propunerii
legislative. Acel raport se va supune votului in sedinta comuna a
parlamentului .
Statutul parlamentarilor :

Mandatul parlamentului reprezinta o imputernicire data de corpul

elcetoral parlamentarilor in sensul de a reprezenta populatia la nivel
egislativ. Acestia beneficiaaza de un statut special menit sa le asigure
independenta si securitatea; nu le confera insa drepturi speciale ci doar le
asigura o protectie juridica impotriva unor abuzuri ale autoritatilor
publice sau persoanelor private
a. Incompatibilitatei care prevad sau sunt niste reguli ce interzic
parlamentarului sa exercite pe durata mandatului o alta functie
publica sau privata
- Acestea se deoasebesc de ineligibilitati care se refera la
neindeplinirea conditiilor necesare pt dobandirea calitatii de
parlamentar ( de ex : canditdatul nu a implinit varsta de 23 de ani ,
necesara functiei de deputat )
Aceste ineligibilitati impiedica persoana reespectiva sa candideze sau
daca candideaza sa fie aleasas in mod valabil .
Trasaturile incompatibilitatilor :
- Garanteaza independenta parlamenarului
- Nu il impiedeica sa candideze dar odata ce a fost ales are obligatia
ca intr-un termen express prevazut in regulamentul camerelor sa
opteze fie pt functia de ales al poporului fie pt functia ce il face
incompatibil exista dreptul de optiune
- In regulamentse stabileste termenul respectiv data pana la care
parlamentarul is poate exercita dreptul de optiune
- In situatia in care nu isi exercita aces drept la implinirea termenul
va fi declarat demis din fucntia de parlamentar
- In tari ca Suiedia , Danemarca nu exista insa incompatibilitati
Clasificarile incompatibilitatilor
a. Un parlamentar nu poate face parte din guvern ( datorita
principiului separatieei puterilor in stat ; in Anglia insa este o
conditie pt a fi membru in guvern , trebuie sa fii si parlamentar )

b. Incompatibilitati cu functii publice elective : ( ce implica o

alegere ) ex: cumul de mandate parlamentare, ( nu poti fi deputat
sis enator in acelasi timp ; nu poti fi parlamentar si sef al statului ;
nu poti fi parlamentar si prmar
c. Functii publice neelective ( ce implica o desemnare ) nu poti fi
parlamentar si magistrat ; nu se poate fi parlamentar si sa detin o
functie renumerata de autoritatile unui stat strain
d. Functii private :
Imunitatile parlamentare
- Imnitatile = mijloace de protectie ( reguli de procedura ) prin care
s e asigura porttectia juridics s spsrlsmentsrilor atat in activitatea
de parlamentar cat si in afara acestei activitati
- Sunt garantii juridice
- Nu inlatura raspunderea parlamentarului pentru incalcarea legii
- Pot fi invocate la toate nivelurile d eprocedura ( atat in faza de
urmarie penala cat dsi in faza cercetaii judecatoresti , atat la
instanta de fond cat si in caile ordinre sau extre ordinare de atatc )
- Trebuie ivocate din oficiu de organele de urmarire penala sau de
instantele judecatoresti
- Actele de procedura (de ex : perchezitiile , arestarile , trimiterile in
judecata etc ) incheiate cu nerespectarea acestor reguli sunt lovite
de nulitate absoluta
2 categorii de imnuitati :
a. Iresponsabilitatea : protectie penala , contraventionala , civila
impotriva oricaror acte sau fapte savarsite de parlamentar in
exercitarea atributiilor si functiilor sale (protejeaza opiniile politice
, voturile exprimate de parlamentar , acte incheiate de acesta in
legatura cu atributiile de serviciu raport/studiu ect )
Caracteristici :

- Are caraacter absolut , deoarece asigura o portectie penala etc

- Este o protectie neconditionata deoarece nu se pune problema
ridicarii iresponsabilitatii prin votul camerelor
- Are un caracter nedeterminat ca timp deoarece opereaza si dupa
expirarea mandatului acestuia

b.

In elvetia , ie=responsabilitatea este de 2 feluri : inresponsabilitate

relativa (se rreferala voturile si opiniilerelative )
Si iresponsabilitatea absoluta- sarefera la savarsra unor infractiuni
care au legatura cu exercitatrea atributiilor de parlamentar : de ex :
conditioneaza votul de obtinerea unor foloase materiale
Inviolabilitatea : inseamna ca parlamentarul nu poate fi urmarit
retinut , arestat , trimis in judeacta , pt actre si fapte savarsite in
afara exercitarii functiei sale decat cu autorizarea prealabila a
camerei din care face parte .
Implica om portectie conditionata (deoarece vizeazas doar actle de
procedura enumarate andterior
Actele si faptele sunt savarsite in afara exercitarii functiiilor
( accident de circulatie)
Are un caracter relativ deoarece vizeaza doar raspunderea penala si
contraventionala si se raporteaza doar la acetele de porcedura
enumartae anteriori de ex : o perchezitie corporala se poate
realiza fara existenta votului parlamentului .
Are caracter limitat in timp deoarece dupa expirarea mandatului
parlamentarului I se pot aplica toate actele de procedura
Are un caracter personal deoarece il protejeaza doar pe
parlamentarul respectiv

In cazul infractiunilor flagrante autorizarea parlamentului nu este

neceasa daar actul de procedura trebyuiue comunicat de urgenta camerei
din care face parte parlamentarul respectiv .
Functiile parlamentului : atributiile si competentele
Funtcia de reprezentare : parlamentul reprezinta corpul electoral

Funtia legiuitoare : posibilitatea de adoopta norma juridice sau acte

normative
-etape :
1. initiativa legislativa , dreptul anumitor subiecte express prevaute oin
cosntitutie care pot propune parlamentului adoptare unor norme juridice
- parlamentarii
- guvernul prin primul ministru
- cetatenii trebuie sa respecte anumite cinditii de fond si de forma
Prevazute in legile electorale sau in legiule cu privire la initiativele
legislative
-saful statului ( Franta)
-institutiile judecatoresti (SUA)
2. examinarea intiativei legilative in parlament
Etape :
a. Examinareain comisiile parlamentare soldate cu intcomirea unui
raport sau a unui aviz cu privire la proiectul actului normativ
b. Dezbaterea actului normativ initial si a raportului
Votul se da pe fiecare articol in parte si in final votul general pe
ansamblul legii (se tine cont in aceasta etapa de categoria din care
face parte actul normativ respectiv )
Vot simplu
Vot absolut
Vot calificat
Cand initiativa legislativa provine de la puterea executiva avem dea face cu un proiect de lege ; cand intiativa legislativa provinde la
celelalte parti se numeste proiect de lege

4. Cand avem un parlament bicameral , actul normativ trebuie votat

de ambele camere .
5. Promulgarea legii : nu face parte din procedura legilativa deoarece
nu este opera parlamentului , ci este o operatie de autentificare a
legii . atributul este al sefului statului dar in t=etpata promulgatii se
pot intampla :
- Presedintele poate cere eexaminrea legii , situatie in care actul
normativ se renitoarce in parlament , aceascta reexaminare a legii
apare in situatia opportunitatii legii respective
- Sa se sesizeze organul unic spacial specializat cu privire la
constituttionalitatea actului respectiv
6. Publicarea actului normativ : este o conditie de opozabilitatate a
legii respective
FUNCTIA DE CONTROL :

.
Sunt 2 etape :
a. Parlamentul se informeeaza cu privire ala activitatea guvernului
.aceastainformare poate avea loc prin :
- Programul de guvernare prezentat de guvern sau prin rapoarte
- periodice pe care parlamentul le solicita guvernului
- Prin interpelari (informari cu privire la activitatea de ansamblu al
guvernului : pot fi orale sau scrise / NU SUNT URMATE DE
DEZBATERI CU PRIVIRE LA INTERPELARE
- Intrebarile : cu privire la activitatea intr-un anumit domeniiu / sunt
urmate fie de motiuni simple , fie de motiuni de cenzura
- Comisiile de ancheta si de control ale parlamentului ; nu se pot
prevedea sanctiuni chiar daca se constata nereguli inactivitatea
guvernului ci doar se poate sesiza institutia abilitata cu luarea
masurilor ce se impun

b.
-

Petitiile cetatenilor
Sanctiuni :
Atentionarea si orientarea activiitatii guernului
Motiuniea simpla : atentionare oficiala obtinuta printr-un vot
negativ la adresa guvernului
- Motiunea de cenzura : sanctiune politica a parlamentului la
activitatea guvernului
2 situatii de initiere a motiunii de cenzura :
1. Angajarea raspunderii guvernului din proprie initiativa : are loc in
situatia adoptarii unui proiect de lege sau in stutatia votului asupra
unei ordonante de guvern
- Pt ca un poriect de lege sa fie votat de parlament in forma solicitata
de guvern , seful guvernului isi angajeaza raspunderea politica a
intregului guvern prin obtinerea votului parlamentului ; in situatia
in care poriectul de lege sau ordonanta nu sunt votate de parlament
indirect se initiaza o motiunne de cenzura prin votul negatuv
obstinut si ca rezultat , guvernul este considerat demis .
2. Angajarea raspunderii guvernului la initiativa parlamentului ; este
o sanctiune politica cu efect juridic .
Functia de numire a a numitor persoane in functii publice :
Numirea sefului statului HUN ITA
Numirea avocatului poporului : Ro SPA