ncepnd cu secolul XVIII-lea, odat cu apariia primelor constituii scrise, s-a impus, alturi de alte mari instituii juridice,

i Constituia, ca lege fundamental a oricrui stat. n curs sunt analizate definiiile formulate de diferii autori, din ri care au o constituie scris su forma unui document unic, din ri care nu au o constituie scris !e"emplu, #nglia$ i din ri care au o constituie scris, dar su forma unui ansam lu de documente constituionale !e"emplu, Canada$. %istinctia dintre constitutiile cutumiare si cele scrise este cu &aloare relati&a,fiind e&ident ca in perioada contemporana un se pot identifica state care sa se 'zeze numai pe constitutii cutumiare,adica o iceiuri cu &aloare juridica referitoare la relatiile sociale cu pri&ire la instaurarea si e"ercitarea puterii de stat.(tatele care recunosc &aloarea constitutionala unui anumit numar de o iceiuri juridice au si reguli constitutionale scrise pro&enid de la organul competent in materia de legiferare,reguli cuprinse in asa numite acte constitutionale. Constitutii cutumiare sau nescrire se intalnesc azi in #nglia si in )oua *elanda. +le sunt rezultatul unor practici ,uzante indelungate si constante,referitoare la sistemul de gu&ernamant %oua elemente ar tre ui reunite de o norma pentru a i se conferi calitatea de cutuma, -. elementul material - consta .n cutuma propriu-zisa. Cutuma se formeaza printr-o repetare continua a anumitor acte, proceduri sau o iceiuri. /epetarea tre uie sa fie identica si sa se desfasoare timp .ndelungat0 1. elementul psi2ologic 3 con&ingerea fiecarui destinatar al cutumei ca ea e"ista si ca tre uie sa se conformeze continutului sau prescriptiei acesteia. Constitutiile scrise au fost adoptate de majoritatea statelor. +le apar su forma unui act unic, unitar si sistematic, care cuprinde principalele norme de organizare a statului. 4ana in secolul al XVIII-lea cand au aparut primele constitutii scrise,organizarea politica a diferitelor state s-a realizat e"clusi& prin cutume.)u putem lega aparitia constitutiei de adoptarea ei in forma scrisa. #paritia constitutiei este rezultatul unui proces indelungat si inca inanaite de apritia constitutiilor scrise anumite reguli de organizare si functionare a puterii de stat au e"istat in fiecare stat.(ecolul al XVII-lea are rolul de a le fi sistematizat,adaptat si materializat intr-o forma scrisa, adoptatata dupa o procedura solemna. 5re uie precizat ca nu orice precedent in domeniul constitutiei de&ine cutuma.In acest scop uzanta respecti&a tre uie, (a fie practicata o &reme relati& indelungata0 4ractica sa fie constanta,adica sa nu fie intrerupata de practici constante contrare

(a fie clara0 (a ii recunoasca &aloarea o ligatorie de catre colecti&itatae unama unde e"ista practica!conditii consesului dupa cum o denumesc unii autori$

Constituia englez se prezint astzi ca fiind format dintr-o parte scris, .n care sunt cuprinse dreptul statuar !statue law$ i dreptul judiciar sau al precedentelor !common law$ i dintr-o parte nescris, format din dreptul cutumiar, aa numitele con&enii constituionale. #ceasta cuprinde astzi, 6agna C2arta 7i ertatum !-1-8$, 4etiton of /ig2t !19 iunie -:1;$, <a eas Corpus !-:9=$, >ill of /ig2t !-? fe ruarie -:;=$, #ct of (ettlement !#ctul de sta ilire a succesiunii la tron--9@-$, #ct of 4arliament !prin care se sta ilete puterea Camerei 7orzilor .n raport cu Camera Comunelor i reducerea mandatului$, #ctul referitor la drepturile omului !prin care se codific .n dreptul ritanic Con&enia european a drepturilor omului--==;$, #ctul de descentralizare a puterii de stat !prin care se autorizeaz crearea de 4arlamente locale .n (coia, Irlanda de )ord i Aara Balilor--==;$, #ctul referitor la Camera 7orzilor !prin care competenele .n materie de legiferare ale acesteia au fost reduse pn la neutralizare-1@@1$. 6odelul englez a fost considerat ca model de referin i a supra&ieuit proclamrii independenei de stat in -=C;, regimul fiind considerat un ideal. Cosntitutia cutumiara are deza&antajul0 ca este imprecisa,incerta,fiind greu de sta ilit daca o anume cutuma a cazut sau nu in desuetudine,care este sensul clar si concret al cutumei,sau care este momentul in care o practica noua a do andit &aloare cutumiara

Constitutia scrisa.
%ezan&antajele constitutie cutumiare au dus,dupa un proces relati& indelungat,la aparitia constitutiilor scrise,constitutii ce ofera a&antaje indiscuta ile in raport cu constitutia cutumiara,respecti&, Claritate 4recizie Certitudine 4osi iliatea de a fi cunsocuta de toti mem rii societatii si de a fi folosita de acestia pentru apararea drepturilor lor,pentru protectia in fata a oslutismului sau al itrarului. (ecolul al XVIII-lea impune,deci constituia scris pe considerentul c ea ofer precizie ,certitudine, claritate. #supra superioritii legii scrise asupra cutumei, superioritate demonstrat de pu licitii secolului al XVIII-lea , la aza constituiei scrise au mai stat i ideea contractelor scrise, ideea domniei legii, teoria contractului social i ideea conform creia constituia tre uie s fie un

mijloc de educaie moral i politic, graie cruia indi&idul se ridic la rangul de cetean prin cunoaterea drepturilor sale.

Cosntitutiile sunt cuprinse fie intr-un document unic si sitematizat,fie in mai multe documente strans unite intre ele asa incat formaeaza un ansam lu unitar referitor la relatiile sociale pri&ind instaurarea si e"ercitarea puterii de stat,la drepturiile si li ertatiile cetatenesti Intinderea constitutiilor scrise difera foarte mult de la stat la stat.unele contin doar princiipiile esentia el referitoare la gu&ernamant ,altele intra in detalii la parti din administratie,justitie,finante,organizare militara.Cand constitutia sta ileste doar principiile esentiale ea este de reguila urmata de o serie de acte care reglementeaza principalele c2estiuni tinanad de organizarea statului,aceste legi fiind cunsocute su denumirea de legi fundamentale sau legi organice.Cand aceste legi sunt adoptate dupa aceiasi procedura ca si constitutita si nu pot fi modificate decat dupa regulile preazute pentru aceasta,se poate spune ca fac parte din constitutie Constitutia scrisa a fost adoptata prima oara de catre fostele colonii engleze din #merica, dupa -- ani de la cucerirea independentei, ca un act care a consfintit si a consolidat emanciparea lor politica in raport cu Coroana ritanica, sta ilita prin %eclaratia de Independenta din C iulie -99:. (tatul Vrginia a adoptat prima Constitutie la 1= iunie -99:, urmata de Constitutia statului )eD EerseF, in anul -999 si de celelalte constitutii ale fostelor colonii engleze din #merica de )ord, adoptate pana la constituierea Confederatiei celor -? state nord-americane, in -999. #ceste constitutii sunt socotite ca reprezantand primul &al al constitutionalismului. #l doilea &al al constitutionalismului este marcat de adoptarea Constitutiei federale americane in anul -9;9, numita si GConstitutia de la 42iladelp2iaH si constinuat de constitutiile re&olutionare din Iranta !-9=-, -9=?, -9=8$, precum si de constitutiile adoptate in alte tari ale +uropei su influenta constitutionalismului francez !Constitutia (uediei la ; iunie -;@=, Constitutia )or&egiei la -9 mai -;-C etc$. Cel de-al treilea &al al constitutionalismului incepe odata cu restauratia monar2iei in Iranta, prin Constitutia lui 7udo&ic al XVIII-lea din -;-C si dureaza pana in anul re&olutionar -;C;. Cel de-al patrulea &al al constitutionalismului incepe cu constitutiile re&olutionare ale anului -;C; si dureaza pana la caderea lui )apoleon al III-lea, iar cel de-al cincilea &al incepe la -;98 !Constitutia /epu licii a III-a$ si dureaza pana la primul raz oi mondial. 4erioada inter elica este considerata ca perioada celui de-al saselea &al, iar dupa cel de-al doilea raz oi mondial se

apreciaza ca au mai fost trei &aluri !-=C8--=8; in Iranta, -=98--=9; in (pania, 4ortugalia si Brecia, si in perioada -=C;--==@ in statele est-europene

>i liografie, -. 1. >ianca (elejan-Butan, %rept constitutional si institutii politice, note de curs0 B2eorg2e Jglean, )icolae 4a&el, %rept constitutional -- note de curs.