generale • Constituţia : – este legea fundamentală a oricărui stat – se impune începând cu secolul al XVIII – lea – poate fi privită drept o realitate politică şi statală, depășind sfera juridicului • Hegel: “fiecare popor îşi are constituţia care i se potriveşte şi care i se cuvine” • “constitutio” = “aşezare cu temei”, “starea unui lucru” 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • Care este prima Constituție din lume? – prima constituţie să fie oare Constituţia Marii Britanii al cărei proces de formare începe în 1215, cu Magna Charta Libertatum? – sau Constituţia Statelor Unite ale Americii, adoptată în anul 1787? – sau Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului de la 1789, menţinută şi ca preambul al Constituţiei franceze de la 1791, lege fundamentală considerată a fi prima constituţie scrisă din Europa? 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • Constituţia – este o categorie istorică apărută pe o anumită treaptă a dezvoltării societăţii umane în cadrul statului, – apare mult mai târziu decât legile, – reprezintă evoluţia sistemului legislativ – exprimă o ideologie politică şi juridică avută în vedere la nivelul acelui stat şi la momentul la care se crează acea constituţie. 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • Iniţial - constituţia = un ansamblu de norme juridice care aveau ca scop limitarea puterii guvernanţilor şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului, • Ulterior – concepţia anterioară este completată - normele constituţionale trebuie să fie cuprinse într-o lege sistematică şi să se bucure de o eficienţă juridică superioară tuturor celorlalte legi. 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • doctrina susține - noțiunea de constituție trebuie privită: • într-un sens politic - când reprezintă ansamblul revendicărilor politice ale societății pentru a pune bazele unui stat de drept; dar și • într-un sens juridic - când reprezintă un set de reguli juridice fundamentale care stau la baza edificării unui sistem normativ statal. • în opinia noastră, cele două sensuri se întrepătrund pentru că revendicările politice trebuie să-și găsească o exprimare juridică în reglementările fundamentale din constituție 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • momentul apariției constituției – ca noțiune, dar și ca instituție juridică, acesta nu poate fi stabilit cu certitudine, precum nici nu poate fi indicată o dată certă în acest sens • valorile fundamentale specifice unei astfel de legi fundamentale - au fost exprimate pentru început în constituțiile cutumiare, prima apărând și începând a se forma în sec. XII-XIII în Anglia 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • începând cu sec. XVIII apar constituțiile scrise care: – vor cuprinde reglementări privitoare la valori fundamentale – se vor impune față de constituțiile cutumiare • concluzie - constituția a apărut urmare a unui proces desfășurat în timp, într-o perioadă îndelungată, când respectarea legii s-a simțit ca o necesitate atât pentru guvernanți cât și pentru guvernați 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • constituţiile cutumiare - sunt rezultatul experienţei, tradiţiilor, precedentelor, principiile fundamentale fiind cristalizate în decursul timpului în activitatea statală • https://www.youtube.com/watch?v=8g_yZ97iFAo – UK Constitution part 1 • https://www.youtube.com/watch?v=eZFmkQBtb GI – Constitution of New Zeelend – very short • 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • constituţiile scrise –oferă precizie, certitudine, claritate şi s-au impus începând din secolul XVIII • trei teorii care justifică apariția acestora: – teoria contractelor scrise • apărută în practica constituţională engleză • pacte (contracte) scrise precum Magna Charta Libertatum, 1215 prin care s-au stabilit, inclusiv, limitele puterii monarhului, sau • contracte prin care s-au stabilit limitele autonomiei recunoscute unora dintre coloniile britanice 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale – teoria domniei legilor • se naşte tot în practica constituţională engleză • se pune un accent deosebit pe necesitatea ca guvernanţii să respecte regulile de drept prestabilite şi să le considere sacre atâta timp cât sunt în vigoare – teoria contractului social • susţinută mai ales de J.J. Rousseau • statul = rezultatul realizării unei înţelegeri între membrii societăţii, între guvernanţi şi guvernaţi, = înscrisă într-un contract social = constituţia unui stat, act în care vor fi înscrise, pentru a fi respectate, drepturile şi libertăţile cetăţenilor 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • elemente definitorii ale unei constituții - trebuie să apară implicit şi explicit într-o definiţie a constituţie, precum și în conținutul acesteia: 1. caracterul de lege; 2. lege fundamentală; 3. forţă juridică supremă; 4. este baza juridică a legislaţiei; 5. conţinut complex – cuprinde principiile fundamentale pentru toate domeniile vieţii; 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale 6. este temelia organizării statale; 7. prezintă stabilitate; 8. prevederile acesteia privesc cu precădere puterea de stat şi modul în care aceasta este organizată pentru a fi realizată; 9. reglementează relaţiile sociale fundamentale privind instaurarea, menţinerea şi exercitarea statală a puterii; 10. se adoptă în formă scrisă, solemnă, sistematică. 1. Notiunea de constituţie. Aspecte generale • Definiție: – constituția = legea fundamentală a unui stat, constituită din norme juridice investite cu forţa juridică supremă şi care reglementează acele relaţii sociale fundamentale care sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii politice a poporului 2. Continutul normativ al constituţiei
• Identificarea conţinutului normativ = un real
interes pentru: – activitatea de redactare a constituţiei şi a celorlalte legi – a exprima, în concret, importanţa ca act politic şi juridic a constituţiei precum şi poziţia acesteia în sistemul normativ al unui stat. 2. Continutul normativ al constituţiei
• pentru a determina conţinutul normativ avem
în vedere definirea constituţiei: – constituția în sens material = sunt înţelese acele dispoziţii cu caracter constituţional, indiferent în ce act normativ sunt cuprinse. – constituția în sens formal = sunt înţelese acele dispoziţii cuprinse exclusiv în corpul constituţiei. 3. Supremaţia constituţiei
• supremaţia constituţiei este:
– o calitate care o situează în vârful instituţiilor politico-juridice într-un stat – o noţiune complexă în conţinutul căreia sunt cuprinse elemente politice şi juridice care exprimă poziţia primordială a acesteia în întregul sistem social-politic al unui stat 3. Supremaţia constituţiei
a acestei calității: – presupune identificarea cauzelor care determină conţinutul şi forma sa, şi – poziţia supraordonată a acesteia în cadrul ierarhiei actelor normative 3. Supremaţia constituţiei
• consecinţe supremaţiei constituţiei:
a) consecinţe privind adoptarea constituţiei; b) consecinţe privind modificarea, suspendarea şi abrogarea constituţiei; c) consecinţele privind deosebirile dintre constituţie şi legi 3. Supremaţia constituţiei
• garanțiile supremaţiei constituţiei:
a) controlul general al aplicării constituţiei
b) controlul constituţionalităţii legilor c) îndatorirea fundamentală de a respecta constituţia