1. Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept?

a.) Ansamblul regulilor de conduita, instituite sau sanctionate de stat

b.) reguli care exprima vointa poporului ridicata la rang de lege
c.) Reguli privind bunele moravuri, morala publica, buna credinta si obiceiul pamantului
(cutuma)
d.) Reguli a caror aplicare este realizata de bunavoie
e.) Reguli a caror aplicare este realizata in ultima instanta, prin forta coercitiva a statului

2. in ce constau esenta, continutul si forma dreptului

Esenta unui fenomen reflecta unitatea laturilor, a trasaturilor si a raporturilor interne
necesare, relativ stabile, care constituie natura launtrica a fenomenului si il fixeaza intr-o
clasa de fenomene adiacente. A cerceta esenta dreptului presupune patrunderea inauntrul
sau, sesizarea legaturilor intime care-i confera stabilitate si identificarea calitatilor interne.
Continutul dreptului il constituie ansamblul elementelor, al laturilor si al conexiunilor care dau
expresie concreta vointei si intereselor sociale ce reclama oficializarea si garantarea pe cale
etatica. Continutul dreptului implica esenta sa, dar nu se reduce la ea. Continutul este mai
stufos, desi nu este atat de profund ca esenta.
Forma dreptului semnifica exprimarea organizarii interioare a structurii continutului, ea
desemnand aspectul exterior a continutului.

3. definiti notiunile de drept public si privat

Separarea celor doua tipuri de drept apare inca de la inceputurile dreptului, romanii fiind
primii care le-au definit, care, intr-o traducere aproximativa ar fi:
 dreptul public este atunci cand el este in slujba imperiului roman
 dreptul privat este atunci cand serveste interesele individului in parte
In cadrul dreptului public o importanta deosebita o are dreptul constitutional care este
factorul structurant al intregului sistem de drept care guverneaza si orienteaza reglementarea
juridica din celelalte ramuri ale dreptului.

4 Drept – ansamblul regulilor asigurate si garantate de stat care au ca scop organizarea si

disciplinarea comportamentului uman, in principalele relatii din societate intr-un climat
specific manifestarii coexistentei libertatilor, apararea drepturilor esentiale ale omului si
justitiei sociale

5 Drept public – cand serveste societatii in ansamblu

6 Drept privat – cand serveste interesele individului in parte

7 Drept constitutional - ramura dreptului public alcatuita din norme juridice ce

reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si
exercitarii statale a puterii.

........................................................curs 3....................................................................................
1. Sub ce denumire s-a predat si se preda in Romania si in lume disciplina dreptului
constitutional?
a.) Drept fundamental
b.) Drept constitutional si institutii politice
c.) Drept public
d.) Drept constitutional si administrativ
e.) Drept de stat

2. Care sunt categoriile de relatii sociale ce formeaza obiectul de reglementare al

dreptului constitutional?
a.) relatii sociale care contribuie la delimitarea ramurilor de drept
b.) relatii specifice de drept constitutional
c.) relatii specifice altor ramuri de drept
d.) relatii cu dubla natura juridica
e.) relatii sociale reglementate de drept

3. Care dintre urmatoarele entitati sunt subiectele raporturilor de drept constitutional?

a.) poporul
b.) strainii si apatrizii
c.) statul
d.) Refugiatii
e.) autoritatile publice

4.Definitia dreptului constitutional-ramura fundamentala a sistemului de drept romanesc

alcatuita din norme juridice care reglementeaza relatii sociale fundamentale ce apar in
procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii

5.Care sunt izvoarele dreptului constitutional- forme specifice, particulare, de exprimare a

normelor juridice, care sunt determinate de modul de edictare sau de sanctionare a lor de
catre stat
6.Cele mai importante izvoare formale ale dreptului constitutional sunt:
 Constitutia si legile de modificare a Constitutiei
 Legea ca act juridic al Parlamentului
 Regulamentele Parlamentului
 Ordonantele Guvernului
 Tratatul international

7.Identificarea si definirea obiectului dreptului constitutional- relatiile sociale care se

nasc in activitatea de instaurare si mentinere si exercitare a puterii de stat si care privesc
bazele puterii si bazele organizarii puterii

8.Enumerati si definiti subiectele raportului de drept constitutional- relatiile sociale

reglementate si sancctionate de o norma juridica ce se nasc in cadrul activitatii de instaurare,
mentinere si exercitare a puterii politice ca putere statala.

..................................................curs 4..........................................................................

1. Identificati elementele componente ce pot face parte din continutul conceptului

de constitutie
a.) este legea fundamentala a statului
b.) Constitutia cuprinde norme juridice referitoare la caracteristicile statului si la puterea
statala
c.) Constitutia subsumeaza norme juridice investite cu forta juridica suprema
d.) Constitutia reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale
pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii statale
e.) Constitutia reglementeaza relatiile sociale fundamentale din toate domeniile vietii
economice, sociale, culturale, politice si juridice

2. Definirea regimului constitutional din punct de vedere material se face:

 a. in functie de continului sau
b. in functie de ansamblul de reguli care reglementeaza organizarea si conducerea unui
stat
c. in functie de continutul si valoarea relatiilor sociale reglementate
d. regulile de organizare si conducere a unui stat au in vedere o etapa de dezvoltare a
sa
e. in functie de ansamblul regulilor de drept si si a unui numar de uzante

3 Constitutie – legea fundamentala a unui stat, alcatuita din norme juridice investite cu forta
juridica suprema, si care reglementeaza acele raporturi sociale fundamentale ce sunt
esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterilor in stat, pentru asigurarea
exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor

4 Regim constitutional in sens material – un ansamblu de reguli care reglementeaza

organizarea si conducerea unui stat intr-o anumita etapa de dezvoltare a sa.

5 Prima constitutie aparuta in lume- este constitutia engleza, desi procesul de formare a
acestei constitutii, inceput o data cu adoptarea in 1215 a Magnei Charta Libertatum, a
continuat si dupa adoptarea primelor constitutii scrise.

6 Prima constitutie scrisa -este cea americana din 1787. In ceea ce priveste Europa, prima
constitutie scrisa este dea adoptata in Franta in 1791.

7 Aparitia Constitutiei in Romania-Constituţia a apărut în România mult mai târziu decât

constituţiile din ţările Europei de Vest (Franţa, Italia etc.) cu toate că apariţia ei a fost determinată
de aceleaşi cauze care au determinat apariţia ei în restul lumii.

............................................curs 5..............................................................................

1. Care din enunturile de mai jos considerati ca reprezinta consecinte juridice ale
suprematiei constitutiei?
a.) consecinte juridice privind adoptarea, modificarea, abrogarea si suspendarea
constitutiei
b.) Indatorirea fundamentala de a respecta constitutia si suprematia acesteia
c.) Deosebirile dintre constitutie si legi
d.) Conformitatea intregului drept cu constitutia
e.) Controlul general al aplicarii constitutiei

2. Cei care au adoptat constitutia scrisa au avut in vedere sa-i asigure acesteia o
anumita stabilitate in timp, imprimandu-i o anumita rigiditate. Care din urmatoarele
metode de rigidizare au fost folosite?
a.) interdictia modificarii anumitor valori constitutionale considerate fundamentale pentru
societate si stat
b.) interdictia absoluta de modificare a constitutiei
c.) Interdictia de modificare a constitutiei pe o perioada de timp prestabilita
d.) folosirea unor proceduri extrem de greoaie de modificare a constitutiei
e.) interdictia incetarii provizorii a efectelor juridice ale normelor constitutionale si
abrogarii constitutiei

3 Moduri de adoptare a constitutiei/ Adoptarea constitutiei – apartine acelui organism

statat, politic sau social care, ocupand in sistemul politic al unei societati locul cel mai inalt,
este cel mai in masura sa cunoasca evolutia societatii date si perspectivele sale. Dreptul de
a adopta constitutia il are puterea constituanta.
4 Revizuirea constitutiei- orice constitutie este supusa modificari, indiferent care ar fi
forma, si dreptul de a o revizui apartine acelui organism care a adoptat-o.

5 Abrogarea si suspendarea constitutiei- apare cand raportul de forte politice se schimba

in esenta sa si este adoptata o noua constitutie.
6.Efectele juridice ale suprematiei constitutiei/ Suprematia constitutiei – este o notiune
complexa care exprima pozitia supraordonata a constitutiei, nu numai in sistemul de drept, ci
si in intregul sistem social politic al unei tari.

7 Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei

- controlul general al aplicarii constitutiei
- controlul constitutionalitatii legilor
- indatorirea fundamentala de a respecta constitutia

8. consecintele juridice
 consecintele juridice privind adoptarea constitutiei
 consecintele juridice privind modificarea, suspendarea si abrogarea constitutiei
 deosebirile dintre constitutie si legi, consecinte ale suprematiei constitutiei
 conformitatea intregului drept cu constitutia

..................................................curs 6.................................................................................

1. Argumente contra controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor

a.) se bazeaza pe teoria separatiei puterilor in stat dar pe o interpretare rigida a acestuia
b.) exista interese pentru ca statul trebuie sa fie singurul judecator si este delicat a remite
aprecierea lor unei autoritati care nu are responsabilitatea guvernarii
c.) verificarea de catre judecatori a activitatii legislativului incalca principiul independentei
absolute a puterilor in stat
d.) Dreptul recunoscut judecatorilor de a controla activitatea legislativa face din aceasta o
autoritate politica

2. Care din cauzele enumerate mai jos apreciati ca pot fi cauze ale aparitiei
controlului constitutionalitatii legilor?
a. cauzele aparitiei unor neconcordante intre legea ordinara si cea fundamentala trebuie
cautate in contradictiile sociale
b. unele neconcordante dintre constitutie si lege se datoreaza rigiditatii exagerate ale
unor constitutii si neobservarii regulilor de tehnica legislativa
c. controlul constitutionalitatii legilor se poate fundamenta pe pe teoria
constitutionalismului
d. controlul constitutionalitatii legilor se poate justifica, in statele federative, prin exigenta
de a realiza o buna armonizare a intereselor generale ale federatiei cu interesele
statelor membre
e. controlul constitutionalitatii legilor se poate justifica prin faptul ca in unele sisteme
constitutionale, legea si constitutia sunt adoptate de acelasi organ de stat, si anume
parlamentul

3. Argumentele contra controlului judecatoresc al constitutionalitatii sunt:

a. se bazeaza pe teoria separatiei puterilor in stat, dar pe o interpretare rigida a acesteia
 b. dreptul recunoscut judecatorilor de a controla activitatea legiuitorului face din acestia
o autoritate politica
c. este o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat
d. exista interese pentru care statul sa fie singurul judecator al constitutionalitatii legilor
ordinare
e. incalca principiul independentei absolute a puterilor in stat

4 Clasificarea formelor de control

1. Controlul realizat in raport cu organele competente a exercita controlul constitutionalitatii
legilor si care se realizeaza in doua forme: controlul realizat prin organ politic si controlul
exercitat printr-un organ jurisdictional.
2. Controlul realizat in raport cu timpul in care el se exercita: control prealabil sau preventiv
si control ulterior sau represiv.
3. Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura controlului
constitutionalitatii legilor si in functie de acest criteriu procedura se poate declansa de
catre un numar in general restrans de organe ale statului saude catre orice cetatean care
justifica un interes actual ori numai eventual.

5 Forme de control al constitutionalitatii legilor- – modalitatile de exercitare a controlului

constitutionalitatii legilor si care cuprind toate trasaturile esentiale si comune ale exercitarii
controlului constitutionalitatii, trasaturi care se regasesc in exercitarea acestui control,
indiferent de tara in care a fost constituit.

6 Controlul realizat in raport cu organele competente in a exercita controlul

constitutionalitatii legilor – ca institutie juridica, cuprinde ansamblul dispozitiilor normative
prin care se organizeaza verificarea conformitatii cu Constitutia, atat a fiecarei legi, in
ansamblul ei, cat si a fiecarei prevederi dintr-o lege, avand drept consecinta inlaturarea legii
dau a dispozitiei dintr-o lege a carei neconformitate cu Constitutia a fost contestata.
a. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ politic.
b. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ jurisdictional

7 Controlul realizat in raport cu timpul in care se exercita

o Controlul prealabil sau preventiv este exercitat inainte de intrarea in vigoare a legilor
si are ca efect impiedicarea incalcarii constitutiei prin intrarea in vigoare a unei legi
sau a unei dispozitii dintr-o lege contrara constitutiei.
o Controlul care se exercita dupa intrarea in vigoare a legilor se numeste ulterior sau
represiv: ulterior pentru ca se exercita dupa intrarea in vigoare a legilor si represiv
pentru ca are ca efect anularea legii sau cel putin lipsirea ei de efecte.

8 Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura

controlului constitutionalitatii legilor-se poate declansa de catre un numar in general
restrans de organe ale statului, sau de orice cetatean care justifica un interes actual
..........................................................curs 7........................................................................

1. Controlul constitutionalitatii legilor este:

a. activitatea organizata a parlamentului de adoptare a legilor
b. activitatea organizata de verificare a conformitatii legilor cu constitutia
c. activitatea organelor statului de a verifica respectarea ordinii constitutionale
d. o institutie a dreptului constitutional ce cuprinde reguli privitoare la autoritatile
competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate
e. o institutie a dreptului constitutional ce cuprinde regulile privitoare la autoritatile
competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate.
 2. Identificati actele supuse controlului de constitutionalitate pentru care Curtea
Constitutionala se sesizeaza din oficiu:
a. legile
b. tratatele internationale
c. initiativele de revizuire a Constitutiei
d. regulamentele Parlamentului
e. Ordonantele Guvernului
3 Controlul constitutionalitatii legilor in Romania – noua Constitutie a Romaniei a
preluat din practica constitutionala moderna sistemul controlului politico-jurisdictional
al conformitatii legilor cu legea fundamentala.

4 Curtea Constitutionala a Romaniei – unica autoritate de jurisdictie

constitutionala in Romania, independenta fata de orice autoritate publica. Este
garantul suprematiei Constitutiei.

5 Rolul si atributiile Curtii Constitutionale din Romania

- Curtea Constitutionala-este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in
Romania, independenta fata de orice alta autoritate publica.
- Atributiile Curtii Constitutionale/ Activitatea jurisdictionala.-asigura controlul
constitutionalitatii legilor, a ordonantelor guvernului, a tratatelor sau altor acorduri
internationale, precum si a regulamentelor Parlamentului.

6 Controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare- se exercita numai

la sesizarea subiectilor prevazuti de art 146 lit a din Constitutie. Potrivit art 147
alin 2 din Constitutie, in cazul in care Curtea admite sesizarea, legea se trimite
Parlamentului, care este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru
punerea lor de acord cu decizia Curtii.

7 Controlul concret, posterior- reprezinta din punct de vedere cantitativ cea mai
semnificativa componenta a activitatii jurisdictionale. In cadrul acestui tip de
control Curtea hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si
ordonantele ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial.

8 Actele Curtii Constitutionale-Curtea Constitutionala adopta decizii, hotarari si

emite avize. Se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

............................................................curs 8....................................................................

1. Care este criteriul cel mai folosit, in literatura de specialitate, pentru clasificarea
drepturilor si libertarilor fundamentale:
a.) al obiectului de reglementare
b.) al continutului drepturilor si libertatilor fundamentale
c.) al posibilitatilor de realizare a acestor drepturi si libertati
d.) al modului de exercitare al acestora
e.) al naturii juridice a drepturilor si libertatilor fundamentale

2 Care dintre urmatoarele elemente componente enumerate mai jos considerati ca

fac parte din conceptul de drepturi fundamentale?
a.) drepturile fundamentale sunt drepturi subiective
b.) drepturile fundamentale sunt esentiale pentru demnitatea omului, pentru libertatea si
dezvoltarea personalitatii, pentru conservarea drepturilor omului
 c.) drepturile fundamentale nu sunt diferite prin natura juridica a acestora de celelalte
drepturi recunoscute cetatenilor
d.) drepturile si libertatile fundamentale sunt inscrise si garantate in Constitutie
e.) drepturile fundamentale se afla in stransa legatura cu celelalte drepturi si cu realitatile
economice, sociale, politice, culturale concrete din fiecare tara

3 Definiti conceptul de drepturi fundamentale– acele drepturi subiective ce apartin

cetatenilor Romaniei, prevazute si garantate de Constitutie, esentiale pentru statutul juridic al
acestora si care asigura deplina afirmare in societate si participare la viata politica,
economica, sociala si culturala.

4 Definiti indatoririle fundamentale– acele obligatii ale cetatenilor romani, inscrise in

Constitutie, care sunt socotite esentiale pentru desfasurarea vietii in societate si
asigurate in realizarea lor prin convingere ori, la nevoie, prin forta de constrangere a
statului

5 Clasificati drepturile si libertatile cetatenesti

a) Inviolabilităţile: dreptul la viaţă, dreptul la integritate fizică şi psihică, la libertatea individuală,
dreptul la apărare, dreptul la libera circulaţie, dreptul la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private,
precum şi inviolabilitatea domiciliului.
b) Drepturile şi libertăţile social-economice şi culturale: drepturi referitoare la viaţa socială
şi materială a persoanelor, în strânsă legătură cu drepturile privind educaţia, şi anume: dreptul
la învăţătură, acesul la cultura, la ocrotirea sănătăţii, dreptul la mediu sanatos, dreptul la muncă
şi protecţia socială a muncii, dreptul la grevă, dreptul la proprietate, dreptul la moştenire,
libertatea economica, dreptul la asigurarea unui nivel de trai decent, dreptul la căsătorie,
dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie şi asistenţă, precum şi dreptul la protecţie specială al
persoanelor cu handicap.
c) Drepturi exclusive politice: dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales in
Parlamentul European.
d) Drepturi şi libertăţi social-politice: libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare, dreptul la
informaţie, libertatea întrunirilor, dreptul la asociere, secretul corespondenţei.
e) Drepturi garanţii: dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vătămate de către o autoritate
publică.

.........................................................curs 9...................................................................

1. Care din principiile enumerate mai jos considerati ca fac parte din categoria
principiilor constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si indatoririlor
fundamentale ale cetatenilor romani?
a.) universalitatea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale
b.) egalitatea in drepturi a cetatenilor romani
c.) accesul liber la justitie
d.) functiile si demnitatile publice pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia
romana si domiciliul in tara
e.) restrangerea proportionala si subsidiara a exercitarii drepturilor si libertatilor
fundamentale

2 Formulat simplu, prin art 53 din Constitutie, principiul restrangerii exercitarii unor
drepturi sau al unor libertati, are totusi un continut complex, plin de semnificatii si
aspecte juridice, printre care mentionam:
a. restrangerea se poate infaptui numai prin lege
b. legea poate face acest lucru numai daca se impune pentru apararea unor valori
sociale si umane care, prin functiile si importanta lor, pot legitima masurile restrictive
 c. pentru ca restrangerea sa poata opera, ea trebuie sa fie necesara intr-o societate
democratica
d. existenta unei proportionalitati intre masura luata si cauza care a determinat-o
e. masura trebuie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere exsitentei
dreptului sau libertatii

3 Principiile constitutionale in domeniul drepturilor si indatoririlor fundamentale –

reguli fundamentale aplicabile tuturor drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale
ale cetatenilor prevazute in Constitutie.

4 Reguli fundamentale aplicabile tuturor drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor

fundamentale ale cetăţenilor/
 Universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale
 Neretroactivitatea legii
 Egalitatea în drepturi a cetăţenilor
 Protecţia cetăţenilor români în străinătate şi obligaţiile lor
 Cetăţenii străini şi apatrizii se bucură în România de protecţie juridică.
 Cetăţenii români nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din România.
 Prioritatea reglementărilor internaţionale
 Accesul liber la justiţie
 Caracterul de excepţie al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

5 Precizati in ce consta principiul neretroactivitatii legii- este expres formulat în Codul Civil
art. 1, în sensul că „legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă”, şi în Codul
Penal, în art. 11, în sensul că „legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost
săvârşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni”.

6 Definiti principiul accesului liber la justitie- oricine are acces la justiţie: cetăţean român,
cetăţean străin sau apatrid. Principiul permite accesul la justiţie pentru apărarea oricărui drept sau
oricărei libertăţi şi a oricărui interes legitim, fără deosebire dacă acestea rezultă din Constituţie sau
din alte legi (art. 21, alin. 1).

7 Prioritatea reglementarilor internationale fata de reglementarile interne-Constituţia

României, prin art. 20, stabileşte un principiu de incontestabilă actualitate şi care exprimă într-o
viziune modernă corelaţia dintre dreptul internaţional şi dreptul intern, cu aplicaţia sa specifică
în domeniul drepturilor constituţionale.
- In Constitutie este- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
- Pactul Internaţional relativ la drepturile economice, sociale şi culturale
- Pactul relativ la drepturile civile şi politice

8 Egalitatea in drepturi a cetatenilor-este principiul constituţional potrivit căruia cetăţenii

români, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie sau
apartenenţă politică, avere sau origine socială, se pot folosi, în mod egal, de toate drepturile
prevăzute în Constituţie şi legi, pot participa în egală măsură la viaţa politică, economică,
socială şi culturală, fără privilegii şi fără discriminări, sunt trataţi în mod egal atât de către
autorităţile publice, cât şi de ceilalţi cetăţeni
-Egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbaţii
-Egalitatea în drepturi a cetăţenilor, fără deosebire de rasă, naţionalitate sau origine etnică,
limbă, avere sau origine socială
- Egalitatea în drepturi a cetăţenilor, fără deosebire de religie, opinie sau apartenenţă politică, este
de fapt o prelungire a celorlalte două aspecte mai înainte explicate, aici urmărindu-se ca opţiunile
politice sau religioase ale oamenilor să nu fie speculate în sensul discriminării în drepturi.
 .................................................cus 10.........................................................................
1 Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor romani (3)
 Inviolabilitatile
o dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
o libertatea individuala
o dreptul la aparare
o dreptul la libera circulatie
o dreptul la ocrotirea vietii intime, familiale si private
o inviolabilitatea domiciliului
 Drepturile si libertatile social-economice si culturale
o dreptul la invatatura
o accesul la cultura
o dreptul la ocrotirea sanatatii
o dreptul la mediu sanatos
o dreptul la munca si la protectia sociala a muncii
o dreptul la greva
o dreptul de proprietate
o dreptul de mostenire
o libertatea economica
o dreptul la un nivel de trai decent
o familia
o dreptul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta
o protectia persoanelor cu handicap

2 Inviolabilitatile – acele drepturi si libertati care, prin continutul lor, asigura viata,
posibilitatea de miscare libera, siguranta fizica si psihica, precum si siguranta domiciliului
persoanei fizice.

3 Drepturile si libertatile social-economice si culturale – acele drepturi si libertati care,

prin continutul lor, asigura conditiile sociale si materiale de viata, educatia si posibilitatea
protectiei acestora.

4.Libera circulatie a cetatenilor romani pe teritoriul Romaniei si libera circulatie in

afara teritoriului
Pe teritoriul Romaniei
- este un drept care asigură libertatea de mişcare a cetăţeanului
- se garantează dreptul la liberă circulaţie în deplinătatea elementelor sale constitutiv
- libera circulaţie nu poate fi absolută, ea trebuie să se desfăşoare potrivit unor reguli, cu
îndeplinirea şi respectarea unor condiţii stabilite de lege.
- se asigură posibilitatea pentru orice cetăţean de a circula nestânjenit pe teritoriul statului
nostru şi de a-şi stabili reşedinţa sau domiciliul în orice localitate.
In Strainatate
- garantată prin permiterea emigrării şi revenirii în ţară
- orice persoană este liberă să părăsească orice ţară, inclusiv propria ţară.
- orice om care se află în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul de a circula liber şi de a-
şi alege liber reşedinţa.

5 Dreptul la aparare
- este un drept fundamental cetăţenesc cu o îndelungată istorie în cadrul instituţiei drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor.
- cuprinde totalitatea drepturilor şi regulilor procedurale ce pot fi folosite de o persoană pentru
materializarea apărării contra învinuirilor şi acuzaţiilor ce i se aduc, a tentativelor de încălcare a
 drepturilor, precum şi posibilitatea de a-şi valorifica cererile sau de a dovedi netemeinicia ori
nelegalitatea pretenţiilor adversarului.

6 Precizati in ce consta libertatea individuala reglementata de art 23 din Constitutie

- Libertatea individuală, în contextul art. 23 din Constituţie, priveşte libertatea fizică a
persoanei, dreptul său de a se putea comporta şi mişca liber, de a nu fi reţinut în sclavie
sau în orice altă servitute, de a nu fi reţinut, arestat sau deţinut decât în cazurile şi după
formele expres prevăzute de constituţie şi legi.

7 Drepturile şi libertăţile social-economice şi culturale-Dreptul la învăţătură , Accesul la

cultura, Dreptul la ocrotirea sănătăţii, Dreptul la mediu sanatos, Dreptul la muncă şi la protecţia
socială a muncii, Dreptul la grevă, Dreptul de proprietate, Dreptul de moştenire, Libertatea
economica, Dreptul la un nivel de trai decent, Familia, Dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie şi
asistenţă, Dreptul persoanelor cu handicap la o protecţie specială

8 Dreptul la greva – este un drept social-economic, cât şi un drept social-politic. „Salariaţii au

dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Legea
stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării
serviciilor esenţiale pentru societate”.

9 Componentele dreptului la protectie sociala- securitatea şi igiena muncii, regimul de

muncă al femeilor şi al tinerilor, salariul minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de
odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele.

10 Dreptul la munca, conceput ca un drept social-economic de traditie, are

urmatoarele elemente de continut:
a. dreptul la munca este un drept cu un continut complex ce poate fi ingradit
b. libertatea alegerii profesiei, meseriei sau ocupatiei, precum si libertatea alegerii
locului de munca fac parte explicit din sfera conceptului de drept la munca
c. dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al
conventiilor colective sunt garantate
d. durata zilei de lucru isi gaseste si ea reglementare, fiind in medie de cel mult 8 ore
e. salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si
sociale

11 Constitutia Romaniei stabileste conditiile in care se pot realiza retineri si arestari.

In ce cazuri se pot realiza retineri si arestari?
a. retinerea sau arestarea unei persoane este permisa numai in cazurile si cu procedura
prevazute de lege
b. retinerea poate depasi 24 de ore
c. arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal
d. in cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune si pentru o perioada
mai mare de 30 de zile
e. in faza de judecata instanta este obligata sa verifice periodic si nu mai tarziu de 60 de
zile legalitatea si temeinicia arestarii preventive

.................................................curs 11......................................................................................
1 Drepturile exclusiv politice – acele drepturi ale cetatenilor romani care au ca obiect
participarea cetatenilor la conducerea statului, la guvernare.

2 Drepturile social-politice – acele drepturi si libertati care, prin continutul lor, pot fi
exercitate de catre cetateni la alegere, fie pentru rezolvarea unor probleme sociale si
spirituale, fie pentru participarea la guvernare, care asigura posibilitatea de exprimare a
gandurilor si opiniilor.

3 Drepturile garantii – acele drepturi care, prin continutul lor, joaca rolul de garantii
constitutionale.

4 Drepturile şi libertăţile social-politice- Libertatea conştiinţei, Libertatea de exprimare, Dreptul

la informaţie, Libertatea întrunirilor, Dreptul de asociere, Secretul corespondenţei

5 Libertatea constiintei
- este posibilitatea persoanei fizice de a avea şi de a-şi exprima în particular sau în public o
anumită concepţie despre lumea înconjurătoare, de a împărtăşi sau nu o credinţă religioasă, de a
aparţine sau nu unui cult religios, de a îndeplini sau nu ritualul cerut de acea credinţă.
-Libertatea conştiinţei este o libertate esenţială, ea comandă existenţa şi conţinutul altor libertăţi,
precum libertatea cuvântului, libertatea presei, libertatea asocierii, pentru că, în fond, aceste
libertăţi sunt mijloace de exprimare a gândurilor, religiei, opiniilor.

6 Libertatea de exprimare- Gândurile, opiniile, credinţele şi creaţiile spirituale de orice fel pot fi
cunoscute numai dacă sunt exprimate.
- exprima prin viu grai, prin imagini, prin scris, prin sunete sau alte mijloace de comunicare în
public, gândurile, opiniile, credinţele religioase şi creaţiile spirituale de orice fel
- este o libertate cu un conţinut complex, care cuprinde, pe de o parte, un aspect spiritual şi, pe de
altă parte, un aspect material
- Constituţia României interzice cenzura de orice fel, este interzisă suprimarea publicaţiilor
- libertate de exprimare nu poate fi absolută, este supusă unor coordonate juridice (limite

7 Dreptul de asociere- cuprinde posibilitatea cetăţenilor români de a se asocia, în mod liber, în

partide sau formaţiuni politice, în sindicate sau în alte forme şi tipuri de organizaţii, ligi şi uniuni,
cu scopul de a participa la viaţa politică, ştiinţifică, socială şi culturală, de a-şi realiza o serie de
interese legitime comune.
- Dreptul de asociere nu poate fi însă un drept absolut. Aceste limite constituţionale privesc trei
mari aspecte:
a) scopurile şi activitatea;
b) membrii;
c) caracterul asociaţiei, rezultând practic din modul de comu-nicare.

8 Indatoririle fundamentale ale cetatenilor

- Îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile
- Îndatorirea de fidelitate faţă de ţară
- Îndatorirea de apărare a patriei
- Îndatorirea de a contribui la cheltuielile publice
- Îndatorirea de exercitare cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor şi de respectare a
drepturilor şi libertăţilor celorlalţi

9 Libertatea intrunirilor este o libertate cu caracter social politic care cuprinde in

continutul sau constitutional urmatoarele:
 a. consta in posibilitatea oamenilor de a se intruni in reuniuni publice si private pentru a-
si exprima gandurile, opiniile, credintele
b. aceatsa libertate se poate realiza prin mitinguri, demonstratii, procesiuni si orice alte
intruniri
c. libertatea intrunirilor presupune carcaterul pasnic al al organizarii si desfasurarii
acestora precum si interzicerea folosirii armelor
d. intrunirile presupun participanti care au calitatea de membrii permanenti intre care
exista relatii permanente
e. libertatea intrunirilor permite cetatenilor sa participe la viata politica, sociala si
culturala, manifestandu-si public opiniile, credintele si gandurile

10 Art 52 din Constitutia Romaniei nominalizeaza pretentiile pe care le poate formula

o persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes public de o autoritate
publica, acestea fiind:
a. recunoasterea dreptului
b. sa ceara raspunderea magistratilor
c. anularea actului
d. repararea pagubei
e. in vederea realizarii acestor pretentii cetateanul trebuie sa probeze culpa
functionarului public
.......................................curs 12..........................................................................................

1 Cetatenia romana – acea calitate a persoanei fizice ce exprima relatiile permanente

social-economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat, dovedind apartenenta sa la
statul roman si atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si
indatoririlor prevazute de constitutia si de legile Romaniei.

2 Principiile generale aplicabile cetaateniei romane

3 Natura juridica a cetateniei romane

1. Teoria contractuală
-fundamentul juridic al cetăţeniei s-ar afla în contractul intervenit între stat şi persoana fizică,
prin care se manifestă voinţa persoanei de a deveni cetăţean şi a statului de a fi de acord cu
aceasta.
- nu poate fi acceptată deoarece contractul este un acord de voinţă; or, în cazul dobândirii
cetăţeniei prin naştere, voinţa celui născut nu se poate exprima în nici un fel.
2. Teoria voinţei unilaterale a statului
-statul este acela care acordă cetăţenia, fiind vorba astfel de un act unilateral de voinţă a
statului.
-nu poate fi acceptată, deoarece ea este inaplicabilă în cazul dobândirii cetăţeniei la cerere,
situaţie în care statul nu-şi poate impune în mod unilateral voinţa cu privire la dobândirea
cetăţeniei de către o persoană fizică.
3. Teoria raportului juridic
-cetăţenia este un raport juridic intervenit între stat şi o persoană fizică, un raport juridic de
drept constituţional, al cărui conţinut cuprinde drepturile şi obligaţiile reciproce dintre stat şi
persoana fizică.
-are în vedere numai îndatoririle cetăţeanului, ignorând drepturile acestuia.
4. Teoria capacităţii juridice
-cetăţenia este o parte a capacităţii juridice a unei persoane fizice, prin care aceasta
dobândeşte posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de constituţie
şi de legi.
-Capacitatea juridică nu este altceva decât posibilitatea de a fi subiect de drept şi de a avea
anumite drepturi şi obligaţii. În dreptul constituţional se face, însă, distincţie între capacitatea
juridică deplină şi capacitatea juridică restrânsă.
 -Capacitate juridică deplină au numai cetăţenii, deoarece numai ei sunt titularii tuturor
drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de legislaţia unei ţări.
-Capacitate juridică restrânsă au străinii şi apatrizii, care nu pot avea decât o parte din
drepturile şi îndatoririle prevăzute de constituţie şi de celelalte legi ale statului respectiv.
-În această ordine de idei, plecând, după cum am stabilit de altfel mai sus, de la categoria
juridică subiect de drept, considerăm că cetăţenia este un element, o parte componentă a
capacităţii juridice.
4 Reglementarea juridică a cetăţeniei române şi principiile ce se degajă din normele juridice
privitoare la cetăţenie
-Doar cetăţenii români sunt titularii tuturor drepturilor prevăzute de Constituţie şi legi.
-Numai cetăţenii sunt ţinuţi a îndeplini toate obligaţiile stabilite prin Constituţie şi legile ţării.
Aceste obligaţii sunt următoarele: obligaţia de fidelitate faţă de
ţară;apărarea ţării;contribuţia financiară
-Cetăţenii români sunt egali în drepturi şi îndatoriri, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine
etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială şi indiferent de
modul în care au dobândit cetăţenia.
-Cetăţenia este în exclusivitate o chestiune de stat.
-Căsătoria nu produce nici un efect juridic asupra cetăţeniei soţilor.

5.Moduri de dobandire a cetateniei romane

-Dobândirea cetăţeniei române prin naştere
-Dobândirea cetăţeniei române prin repatriere
-Dobândirea cetăţeniei române prin adopţie
-Cetăţenia copilului găsit pe teritoriul României
-Jurământul de credinţă faţă de România.
-Dobândirea (acordarea) cetăţeniei române la cerere. Persoana care solicită acordarea cetăţeniei
române trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) s-a născut şi domiciliază la data cererii pe teritoriul României ori, deşi nu s-a născut pe
acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 7
ani sau de cel puţin 5 ani, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român.
b) dovedeşte, prin comportarea şi atitudinea sa, loialitate faţă de statul şi poporul român;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate mijloace legale de existenţă;
e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate
pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie
românească în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României.
care apreciază în acest sens propunerile ministrului justiţiei şi care se publică în „Monitorul Oficial”.

6.Moduri de pierdere a cetateniei romane

-Retragerea cetăţeniei române-se poate retrage cetăţenia română celui care:
a) aflându-se în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave, prin care vatămă
interesele statului român sau lezează prestigiul României;
b) aflându-se în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a
rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;
c) a obţinut cetăţenia română în mod fraudulos.
-Renunţarea la cetăţenia română-Poate cere renunţarea la cetăţenia română cel care:
a) nu este învinuit sau inculpat într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă
penală;
b) nu este urmărit pentru debite către stat sau faţă de persoane juridice ori fizice din ţară
sau, având asemenea debite, le achită ori prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea
lor;
 c) a dobândit ori a solicitat şi are asigurarea că va dobândi o altă cetăţenie.
-Alte cazuri de pierdere a cetăţeniei române
• Adopţia unui copil minor, cetăţean român, de către cetăţeni străini.
• Stabilirea filiaţiei copilului găsit pe teritoriul României duce, de asemenea, la pierderea
cetăţeniei române, dacă părinţii sunt cetăţeni străini.
• Anularea, declararea nulităţii sau desfacerea adopţiei unui minor de către cetăţeni români.

1. Care din urmatoarele principii reprezinta principii generale aplicabile cetateniei

romane sub regimul juridic al Constitutiei Romaniei in vigoare?
a.) cetatenia este in exclusivitate o chestiune de stat
b.) functiile si demnitatile politice, civile si militare pot fi ocupate in conditiile legii de
persoanele care au numai cetatenie romana si domiciliul in tara
c.) cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere
d.) numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevaute de constitutie si de
legile tarii
e.) casatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetaniei sotilor

2. Identificati modurile de dobandire a cetateniei romane sub regimul juridic al

Legii 21/1990 modificata si completata ulterior:
a.) dobandirea cetateniei romane se poate realiza in conformitate cu doua mari principii:
jus sagvinis si jus loci
b.) prin adoptie
c.) prin repatriere
d.) la cerere
e.) prin casatorie

.............................................curs 13...................................................................................

1 Definiti caracterele statului roman/Caracterele statului roman – statul roman este

carcaterizat ca fiind un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil, stat de
drept, democratic si social, organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor in
cadrul democratiei constitutionale

2 Formele de guvernamant/Forma de guvernamant – modul in care sunt constituite si

functioneaza organele supreme. Ea este raportata la trasaturile definitorii ale sefului de stat
si la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Cele mai utilizate au fost şi sunt monarhia şi
republica.
 Monarhia-şeful statului este un monarh (rege, domn, împărat, prinţ, emir),
Monarhia absolută, Monarhia limitată (constituţională), Monarhia parlamentară dualistă
Monarhia parlamentară contemporană,
 Republica-cetăţenii se guvernează singuri, desemnându-şi preşedintele sau alegând un şef
de stat, denumit de regulă preşedinte=: Republica parlamentară, Republica prezidenţială

3 Formele structurii de stat/Structura de stat – organizarea de ansamblu a puterii in

raport cu teritoriul, in sensul daca statul este constituit din unul sau mai multe state membre.
a) Statul unitar sau simplu.
b) Statul federativ, compus sau regional.

4 Organizarea administrativ teritoriala a Romaniei/Organizarea administrativa a

teritoriului – este delimitarea teritoriului unui stat in unitati administrativ-teritoriale,
delimitare facuta in scopul realizarii unitare a puterii.
 Judeţul. este unitatea administrativ-teritorială care joacă rolul de verigă intermediară în cadrul
organizării administrative a teritoriului
 Oraşul. este o unitate administrativ-teritorială de bază în cadrul organizării administrative a
teritoriului.
 Comuna.este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală unită prin
comunitate de interese şi tradiţii, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile
economice, social-culturale, geografice şi demografice. Satele în care-şi au sediile autorităţile
publice comunale sunt sate reşedinţă.
 Staţiunile balneo-climaterice-nu constituie unităţi administrativ-teritoriale
 Satele şi cătunele
1. Asociatiile de state cuprind:
a.) federatia de state
b.) uniunea personala
c.) regiunile autonome
d.) uniunea reala
e.) confederatia de state

2. unitatile administrativ teritoriale din Romania sunt:

a.) orasul
b.) judetul
c.) comuna
d.) statiunile balneo-climaterice
e.) satele si catunele